Mica vrăjitoare. Proba focului, Seria Mica vrăjitoare de Lene Kaaberbøl, Editura Paralela 45 – recenzie
Mica vrăjitoare. Proba focului
Lene Kaaberbøl
Editura Paralela 45
An apariție: 2020
Nr. pagini: 208
Titlu original: Vildheks: Ildprøven
Traducător: Mihaela Pogonici
Primul volum din Seria Mica vrăjitoare/Vildheks Series
Lene Kaaberbøl este o scriitoare daneză, autoarea a peste treizeci de romane fantasy traduse în 25 de limbi și distinse cu numeroase premii internaționale. Printre alte premii, seria Mica vrăjitoare a fost distinsă în 2014 și cu Premiul cărții pentru copii din Danemarca și cu Premiul Orla al televiziunii de stat daneze.
Clara are 12 ani, e timidă, pistruiată și se luptă cu toate problemele tipice adolescenților.
Într-o zi îi apare în cale o pisică. Uriașă, ciudată, cu ochi galbeni, arzători.
Așa descoperă fata că are puteri extraordinare, printre care și aceea de a comunica cu animalele… Numai că în noua ei viață plină de magie trebuie să o înfrunte pe cumplita Chimera.
Cum o să învețe Clara să-și stăpânească noile puteri pentru a-i face față teribilei vrăjitoare?
„Un roman uimitor și minunat!“ – The Guardian
„Un roman fantastic cu ritm amețitor…“ – The Telegraph
Citind cartea de față, Mica vrăjitoare. Proba focului, am descoperit, cu încântare, o poveste fermecătoare, primul volum dintr-o serie de cărți pentru copii foarte apreciată de public, câștigătoare a numeroase premii. Mă bucur că a fost tradusă și la noi! Acum un an, tot la Editura Paralela 45 a început să fie publicată o altă serie excepțională, tot fantasy, pentru același segment de vârstă, Legenda lui Podkin O Ureche, care de asemenea m-a încântat!
Mica vrăjitoare e o poveste urban fantasy, o poveste plină de magie, scrisă într-un stil clar, prietenos, ușor de citit, o poveste care va merge cu siguranță la inima micilor cititori, și nu numai a celor mici! Face parte din genul de cărți pentru copii, dar care pot fi citite cu drag de toată familia.
Cartea, structurată în 22 de capitole cu titluri sugestive, este scrisă la persoana întâi din perspectiva protagonistei, Clara, o fetiță de 12 ani foarte ușor de îndrăgit, cuminte, timidă, sensibilă și foarte inteligentă. Este un copil normal, preocupat de problemele specifice vârstei ei, merge la școală, are prieteni – cel mai bun prieten și confident al său este un coleg, Oscar.
Crescută doar de mama sa – tatăl le părăsise pe când Clara avea doar 5 anișori -, avea o relație foarte strânsă și caldă cu aceasta. Și totul e bine și firesc până într-o bună zi, când, plecând la școală, îi apare în cale o pisică!
”Pisica stătea în mijlocul scărilor și nu voia să se dea la o parte. Era cea mai mare pisică pe care o văzusem vreodată. Mare și neagră ca labradorul prietenului meu, Oscar. (…)
Pisica a sărit… drept pe mine. M-a izbit în piept și în nas, atât de rău că timp de o secundă n-am mai văzut altceva în fața ochilor decât blană neagră. Mi-am pierdut echilibrul, am căzut și am aterizat la baza scărilor, întinsă pe spate, cu bicicleta și pisica grămadă pe mine. (…) Ochii galbeni ai animalului aruncau flăcări. (…)
Cu o mișcare fulgerătoare și-a lăsat laba să cadă și i-am simțit ghearele julindu-mi pielea dintre sprâncene, chiar deasupra nasului. Mi-a dat imediat sângele – simțeam cum mi se scurge pe nas -, și a trebuit să clipesc de câteva ori să nu-mi intre în ochi. Și, pe când stăteam acolo înmărmurită și rănită, uriașa pisică s-a aplecat deasupra mea și mi-a lins fruntea cu limba caldă și aspră. Îmi lingea rana pe care mi-o făcuse chiar ea.”
Deși rănită, Clara își face probleme că pragmatica sa mamă – o talentată ziaristă independentă – nu o va crede, dar reacția panicată a acesteia a speriat-o pe fată mai mult decât atacul pisicii în sine.
” (…) nu-mi ieșea din urechi suspinul ei disperat, ”Oh, nu”. Și nu puteam să uit expresia pe care i-o surprinsesem pe chip înainte să-și pună masca de mamă. Gura deschisă. Buzele albite brusc. Și lacrimile care îi umpluseră ochii.
Ca și cum toată lumea ei se surpase.”
Fac o paranteză pentru a spune că iubitorii de pisici pot sta liniștiți, în ciuda atacului pisicii uriașe, aceasta nu este personajul negativ al cărții, ba din contră, după cum vom descoperi pe parcurs…
Revenind la firul poveștii, se pare că mama Clarei avea motive să fie îngrijorată, motive ce țineau de un secret al familiei lor despre care Clara nu știa: copilul avea sânge de vrăjitoare, la fel ca mătușa ei, sora mamei, care trăia izolată într-o pădure, iar Clara nu o cunoscuse încă. Dar o va cunoaște acum! După cum se temuse mama ei, rana nu se vindeca prin tratamentul prescris de medic, fiind de natură vrăjitorească. Odată ajunse la căsuța din pădure, vom intra într-un alt univers, unul guvernat de magie și paranormal. Isa, mătușa Clarei, e o femeie extraordinară, o persoană caldă, iubitoare și foarte înțeleaptă, iar Clara a îndrăgit-o imediat. Mi-a plăcut mult acest personaj. Nu au stat acolo decât o zi, iar la plecare Clara spera că va mai reveni în vizită, însă habar nu avea cât de repede va reveni, și în ce circumstanțe… Nu vă dau amănunte, vă spun doar că malefica vrăjitoare Chimera va lua urma fetiței. Iar singurul mod în care se putea apăra, era să devină ea însăși o vrăjitoare. Iar mătușa Isa, care era o vrăjitoare de pădure, era cea mai în măsură să o învețe. Astfel, Clara îi devine ucenică, alături de o altă fată, Kahla – Kahlamindra Millaconda – și ea tot ucenica Isei. Kahla e la rândul ei un personaj foarte interesant. Cele două fete nu se prea agreează, iar relația dintre ele e pornește cu stângul, dar se va ameliora la final, când Kahla o va ajuta într-un moment crucial. Veți vedea despre ce e vorba.
Pe măsură ce povestea avansează, pătrundem în fascinantul univers magic creat de autoare, luăm, alături de Clara și Khala, lecții de magie și vrăjitorie, interacționăm cu animalele, cunoaștem și alte personaje interesante și excentrice din lumea vrăjitorilor. Și aflăm despre ”cărările sălbatice”. Curioși?
Însă înfricoșătoarea Chimera amenință din nou viața Clarei, de data aceasta răpind-o și luând-o cu ea pe cărările sălbatice, cu mâinile legate și o zgardă de fier în jurul gâtului.
”Chimera.
Era cocoțată pe acoperișul casei, ghemuită ca o pasăre pe o stinghie. Avea aripile strânse pe lângă corp. Mă fixa cu ochii galbeni. Oare cât timp stătuse acolo? (…) Când și-a desfăcut aripile, parcă a acoperit tot cerul. Apoi a țâșnit spre mine. M-am întors ca s-o iau la sănătoasa, dar nici doi pași n-am făcut în direcția casei că s-a năpustit asupra mea. (…)
Ceața ne-a învăluit din clipa în care am trecut de pietrele albe. Era o ceață stranie, uscată ca fumul și la fel de deasă. Ceață de cărări sălbatice.”
Cum a scăpat, vă las să aflați singuri, vă spun doar că cineva i-a venit în ajutor. Bănuiți cine? Pisica uriasă!
”Nu știam de ce brusc mi-a sărit în ajutor, în loc să mă urmărească, și nu știam nici dacă pot să am încredere în ea mult timp. Dar în momentul ăla și în locul ăla a vegheat asupra mea ca și cum eram puiul ei.”
De data asta, Chimera întrecuse măsura! Chiar și vrăjitoarele trebuiau să dea socoteală pentru faptele lor. Însă malefica și vicleana Chimera scăpase de fiecare dată prin minciună și prefăcătorie. Va reuși Clara să își susțină acuzațiile împotriva ei în fața Consiliului vrăjitorilor de la Cazanul corbilor? Mamele-corb, ce formează Curtea Supremă a lumii sălbatice, o vor crede pe ea, sau pe Chimera? Ei, bine, judecata nu e așa simplă. Pentru a dovedi că spune adevărul, Clara va trebui să treacă cu bine de câteva probe care-i vor pune însăși viața în pericol: Focul Cerului, Focul Apelor, Focul Pământului și, cea mai grea dintre ele, Inima focului. Iar dacă nu va reuși, Clara va deveni sclava Chimerei!
În ce constau probele, dacă și cum va reuși Clara să le facă față, vă invit să aflați citind această poveste plină de aventuri, mister și magie, pe care o recomand cu drag ca lectură pentru întreaga familie!
12 Comments
familiasimionescuyahooro
Fermecatoare recenzie, minunata poveste atat pentru copii cat si pentru adulti!❤Felicitari, Oli, multumesc pentru incantatoarea recomandare❤
Oli
Multumesc, Carmen! Cu mult drag o recomand!
anasylvi
Clar este ceva pe gustul meu. Multumesc pentru foarte ispititoarea recenzie, Oli!
Daniela Balan
Foarte frumoasă și tentantă recenzia, felicitări ❤
Oli
Multumesc, Daniela!
Oli
Cu drag, Ana! Cu siguranta e pe gustul tau!
Tyna
O recenzie fermecătoare și foarte captivantă! Mulțumesc mult pentru recomandare!
Oli
Multumesc, Tyna! Cu mult drag!
MIRELA BARBALATA
Ce calda si plina de viata este recenzia, Oli! Felicitari!
M-ai facut tare curioasa si, sincer, mi-ar placea sa citesc acest volum .
Multumesc pentru frumoasa recomandare!
Oli
Multumesc, Mirela! Ma bucur ca te-am tentat, e o poveste incantatoare!
Geo
O poveste tare drăguță! Mulțumesc pentru recomandare, Oli.
Oli
Cu drag, Geo! Cu siguranță ti-ar plăcea!