Moartea demonului de Anne Holt, Editura Trei

13

Moartea demonului

moartea demonului

Anne Holt

Editura: TREI
Colectie: Fiction Connection
Nr. pagini: 301
Traducator: Ivona Berceanu
Titlu original: Death Of The Demon
Face parte din Hanne Wilhelmsen series
Într-un orfelinat din Oslo, un băiat în vârstă de doisprezece ani, pe nume Olav, provoacă haos. Agnes Vestavik, directoarea severă a instituţiei, vede ceva înspăimântător în ochii băiatului: o ura neostoită.
Când Vestavik este găsită moartă în biroul sau, înjunghiată în spate cu un banal cuţit de bucătărie, iar Olav e de negăsit, cazul ajunge în mâinile rebelei poliţiste Hanne Wilhelmsen, recent promovată în funcţia de inspector-şef în cadrul Poliţiei din Oslo.
Este Olav un criminal sau doar o victima? Şi, pentru a rezolva acest caz, va putea Hanne să înveţe să aibă încredere în ceilalţi, nu doar în propriile instincte?
Fost ministru al justiţiei, avocat, jurnalist de televiziune şi reporter, Anne Holt este autoarea unor serii de române poliţiste ce au cunoscut un succes imens în ţările scandinave, fiind ulterior traduse în peste 25 de limbi.
Fragment din roman:

Uşa de la intrare era închisă, exact cum spusese Maren Kalsvik. Prin mică deschizătura se observă că lanţul de siguranţă nu a fost pus, tot în conformitate cu spusele lui Maren. Hanne Wilhelmsen îşi vârî mâna în buzunar, scotoci după un şerveţel de hârtie şi încerca să tragă de clanţa de la uşa fără să lase prea multe urme. Erik Henriksen o privi uimit.
– Doar o măsură de precauţie, îl lămuri ea.
Aveau o uşa încuiată şi un adult care fusese dat dispărut cu nici trei ore în urmă. Nu există nicio justificare legală pentru intrare forţată. Dacă prietenul ei de nădejde, Hakon Sand, care era şi procuror, nu ar fi fost atât de absurd de modern încât să îşi ia un an întreg concediu de paternitate, ar fi putut să primească mandat. Acum nu ştia care dintre procurori era de serviciu şi depindea de un avocat că să poată intră în apartament.
Şi trebuia negreşit să între. Informaţiile pe care i le spusese Maren Kalsvik printre lacrimi şi suspine fuseseră alarmante. Cu toate astea, ar fi fost în zadar să-i explice la telefon unui jurist că suspectul se află la locul faptei când Agnes a murit. Pe de altă parte, ar fi putut fi o chestiune de viaţă şi de moarte.
Ea îl ruga pe Erik să rămână acolo şi să nu atingă nimic. Ea se întoarse la maşină şi reuşi să dea de avocat la telefonul mobil. Avocatul era un vulpoi bătrân şi suspicios. El îşi notă punctele, îi dădu acordul şi o transferă la Departamentul de criminalistică. De acolo i se promise ajutor într-o jumătate de ora.
Trecură trei sferturi de ora până când echipa şi-a făcut apariţia, dar a meritat aşteptarea. Erau doi bărbaţi tăcuţi care ştiau ce aveau de făcut şi, fără nicio introducere, se înfiinţară în faţă uşii cu un berbece solid făcut dintr-o placă grea, în formă de pătrat, lipită de un tub lung prevăzut cu patru perechi de mânere.”

About Author

13 comentarii

Lasă un răspuns