Moștenirea secretă de Danielle Steel, Editura Litera – recenzie

16

Moștenirea secretă (Property of a Noblewoman – 2016) 

Danielle Steel

Editura Litera

Colecția Blue Moon

Anul apariției: 2018
Număr pagini: 255
Traducerea: Cristina Stoenescu /GRAAL SOFT
Fotografii îngălbenite ale unui cuplu plin de farmec în Europa postbelică. Scrisori vechi care sugerează o pierdere tragică. Și o gamă uimitoare de bijuterii magnifice, pietre spectaculoase în monturi deosebite.
Acesta este conținutul unei cutii de valori de mult abandonate într-o bancă din New York. Dacă nici un moștenitor nu poate fi identificat, bijuteriile vor fi scoase la licitație. Dar cine a fost femeia care a lăsat o astfel de avere și niciun testament?
Doi oameni, pe care soarta îi aduce împreună, încearcă să descopere misterul. Jane Willoughby este studentă la drept, aflată într-un stagiu de practică la Curtea judecătorească, iar Phillip Lawton, un expert în artă pentru casa de licitație Christie’s. Ei își fac pur și simplu meseria atunci când vin la bancă pentru a inspecta conținutul cutiei. Dar atât pentru Jane, cât și pentru Phillip căutarea se transformă în ceva personal, iar eforturile lor de a reconstitui o viață enigmatică îi vor conduce de la New York la Londra, Paris, Roma și Napoli, pe urmele unei serii de revelații uimitoare.
Marguerite Pearson a părăsit America la optsprezece ani, cu inima zdrobită, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Și-a construit o viață nouă în Europa, dar a regretat întotdeauna ceea ce a lăsat în urmă. Pe măsură ce adevărul despre viața extraordinară a lui Marguerite – povestea ei de iubire interzisă și trădarea familiei sale – este dezvăluit, tot mai mulți oameni sunt atrași în puzzle-ul pe care Jane și Phillip l-au construit împreună, iar unul dintre ei va moșteni cel mai neașteptat dar.
Danielle Steel este una dintre cele mai de succes autoare contemporane. Cărțile ei s-au vândut în 650 de milioane de exemplare în întreaga lume, numeroasele ei bestselleruri internaționale fiind traduse în 43 de limbi și publicate în 69 de țări.
Se știe că autoarea este una din preferatele mele și am citit aproape toate cărțile ei publicate la noi. Îmi place stilul ei ușor, cu un final al poveștilor de obicei previzibil, și această carte nu a fost diferită, dar mi-a plăcut enorm!
Moștenirea secretă este o poveste emoționantă și copleșitoare despre trădare, moștenire, secrete de familie, o poveste despre descoperire, nu numai a bijuteriilor neprețuite, ci și a împlinirii și a iubirii!
Hal Baker este un funcționar de bancă, a cărui responsabilitate era aceea de a se ocupa de cutiile valorice ale băncii, în care clienții își depozitau cele mai valoroase bunuri, uneori chiar și cele mai întunecate secrete. În ziua aceea Hal avea trei probleme de rezolvat, plata pentru două dintre cutiile de valori nu mai fusese achitată de câteva luni, însemnând că fuseseră abandonate și că puteau fi deschise și puse pe lista de așteptare pentru oamenii care aveau nevoie de ele. Cea de-a treia cutie de care trebuia să se ocupe era într-o situație diferită, era a unei doamne distinse, dar pe care nu o mai văzuse de cinci ani, iar chiria seifului nu mai fusese achitată de trei ani, fiind una din cele mai mari cutii de valori din bancă.
Deși clienta închiriase cutia de valori în urmă cu douăzeci și doi de ani, nimeni nu știa ce i s-ar fi putut întâmpla între timp și, conform legii, banca trebuia să notifice tribunalul din New York despre existența cutiei abandonate. Cei de la tribunal erau obligați să stabilească dacă chiriașul cutiei decedase și, în lipsa unui testament, trebuia să dea un anunț la ziar, invitând rudele și moștenitorii să intre în posesia bunurilor. Dacă în termen de o lună nu apărea nimeni să revendice moștenirea, statul trebuia să scoată conținutul cutiei la vânzare iar însemnările și documentele trebuiau să fie păstrate timp de șapte ani.
Legile erau foarte stricte pentru a proteja interesul proprietarului, așa că Hal urmase toate demersurile și, după cum prevedea procedura, sunase la tribunal.
Jane Willoughby era  o tânără frumoasă, cu părul lung blond și ochi albaștri, studentă la Drept, aflată într-un stagiu de practică la Curtea judecătorească, care în iunie termina cursurile facultății pentru ca apoi să își ia examenul de barou și care nu își dorise să fie stagiară, dar acela fusese singurul post disponibil, dorința ei fiind aceea de a lucra în domeniul dreptului familiei. Șefa ei, Harriet Fine, era o femeie plictisită, ștearsă, căreia munca nu îi aducea nici o satisfacție dar, având nevoie de bani, nu avusese niciodată curajul să își dea demisia și, prin comportamentul ei negativist, îi îngreuna munca lui Jane care abia aștepta să termine facultatea și să își găsească alt loc de muncă.
Jane răspunse la telefon iar Hal îi explică situația cu o voce plăcută, oficială, și își notă toate informațiile despre cutia de valori, știind că primul lucru pe care trebuia să-l facă era să determine dacă proprietara decedase, hotărând ca apoi să stabilească o dată când să se întâlnească.
Cutia de valori aparținuse lui Marguerite Wallace Pearson di San Pignelli și, în urma investigațiilor făcute de Jane, s-a descoperit că aceasta murise cu șase luni în urmă, așa că împreună cu șefa ei hotărâse să investigheze cutia de valori pentru a stabili dacă în documentele și scrisorile găsite se face referire la un potențial moștenitor.
Fotografii îngălbenite de vreme ale unui cuplu plin de farmec în Europa postbelică, scrisori vechi, pașapoarte expirate și douăzeci și două de cutii din piele pline de bijuterii de o valoare inestimabilă era conținutul cutiei de valori și, conform legii, bijuteriile trebuie evaluate de un expert în domeniu așa că se apelează la Christie’s!
La telefonul dat de Jane răspunde Phillip Lawton și, după ce aceasta îi trimite un e- mail cu pozele bijuteriilor, stabilesc  să se întâlnească pentru a le evalua. Phillip Lawton fusese angajat la faimoasa casă de licitații la departamentul de bijuterii în urmă cu doi ani și se simțea prizonier, avea un masterat în muzeografie cu specializarea artă egipteană și pictură impresionistă și așteptase o slujbă la Muzeul Metropolitan. Nu îi plăceau bijuteriile, credea că cei care le poartă sunt superficiali și înfumurați, însă picturile și arta îi atingeau sufletul și i-l umpleau de bucurie mai ales că tatăl său fusese profesor de istorie a artei iar mama lui artistă, însă în momentul când văzuse pozele cu bijuteriile din cutia de valori, ceva în el se răscolise.
-Acesta este un rubin birmanez, numit ”Sângele porumbelului” îi spuse lui Jane în timp ce se uită la el. Este cel mai prețios rubin în culoare și calitate. Își îndepărtă lupa de la ochi și o privi cu seriozitate. Aș estima o valoare de 25 sau de 23 de carate. Un astfel de rubin, de mărimea aceasta, este incredibil de rar. Este o piesă foarte valoroasă și s-ar vinde contra unei sume fabuloase. După aceea, examină inelul cu smarald, estimând aceeași dimensiune că rubinul, sau chiar mai mare și la fel de bun calificativ. Îl puse la loc în cutie cu mare grijă și o deschise pe cea cu inelul de diamant, care era chiar mai mare, iar de data asta zâmbi .
– Doamne ! se minună el că un copil, în vreme ce Jane râse.
-Exact asta am spus și eu când l-am văzut, recunoscu ea jenată. L-am și probat, mai adaugă, iar el zâmbi larg imaginându-și scena.
– Cum arăta pe deget? o tachină el un pic. Era chiar distractiv. Bijuteriile erau fabuloase, iar dacă tribunalul decidea să le vândă prin Christie’s, urma să fie o vânzare fantastică .
-Destul de bine. Nu voi mai avea șansa să fiu așa aproape de o piatră ca asta, spuse ea, zâmbindu-i la rându-i. Cât de mare este?
-Probabil, undeva la 40 de carate, depinde de densitate.
Studie apoi setul format din colierul din safir și cerceii de la Van Cleef și perlele, despre care spuse că erau naturale, ceea ce însemna că erau incredibil de valoroase, și apoi tiara, colierul din diamante și perlele Cartier și piesele de la Bulgari din Roma. El parcurse toată colecția într-o singură oră și o privi pe Jane, în timp ce se pregătea să încheie evaluarea, cu adevărat impresionat .
Philip avea o legătură specială cu mama lui, Valerie, rămasă văduvă în urmă cu câțiva ani și, într-o după amiază, în timp ce luau ceaiul împreună, îi povestește acesteia despre cutia de valori și de valoarea ei inestimabilă și remarcă, ca o coincidență, că numele de fată al proprietarei este același cu numele de fată al mamei sale, care își amintește că pe sora ei mai mare o chemase Marguerite Pearson, dar murise pe vremea războiului în Italia. În urma celor aflate, Valerie merge la sora ei Winnie și o întreabă pe aceasta dacă știe ceva despre sora lor mai mare, numele ei fiind un subiect tabu în familie și cele aflate o neliniștesc tot mai mult așa că îl roagă pe Philip dacă poate să îi arate o parte din fotografiile găsite în cutia de valori. Cu ajutorul lui Jane, Phillip face rost de copii ale fotografiilor și i le oferă mamei sale, iar vederea acestora o răvășește foarte mult. Femeia din poze e o necunoscută, însă pozele fetiței i se par foarte cunoscute, ca mai apoi să își de seama că sunt poze ale ei, făcute în copilărie. Puse cap la cap cu ce află de la bona ei din copilărie, Fiona McCarthy, ajunge la concluzia că Marguerite Pearson fusese mama ei, cea care fusese nevoită să părăsească America la optsprezece ani, cu inima zdrobită în urma unei relații interzise, care își construiește în Europa o nouă viață, dar  care a regretat întotdeauna ceea ce a lăsat în urmă!
Nu vă spun mai multe, vă las să descoperiți singuri misterul, așa cum și pentru Jane și Phillip căutarea se transformă în ceva personal, iar eforturile lor de a reconstitui o viață enigmatică îi vor conduce de la New York la Londra, Paris, Roma și Napoli. Pe urmele unei serii de revelații uimitoare veți fi martorii unei povești de dragoste neașteptate unde iubirea nu are vârstă!
Miracolele puteau fi explicate ca destin, noroc sau coincidență. Dar ceea ce se întâmplase fusese magie. O femeie care dispăruse din viața lor și practic din istorie le marcase viețile în moduri miraculoase, aducându-i împreună. Marguerite adusese magie în viețile lor până la urmă, și îi binecuvântase pe fiecare cu daruri de neimaginat.
Recomand această carte tuturor iubitorilor de cărți romantice și nu numai. Cartea beneficiază de o copertă foarte frumoasă și o traducere bună.

Mulțumim Editura Litera pentru cartea Moștenirea secretă de Danielle Steel

Cărțile din colecția Blue Moon pot fi comandate pe litera.ro, libris.ro, elefant.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, librex.ro

RECENZII EDITURA LITERA

 

 

About Author

16 comentarii

  1. O recenzie foarte frumoasă și convingătoare! Felicitări! Pare o carte deosebit de interesantă și emoționantă, pe care vreau să o citesc și eu. Mulțumesc mult pentru recomandare! ❤

  2. Mirela Barbălată on

    Frumoasă recenzia, Daniela! Felicitări!
    Nu am citit cartea dar m-ai facfă curioasa. Mi-ar plăcea să o citesc

  3. Fratiloiu Dorina Petronela on

    Nu toate cartile Danielei sunt pe gustul meu, dar aceasta chiar vreau sa o citesc! O recenzie minunata, felicitari Daniela!

  4. Minunată recenzie, felicitari Daniela și mulțumesc de tentație! Îmi place cum scrie Danielle Steel, cu siguranță îmi va plăcea și această carte.

  5. O recenzie tentanta. In general nu ma dau in vant dupa Danielle Steel, insa chiar imi place subiectul cartii si eleganta care transpare din prezentare, inclusiv faptul ca actiunea se muta si in Europa. Multumesc pentru recomandare!

  6. Frumoasa recenzie, foarte incitanta. Mă bucur ca am si eu cartea, povestea pare una foarte interesantă. Fiind vorba de Danielle Steele, sunt convinsă ca voi avea parte de o lectura captivantă.

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: