NARCISA CA O POEZIE

E cald afară, şi dacă am învăţat ceva de la începutul lunii, este că trebuie să profit de zilele cu soare, pentru că cele cu ploaie profită ele de mine. Stau la două minute de unul din cele mai frumoase parcuri din capitală – PARCUL TINERETULUI. Simplu: sticlă de apă, fursecuri, o carte şi un pled, doar locul unde să stau mai rămâne de găsit, căci sunt o mulţime, unele mai aproape de lac, altele mai ascunse. Dar aici am descoperit, pe una din insule, o pajişte perfectă, linişte, doar câţiva pescăruşi mai trec deasupra mea şi două poduri care îmi aduc aminte că sunt înconjurată de lac. Afară adie un vânt de primăvară, cerul e de un albastru ireal, iar în copaci se aud cântând păsările – o vreme şi o atmosfera ideală. Nu-i de mirare că nici nu ştiu cum am terminat cartea şi e vremea să plec. La ieşirea din parc – o bătrânică vinde NARCISE. Încerc să trec mai departe dar nu pot, nu sunt doar frumoase, ci au un parfum irezistibil …şi deşi am acasă vaze răspândite în toate camerele, le cumpăr. Pe drum nu am ochi decât pentru ele .

Există ceva în frumuseţea, gingăşia şi parfumul narciselor ce inspiră a poezie, de la Eminescu, Minulescu  și alții, scritorii lumii s-au întrecut în a-i cânta ode. Dar cel mai frumos poem  despre narcise este DAFFODILS – WILLIAM WORDSWORTH.

Ceea ce numim noi generic NARCISA  sunt de fapt 32 de specii de flori galbene, originare din nordul Africii, zona mediterană şi Europa Centrală. Aproape că nu cunosc floare care să aibă mai multe legende, simboluri  şi o istorie bogată ca NARCISA.

LEGENDELE- sunt numeroase, dar 3 dintre ele sunt mai populare

Legenda lui NARCIS – la originea legendei greceşti  se află un tânăr frumos şi singuratic, pe numele lui – Narcis. La adolescenţă  devenise un tânăr extrem de atrăgător, ce stârnea pasiuni arzătoare, fiecare femeie  ce-l vedea devenea pe loc îndrăgostită. Dar era deopotrivă admirat şi de bărbaţi, bunul lui prieten Aminias, îndrăgostindu-se de el. Dar Narcis, extrem de insensibil, nu era interesat decât de vânătoare şi de propria imagine din oglindă. Dar nu doar oamenii cădeau pradă  farmecelor lui, ci şi Nimfele, una dintre ele  în special – Echo. Aceasta se aruncă chiar în braţele lui, dar el o respinge, şi de durere, aceasta refuză să mai trăiască, asemeni prietenului Aminias. Nimfele, dimpreună cu zeiţa răzbunării, Nemesis, îl blesteama să nu poată iubi niciodată şi să fie îndrăgostit doar de propria imagine. Povestea are un sfârşit trist, căci blestemul îi aduce moartea:  într-una din zile, uitându-se în oglinda unei ape şi vrând să-şi îmbrăţişeze propria imagine, va cădea şi se va îneca. La moartea lui au plâns deopotrivă muritori şi nimfe, iar acestea din urmă l-au transformat într-o floare galbenă  cu capul plecat, asemeni lui Narcis care se uita în oglinda apei.

Legendă lui HADES – tot o legendă grecească ne  povesteşte despre Hades.  Acesta era  îndrăgostit de Persefora şi, neputând să-şi părăsească regatul, a creat o floare galbenă cu parfum puternic, care spera că o va ademeni la intrarea în iad. Dar încercarea eşuează. Conform scrierilor lui Homer, sufletele celor morţi rătăceau pe pajişti acoperite cu narcise, încercând să-i găsească pe cei dragi.

Legendă CREŞTINĂ – Având în vedere că înfloreşte în preajma Paştelui, este numită FLOAREA ÎNVIERII, iar apariţia ei vesteşte începutul postului de 40 de zile. În Anglia  poveştile creştine spun că floarea a răsărit pentru prima oară în noaptea dinaintea Cinei celei de Taină, în grădina Ghetsimani, pentru a-i aduce alinare lui Isus.

MOTIV CE INSPIRĂ

Frumuseţea florii de narcisă a inspirat numeroși artişti: pictori, scriitori, creatori de modă, sticlari, cofetari sau oameni obişnuiţi. De la micile creaţii handmade croşetate, torturile  decorate cu narcise, până la picturi şi obiecte de îmbrăcăminte, genţi şi lăzi de zestre ce au ca motiv floarea de narcisa, toate aduc tribut frumuseţii ei.

SIMBOLISTICA

Variate de la ţară la ţară şi  în funcţie de continent, semnificațiile sunt diferite unele de altele, ajungând să fie chiar diametral opuse:

• religioasă – semnifică Învierea, Paştele, postul

• grecească – floarea ursitoarelor, narcisele dăruindu-se la nașterea copilului, dar mai reprezenta şi trecea în nefiinţă ( vezi legenda Hades)

• în China- floare aducătoare de noroc, este floarea tradiţională a Anului Nou. Un buchet de flori = un an plin e noroc; de asemenea mai simbolizează și fertilitatea: cuplurile care dormeau într-o cameră  cu narcise aveau copii mulţi

• magică – narcisa este o floare des folosită în magie pentru a crea vrăji de dragoste

• Arabii – o consideră un afrodisiac, ce trebuie luat în cantităţi mici

Peste toate acestea, în unele ţări narcisa mai simbolizează  timiditatea, discreţia, modestia şi dragostea curată.

NARCISA este floarea oficială a Regatului de Wales, deoarece înfloreşte în apropierea zilei de 1 Martie, sărbătoarea Sfântului David.

ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI

Cuvântul NARCIS – provine de la grecescul ”narko”-  ce înseamnă narcotic, la fel ca şi mirosul florilor

NARCISISM – dragoste exagerata faţă de propria persoană fizică , find considerată a fi o stare patologică

PLANTĂ DE LEAC şi nu doar, NARCISA se foloseşte în medicina tradiţională de  mii de ani. În antichitate narcisa se întrebuinţa în tratarea  infertilităţii la bărbaţi şi era un remediu des folosit pentru durerile de cap şi reumatism. Scrierile din vremea romanilor ne vorbesc despre soldaţi, care grav răniţi fiind, mâncau bulbi de narcisă, consideraţi otrăvitori, iar aceştia le induceau un somn adânc şi o trecere uşoară spre altă lume. Azi, planta se foloseşte în întregime, fiecare parte a ei fiind valorificată în funcţie de boală. Pentru uz extern se întrebuinţează frecvent în tratarea  ulcerului varicos, reumatismului, răni, arsuri şi chiar ca loţiune împotriva pistruilor. Intern, în cantităţi atent drămuite, ea poate creşte libidoul, ameliora bronșitele  şi durerile de cap.

PRIMA ÎN EUROPA

Dacă noi ca ţară nu suntem de multe ori fruntaşi în topurile internaţionale, nu-i nimic, ne salvează NARCISA, mai precis rezervaţiile naturale de narcise, nu puţine, întinse  de-a lungul ţării. La Dumbrava Vadului, în judeţul Braşov, se află şi cea mai mare Rezervaţie naturală de narcise din Europa, întinsă pe o suprafaţă de 400 de ha, şi unde se organizează în fiecare an Festivalul Narciselor.  Dar nu este singulară, o însoţeşte Rezervaţia Naturală Poiana cu Narcise, din Răcaş, judeţul Sălaj şi, poate cea mai cunoscută – a apărut în documentarul BBC – POIANA  CU NARCISE  din Munţii Rodnei

FĂRĂ EPILOG

Povestea nu are epilog, căci ea se naşte în fiecare an odată cu primele flori de NARCISĂ . Vă las să admiraţi o parte din  speciile mai puţin cunoscute, dintre care unele nu se cultivă autohton.

Vă invităm să citiți și:

Macii – rubinele verii

Margareta – mă iubește, nu mă iubește…

Laleaua – între frumusețe și blestem

Florile care ne înseninează ziua – zambila