Delicatese Literare
Recenzii

Necunoscuta din Berlinul de Est de Immanuel Mifsud, Editura Nemira – recenzie

Necunoscuta din Berlinul de Est

(Jutta Heim – 2014)

Immanuel Mifsud

Editura Nemira

Colecția Babel

Nr. de pagini: 208

Traducere: Ioana Văcărescu

An apariție: 2019

Immanuel Mifsud s-a născut în 1967, în orașul Paola din Malta. De la șaisprezece ani, când și-a făcut debutul în literatură, a publicat volume de proză și poezie, iar textele sale au fost incluse în numeroase lucrări colective și antologii și este considerat liderul de generație al scriitorilor maltezi de azi. În 2002 a câștigat National Book Award pentru volumul Sara Sue Sammut’s Strange Stories. În 2005, când era deja cunoscut ca regizor de teatru, i-a apărut volumul de proză scurtă Chimie, care a fost retras imediat din librării și după aceea publicat la o altă editură, autorul fiind acuzat de pornografie de presa de stânga și de cea conservatoare de limba engleză. A semnat și cărți pentru copii, iar poeziile lui figurează în antologii importante. Predă literatură și teorie literară la Universitatea din Malta. Necunoscuta din Berlinul de Est este cel mai recent volum de proză pe care l-a semnat.
Este 28 martie 1980.
Un bărbat și o femeie fac cunoștință în Alexanderplatz și petrec o noapte împreună. Pe el îl cheamă Erik Xerri și este un actor cunoscut din Malta. Pe ea o cheamă Jutta Heim și e o chelnerița anonimă din Berlin. El face o obsesie pentru ea, iar ea dispare, înghițită de orașul neprietenos, de vremurile cenușii, de destinul imprevizibil și de imaginația îndrăgostitului.
Vreme de treizeci de ani, Erik Xerri îi trimite scrisori. La un moment dat, în speranța că o va regăsi, se întoarce într-o vizită în capitala Germaniei.
Necunoscuta din Berlinul de Est„, de Immanuel Misfud este o lectură minunat de bulversantă, care stârnește un amalgam de emoții nebănuite, neașteptat de umană, în ansamblul ei.
Protagonistul romanului este Erik Xerri, un actor maltez care, la un moment dat, ajunge în anul 1980, într-un martie rece, în Berlinul de Est. Acolo, cunoaște o tânără chelneriță, Jutta Heim, cu care are o aventură de o noapte, însă în seara următoare frumoasa blondă îl ignoră, trecând pe lângă el ca și cum nu l-ar fi văzut, alături de o altă tânără. El rămâne cu obsesia acelei nopți, a figurii Juttei și a unui misterios străin în costum cenușiu, care părea că îi filează pe cei doi.
Reîntors în Malta, alături de soție și familie, este parcă trezit dintr-un vis și aruncat într-un cotidian în care Erik nu se regăsește, în care nu s-a regăsit poate niciodată, în ciuda succesului său pe scenă. Încă de mic, a fost înconjurat de femei, răsfățat de ele, în centrul atenției lor. La rândul lui, le-a oferit atenție, le-a iubit cu suflet de artist. Retrăiește primele momente în care și-a permis fantezii atât cu învățătoarea Marion, cât și cu demimondena Bella, ambele locuind pe strada lui.
Prin ochii lui Erik, autorul ne permite și nouă, citiorilor, să le cunoaștem pe toate femeile care, într-un fel sau altul au fost importante pentru acesta. Soția sa, Alexandra, o englezoaică blondă, pe care a cunoscut-o în era hippie și cu care are o fiică, Mildred. Două firi boeme pentru care despărțirea a fost singura cale de a merge mai departe. Mildred rămâne în Malta, dar este crescută mai ales de Tes, sora tatălui, o altă femeie ale cărei taine sufletești Erik nu a reușit să le descifreze de unul singur. Amanta de durată – Liza, colega de teatru – Tania, Valentina – o fată pe care o cunoaște în Sicilia, Nella – o altă siciliană cu care are o legătură, Monique – ultima lui parteneră. Atâtea fețe ale arhetipului feminin, pe care el le-a iubit, care au fost importante pentru el. Și, totuși, peste toate, ca o fantasmă a intangibilului, planează imaginea misterioasei Jutta Heim, o femeie căreia Erik i-a scris nenumărate scrisori, scrisori rămase fără răspuns, dar care nu au revenit la expeditor. Jutta Heim, cea căreia i-a promis că va reveni în luna octombrie a anului 1980, în acel Alexanderplatz atât de cenușiu, îmbibat de tristețe și extenuare, o promisiune pe care nu a păstrat-o.
Imaginea Juttei Heim se menține impactant de vie, populându-i lui Erik zilele și nopțile, ea rămânând refugiul lui din calea cotidianului în care el nu dorește să intervină, care îl rănește și cu care nu se simte în largul lui. Cea mai mare parte a acțiunii nu se petrece însă în Germania, ci în Malta, o țară cu un farmec aparte care traversează multe schimbări.
Prin zilele și nopțile vieții acestui om, Erik Xerri, autorul face să se abată asupra cititorului un val de nostalgie, pe măsură ce citește și remarcă trecerea timpului, peste cel care a fost un tânăr superb, un mare actor, un artist până în măduva oaselor. Planurile temporale care sunt aparent bulversante se descriu apoi exact ca amintirile tulburi ale unui om ajuns din urmă de bătrânețe și de boală, iar iubirile pierdute, fie prin moarte, fie prin despărțire, dansează în fața ochilor lui o sarabandă a conștiinței, a sentimentelor.
Tatăl, mama, sunt figuri de fundal, care și-au adus contribuția la personalitatea lui Erik, fără însă a-l influența decisiv. Erik este un om care și-a ales singur calea, întocmai ca în cântecul lui Frank Sinatra – „My Way”. Egoist și empatic, în același timp, Erik Xerri este un personaj complex, foarte bine construit. Jutta Heim este pentru el ca un miraj, o Fata Morgana de care nu îndrăznește să se apropie, pentru a nu o vedea dispărând într-un nor de fum, ca și cum n-ar fi fost niciodată reală. Aceasta este temerea lui cea mai mare, că Jutta Heim nu a existat decât, poate, în imaginația lui; deși construiește scenarii în care Jutta a pierit, sau în care Jutta i-a dăruit un copil, pentru el este suficient să știe că ea există acolo, la etajul 8 al imobilului din Berlinul de Est.
Îmbătrânit și bolnav, Erik Xerri decide să mai facă o dată călătoria în Berlinul de Est, să dea de urma Juttei, să dezlege misterul care i-a umplut existența de visare. Să o descopere mai bine pe cea care, asemenea femeilor atât de reale din drumul lui, i-a stat alături o viață întreagă sub formă de amintire.
Titlul original, „Jutta Heim”, a fost tradus inspirat ca „Necunoscuta din Berlinul de Est” și vă veți convinge de ce, citind acest roman rafinat și sensibil.
Iată un scurt fragment dintr-una din scrisorile adresate de Erik Xerri , necunoscutei din Berlinul de Est:
„Măcar o dată dacă mi-ai fi răspuns! Măcar o dată, doar ca să îmi dai un semn de viață. Nu reușesc deloc să înțeleg de ce nu mi-ai răspuns niciodată. Eu încă îmi aduc aminte aproape tot. Până și canapeaua și încăperea. Până și modelul de pe fața de masă, de când te-am văzut prima dată, când așteptai să-mi iei comanda. Și piața. Uneori mă întreb dacă mai lucrezi acolo; dacă mai servești atâția oameni în fiecare zi. Și da, să știi că mă întreb dacă ai mai cunoscut pe cineva după mine, dacă ai mai adus vreun bărbat la tine în apartament. Chiar dacă a trecut atâta timp, eu tot mai cred că într-o bună zi am să te văd din nou. Încă aștept.”

Cartea Necunoscuta din Berlinul de Est de Immanuel Misfud poate fi comandat pe nemira.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Nemira

21 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *