Nemuritoarea Starling, Emblema eternitatii vol. I de Angela Corbett, Editura Leda – recenzie

Nemuritoarea Starling

Angela Corbett

Editura LEDA

Leda Edge

Nr. pagini: 350

Titlu original: Eternal Starling

Volumul I din seria Emblema eternității – Emblem of Eternity:

1. Nemuritoarea Starling – Eternal Starling, 2011

2. Ecouri eterne – Eternal Echoes, 2013 – prezentare

Traducător: Andra Elena Agafitei

An aparitie: 2017

Angela Corbett a absolvit Westminster College, având dublă specializare în comunicare și sociologie. A lucrat ca jurnalist și director de comunicare și marketing.

O dragoste atât de puternică, încât nici eternitatea nu îi poate despărţi!

Evie Starling a dus o viaţă relativ obişnuită, ieşind cu prietenele, vorbind despre băieţi şi conducându-şi Mustangul din 1966. Toate acestea se schimbă atunci când se mută în Gunnison, Colorado, pentru a începe colegiul, şi când cunoaşte doi bărbaţi misterioşi.
De secole, Alex Night şi Emil Stone au dorit-o pe Evie, dar fiecare a avut propriile lui motive pentru a vrea să fie cu ea. Când amândoi susţin că sunt sufletul ei pereche şi îi povestesc despre un trecut incredibil, Evie află că este cu totul altă persoană decât credea. Evie se trezeşte în mijlocul unui război vechi de când lumea între Societatea Amaranthine, protectorii sufletului, şi Rezistenţa Daevos, distrugătorii sufletului. Cu un trecut pe care nu îl înţelege şi un viitor plin de pericole, Evie trebuie să decidă în cine să aibă încredere. Dar Alex şi Emil nu sunt singurii care o vor pe Evie, iar sufletul ei urmează să devină miza într-o confruntare pe viaţă şi pe moarte.

O carte drăguță, ușor de citit, cu un subiect interesant și promițător, neexploatat la întregul său potențial, după părerea mea. Recunosc că am avut așteptări prea mari de la această carte. M-a intrigat sinopsisul și mi-a plăcut coperta. Este o poveste fantasy-romance, însă partea romantică nu m-a prea convins, poate și pentru faptul că nu îmi plac triunghiurile amoroase.
Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Evie Starling, o tânără frumoasă, îndrăzneață, nu foarte profundă, și mult prea independentă și încăpățânata pentru binele ei. În urma unei situații tensionate ivite în urma unei relații eșuate cu un coleg de liceu, aceasta se mută într-o localitate nouă, Gunnison, cu trei luni înainte de terminarea liceului și începerea facultății – pe care o va urma tot acolo.
Pasiunea ei erau drumețiile. Într-o astfel de incursiune pe munte, unde plecase de una singură, se rătăcește și efectiv nu știa încotro să o ia. Salvarea s-a ivit sub forma unui tânăr foarte atrăgător care a apărut pe neașteptate dintre copaci.
După un schimb de replici ușor amuzante, reușesc să facă cunoștință. El se numea Alex, avea 21 de ani și lucra pentru o societate. Răspunsurile lui erau foarte vagi, și acesta a fost un alt punct slab al cărții: dialogurile care păreau că se învârt în gol, nu se spunea nimic clar, doar se dădeau de înțeles anumite lucruri, și asta o bună parte din carte. Relația lui Evie și Alex – căci ajung să aibă o relație – evolua cu greu, în ciuda atracției evidente. De vină era reticența de neînțeles a lui Alex pentru o intimitate mai mare intre ei.
Evie se simțea atrasă de el, iar semnul ei din naștere de pe spate – un crin – și-a intensificat culoarea și părea ca se încălzește de câte ori se afla în apropierea lui Alex.
În cele din urmă, nehotărârea lui o rănește, iar Evie pune punct relației lor. După cum îi va reproșa la un moment dat lui Alex, acesta era „maestrul semnalelor amestecate„.
La scurt timp după asta a cunoscut, în campusul universitar, un alt tânăr care i-a atras atenția. Se prezintă Emil Stone și se arată de la început foarte interesat de ea, iar Evie e dispusă să aibă o nouă relație, parcă prea repede după povestea cu Alex, am gândit eu…
Însă Alex nu a ieșit din peisaj, din contră, revine în forță!
Pendulând între întâlniri și discuții atât cu Emil, cât și cu Alex, Evie realizează că cei doi se cunosc, se urăsc, și se luptă pentru atenția ei, fiecare dându-i de înțeles că întâlnirea dintre ei e ceva predestinat. Era evident că era ceva misterios la mijloc. ..
După o confruntare între cei doi, Evie descoperă o față a lui Emil care nu îi place, și se desparte și de el.
Era hotărâtă sa fie nehotărâta! Prea repede s-a împrietenit cu fiecare din ei, și prea repede a pus punct de fiecare dată, în condițiile în care simțea ceva deosebit și pentru Alex, și pentru Emil. Iar semnul ei din naștere reacționa la amândoi!!!
Surpriza vine din partea lui Alex, care o caută după despărțirea ei de Emil, sfătuind-o, nici mai mult, nici mai puțin decât sa se împace cu acesta, cu Emil adică.
Explicațiile cu jumătăți de măsură pe care i le dă îi suna lui Evie de-a dreptul ciudat.

Din câte spunea Alex, Emil îi putea face rău lui Evie, dar, dacă credea că au o relație, era mai puțin probabil să acționeze în perioada imediat următoare.
Dându-și seama că e ceva necurat la mijloc, Evie ar avea încredere în Alex, dar faptul că acesta nu-i dă mai multe informații o face reticentă și nu știe cum să acționeze. Noroc că poate lua o pauză de la aceste probleme pentru o excursie de sfârșit de săptămână împreună cu părinții ei, unde se trezește. .. și cu Alex pe cap!!! Acesta o urmărise, pe de o parte pentru a o supraveghea, iar pe de altă parte pentru a-i da informațiile care să o convingă pe Evie de pericolul în care se afla, și să o facă sa aibă încredere în el. Iar Evie află o poveste uluitoare, greu de crezut și greu de acceptat, în care se pare că ea era personaj principal! Bine ar fi dacă și-ar aminti ceva, dar, în afară de două viziuni destul de vagi, fata nu are nici un indiciu privind existența ei anterioară.
Despre ce e vorba?
Despre două societăți rivale vechi de secole, protectori versus distrugători de suflete, despre reîncarnare și suflete pereche ce se caută prin veacuri, despre clasica înfruntare dintre forțele binelui și forțele răului, legende ce prind viață, continuând în prezent evenimente începute cu sute de ani în urmă …

”Legenda spune că lumea a fost creată de Zeițe și de sufletele lor pereche. Zeițele erau atotputernice, iar împreună cu partenerii lor, au săvârșit un ritual care a creat două suflete – care se potriveau perfect, în toate privințele. Sufletelor ăstora li se spuneau complemente divine. Dar sufletele trebuiau să învețe și să crească, așa că, în loc să rămână împreună, au fost trimise în lumea oamenilor și s-au contopit cu sufletele copiilor care erau pe cale să se nască. Sufletele și-au petrecut viețile căutându-și cealaltă jumătate. Când trupurile lor de oameni mor, sufletele lor se reîncarnează ca să continue căutarea. Sentimentul de deja-vu sau legătura instantanee pe care oamenii o simt câteodată atunci când întâlnesc pe cineva necunoscut înseamnă că sufletele lor se știu din altă viață…și că ar putea fi chiar sufletul pereche al acelei persoane.”

”Sufletele își petrec sute, chiar mii de ani trăind și murind în căutarea unicei lor iubiri adevărate. Societatea Amaranthine lucrează să se asigure că toată lumea are oportunitatea, cea mai bună șansă posibilă, de a-și găsi sufletul-pereche și de a fi împreună pentru totdeauna

Aveam atât de multe întrebări, încât nu știam de unde să încep, dar Alex a tras adânc aer în piept și a continuat.

– În afară de Societatea Amaranthine, există alții care aparțin unei organizații sinistre, Rezistența Daevos. M-a privit atent și a adăugat: Emil este unul dintre oamenii ăia.”

Odată aflate aceste lucruri, cum i se va schimba viața lui Evie? Tot ceea ce știa despre lumea înconjurătoare și despre viață este pus într-o nouă lumină. ..
Și, ca să fie deruta mai mare, apare și Emil în tabără, cu propriile explicații și insinuări. ..
Oricum, mie nu mi-a plăcut ambiguitatea relației lui Evie cu fiecare din cei doi. Aș fi vrut ceva mai profund, mai multă emoție. Sincer, nu m-a convins pe deplin nici unul din cei trei de intensitatea sentimentelor lor, nu am simțit ”magia” dintre ei.
În cine va avea încredere și ce va face în continuare, în ce consta înfruntarea dintre protectori și distrugători, cum rămâne cu sufletele pereche, își va aduce Evie aminte ceva din tot ce i s-a povestit că a trăit în alte vieți, și își va recunoaște sufletul pereche, sunt întrebări la care ne-am dori un răspuns. Dacă îl aflăm sau nu, rămâne să descoperiți citind cartea. Povestea însă nu se va termina odată cu ultima pagină a cărții, ci va continua în volumul următor. ..

Mulțumim Editurii Leda/ Grupul Editorial Corint pentru cartea oferită pentru recenzie

Cartea poate fi comandată de pe site-ul Editurii Corint, ca și de pe librăriile on-line.

Cărţile autoarei Angela Corbett pot fi comandate de pe elefant.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.ro

Recenzii Editura Leda Edge