Noiembrie – brumar, ultimul ragaz al anului inaintea iernii

29

 Noiembrie – brumar, ultimul răgaz al anului înaintea iernii

poza-novNoiembrie este 11-a lună a anului în calendarul gregorian, dar numele lunii vine de la cuvântul latinesc novem, adică ”nouă”, pentru că luna noiembrie era a noua lună în calendarul roman.
În limba română, luna noiembrie se numește popular și ”Brumar”, sau „Promorar”: este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă, totul este gata pentru iernat, și cade promoroacă.
Fiecare lună a anului are, în tradiţia noastră populară, o denumire cu o anumită semnificație, în special legată de fenomene metereologice. Se spune din bătrâni că lunile care au litera ”r”  în denumire sunt luni friguroase, iar celelalte sunt luni cu soare.
În tradiţia populară românească lunile anului sunt considerate a fi ”cei 12 fii ai Anului” sau ramurile unui copac bătrân. Fiecare lună sugerează, prin numele ei, fie o activitate din viaţa oamenilor, fie o anume tradiţie, fie o observaţie generalizată despre starea vremii.
În noiembrie cade bruma, apare promoroaca, vântul bate mai cu putere, e din ce în ce mai rece, și plouă …Se spune din bătrâni că, dacă toamna plouă mărunt, atunci vom avea parte de o iarnă grea.
Octombrie, ca o vară târzie, s-a dus. Noiembrie, în schimb, de multe ori seamănă cu o iarnă timpurie.

nov1

Lunii noiembrie i se mai spune „Vinar”. Este vremea în care fierbe mustul şi se transformă în vin. Este o lună ce stă sub semnul şezătorilor, al postului, al sărbătorilor precreştine, „Filipii de Toamnă”, „Ziua Lupului”, „Ziua Strigoilor”, a sărbătorilor creştine, precum „Cosmandinul”, „Sfinţii Arhangheli”, „Ovidenia”, „Sântandrei”

mustarie-2

Noiembrie începe, din punct de vedere astrologic, cu soarele în semnul Scorpionului și sfârșește în semnul Săgetătorului. Acestea sunt cele două zodii care și-au împărțit câte o felie de noiembrie.

scorpiosagetator

După calendarul ortodox, această lună stă sub semnul Sfinților Mihail și GavrilSoborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri – pe 8 noiembrie.
Luna se încheie sub influența Sf. Andrei – 30 noiembrie, zi de care se leagă foarte multe superstiții și tradiții populare

usturoi

– se zice că de Sf. Andrei vin strigoii să fure rodul livezilor şi minţile oamenilor. Pentru izgonirea lor, ferestrele şi tocurile uşilor trebuie unse cu usturoi de fetele tinere.
– în unele sate se spune şi astăzi că nu e bine să mături de Sf. Andrei sau să arunci gunoi afară pentru ca lupii să nu mănânce vitele.
– dacă vitele se agită în noaptea de Sf. Andrei e semn că vin lupii. Pentru a le proteja, gospodarii fac câte o cruce din ceară pe care o lipesc pe cornul drept al vitelor.
– în unele sate copiii sunt trimişi cu făină la răspântie de drum, să dea ”de pomană lupului” aruncând făină în cele 4 zări, iar lupii nu vor mânca vitele.
– se crede că, dacă în familie sunt membri bolnavi, este bine să se aducă în casă o icoană cu Sf. Andrei pentru o însănătoşire grabnică.
– se binecuvântează apele izvoarelor şi fântânilor să nu sece anul următor.
– se spune că azi nu e bine să te piepteni şi nici să torci lână.
– azi nu se dau bani împrumut şi nici daruri pentru a nu păgubi.
Multe obiceiuri se referă la măritatul fetelor:
– se spune că acele fete care poartă astăzi usturoi la brâu se vor căsători.
– fetele măcinau grâu și îl amestecau cu apă, obținând un aluat din care făceau turte ce erau aşezate pe o scândură. Apoi se dezlega câinele din lanţ, iar pe a cărei turtă o mânca prima, însemna că acea fată se va mărita prima.
– prin unele zone, fetele erau îmbrăcate cu cojoace şi legate la ochi. Dacă astfel reuşeau să prindă în staul oile, era semn că nu se vor mărită; dacă prindeau însă berbecul, fetele aveau să se căsătorească cât de curând.
– pentru a-şi visa viitorul soţ, fetele tinere îşi pun sub pernă 41 de fire de grâu.
Un obicei foarte frumos, este cel al crenguțelor înflorite:
 – pentru a vedea cum va fi anul ce va veni, se aduc în casă crenguţe de vişin, prun, măr sau cireş şi se pun în apă. Dacă înfloresc până la Crăciun înseamnă că anul este roditor. Aceeaşi semnificaţie o are şi grâul frumos încolţit după ce a fost pus într-un vas cu puţină apă. Grâul sădit nu trebuie aruncat după Crăciun, ci dat păsărilor.
Simbolul floral al lunii noiembrie este Crizantema – stăpâna de necontestat a grădinilor de toamnă.

crizanteme-58879x1024

Pietrele norocoase ale lunii noiembrie sunt topazul și citrinul. Așadar, dacă aveți bijuterii cu topaz și citrin, acum e momentul ideal să le purtați.

Legende populare

Se spune că  Brumărel este „voinicelul bălai la faţă” care prin farmecele lui seduce florile ca să le ia parfumul.
Mergând călare prin păduri și poiene întâlneşte o garofiţă sub care dormea o copiliţă, înconjurată de flori. Nechezatul calului o trezește, iar voinicul se apropie de ea şi-o rogă să-i dea o sărutare, la care ea îi spune că:
Nu sunt  fată mare/ să dea gură la oricare/ (…) ci sunt floare (sfânta) mare/ cine mă miroase moare !„.
Voinicelul îi răspunde  că „nici el nu-i voinicel/ ci un mândru Brumărel/ mor florile tot cu el.”
Astăzi sunt Brumarul mic/ florilor mirosul stric/ Mâine sunt Brumarul mare/ ieau cu mine orice floare/ seară peste ele pic,/ în prânz mare mă ridic,/ fetele la toate stric/ Nu mai plânge şi ofta,/acum poţi să-mi dai gură„.
Voinicelul coboară de pe murg, o sărută şi o ia cu el, odată cu toate florile din poieniță. Apoi merg la mama fetei „la maică-să Tomnica„, personificarea toamnei, care îi îmbrăţişează şi îi cunună. Fac o mândră nuntă”, cum n-a mai fost între flori; „nuntă unde mi-o făcea/ liora unde mi-o’nvartea ?/ Tot în grădina crăiască” .
O altă legendă sună așa:
Brumarul zăreşte într-o bună zi  o floare „sub umbră de roş-marin/ pe-un scaun de calonfir/ șade-o tânăra Domniţă/cu flori galbene-n cosiţa./ Până soarele răsare/iată un voinic călare/ alb că fulgul de ninsoare/ – D’alei tânăra Domniţă/cu flori galbene-n cosiţa/ fir-ai faţă ori nevasta/ ori zână din cer picată ? – (…) ci şanţ floarea soarelui,/ sed în poartă raiului,/ că să judec florile/ ce-au făcut miroasele?/Mi-au răspuns sărmanele,/ c-a dat o ploaie cu vânt/ şi le-a culcat la pământ;/ a bătut un vânt turbat/ şi mirosul le-a luat !/ – Dar tu, cine să fii oare/ voinicelule călare?/ Brumarul mare :/ de cad ziua-n prânzul mare/ iau mirosul de la floare,/ şi când iau miroasele / veştejesc şi florile„.

 

toamna-01092015-560x390

Noiembrie în citate și poezii

I.L.Caragiale spunea, în faimosul său Calendar, despre luna noiembrie: „Monșerii fac ce fac și se împaltonează până în călcâie. Dispar cele 16 ziare cotidiane precum și una veche. Opinia publică regretă abonamentele plătite înainte.
Întotdeauna noiembrie mi s-a părut a fi luna norvegiană a anului.” Emily Dickinson
Nici umbră, nici strălucire, nici fluturi, nici albine ,
Nici fructe, nici flori, nici frunze şi nici păsări , – Noiembrie !” Thomas Hood
Frunzele copacilor, presărate pe iarbă, aduc sub soarele de noiembrie mai multă fericire decât narcisele.” Cyril Connolly

colaj-toamna-1

Gălbuia lumina, atât de slabă, din noiembrie, este mult mai călduroasă şi mai însufleţitoare decât orice vin ţi-ar recomandă unii. Micuţa contribuţie adusă de noiembrie devine astfel egală în valoare cu cea a generosului iulie.” Henry David Thoreau
Atunci când recele noiembrie morocănos adie, el presară pustiul peste câmpii şi păduri.” Robert Burns
Noiembrie vine
Şi noiembrie pleacă ,
Cu ultimele roşii fructe
Şi primele dalbe zăpezi.” Elizabeth Coatsworth
În fiecare an, în noiembrie, după ce zilele încep să se micsoreze, încoronând cu măreţie orele toamnei, mă duc să vizitez crizantemele … Ele sunt, cu adevărat, cele mai răspândite şi cele mai diverse dintre flori .” Maeterlinck
„Atunci când auriul octombrie coboară în sobrul noiembrie ,
Iar merele sunt culese şi adunate-n cămară ,
Pământul devine împestriţat de maroniile săgeţi ale morţii
În risipă de apă şi noroi.”
T.S. Eliot

 

Iubito-mbogăţeşte-ţi cântăreţul,
mută-mi cu mâna ta în suflet lacul,
şi ce mai vezi, văpaia şi îngheţul,
dumbrava, cerbii, trestia şi veacul.
Cum stăm în faţa toamnei, muţi,
sporeşte-mi inima cu-o ardere, cu-n gând.
Solar e tâlcul ce tu ştii oricând
atâtor lucruri să-mprumuţi.
O, lumea, dacă nu-i o amăgire,
ne este un senin veşmânt.
Că eşti cuvânt, că eşti pământ,
nu te dezbraci de ea nicicând.
O, lumea e albastră haină,
în care ne cuprindem, strânşi în taină,
ca vara sângelui să nu se piardă,
ca vraja basmului mereu să ardă.
Lucian Blaga – „Vara de noiembrie”
Plouă stupid…
Cerul îşi scutură
Ca dintr-o ciutură
Frigul lichid.
Cârduri de ciori –
Neagră pecingine,
Flori de funingine
Zboară sub nori…
Plouă perfid.
Şi-n doză minimă
Picură-n inimă
Neant acid.
Plouă de sus…
Toamna ironică
Îmi scrie-o cronică
Cât un Larousse.
(O Halim?, –
Pentru că nu cere
Nici introducere,
Nici „va urma”…)
Plouă placid:
A…e…i…o…u…ă…
Dacă continuă,
Mă sinucid!
George Topârceanu – „Noiembrie”

Surse: Wikipedia, poezie.ro diane.ro, crestinortodox.ro, legendeleromanilor.ro, internet
Foto1: Noiembrie în Les Très Riches Heures du duc de Berry
 
 
 
 

About Author

29 de comentarii

  1. Barbalata Mirela on

    Frumos articolul 🙂 . Multe informatii. Sincer nu stiam ca se pot spune multe despre luna noiembrie 🙂

  2. Balan Daniela on

    un articol interesant si bine documentat ,de fapt cele mai frumoase articole le-am citit aici pe ,,Delicatese ,, felicitari Oli <3

  3. Si ei sunt încântată de cate lucruri noi si interesante aflu când fac documentarea pentru un articol!
    Ei, decembrie, e foarte ofertanta, intr-adevăr. ..

  4. Foarte multe lucruri interesante, unele despre care nu stiam. Felicitari pentru munca depusa.
    Abia astept sa vad ce ne pregatesti pentru decembrie 🙂 .

  5. V-ati pus crengute in apa sa infloreasca de Craciun? (ati vazut ca asa e obiceiul de Sf. Andrei). Eu o sa pun dupa-amiaza, cum ajung acasa…
    Anul trecut am pus o crenguta de corcodus, si mi-a inflorit!

Lasă un răspuns