O nuntă… cu bucluc de Morgan Matson, Editura Epica – recenzie

O nuntă… cu bucluc de Morgan Matson este o carte savuroasă, încântătoare și relaxantă, care are în centrul ei relațiile de familie și dinamica acestora.

Familia Grant din Connecticut este numeroasă și gălăgioasă: trei băieți, două fete, mama și tatăl, fiecare cu personalitatea și caracterul lui.

Mama crează de douăzeci și cinci de ani un serial de benzi desenate în care creionează întâmplările de zi cu zi prin care trec membrii familiei , o versiune desenată îmbunătățită a familiei Grant.

Tata este profesor la Universitate și are o mare pasiune, grădinăritul, fiind mereu în competiție cu vecinul lui băgăcios și morocănos.

Danny este copilul cel mare al familiei și preferatul lui Charlie – mezina familiei și eroina principala a romanului.

JJ este analist pentru o echipa profesionistă de baseball reușind să combine, în munca lui , cele două pasiuni, matematica și baseball-ul.

Mike este student și cel mai introvertit dintre toți, veșnic bosumflat și supărat pe mama lui că expune lumii viața lor, prin benzile ei desenate.

Linnie este mireasa familiei și persoana cea mai sensibilă. Ea trebuie să fie fericită în acest weekend pentru că invitații vor o mireasă zâmbitoare și relaxată.

Charlie, mezina, este în ultimul an de liceu, visează în secret cu ochii deschiși la o relație cu cel mai bun prieten al fratelui Mike și abia așteaptă să-și vadă toți frații strânși împreună în casa copilăriei lor. Este ultima ocazie pentru toată familia de a fi cu toții, de a serba un eveniment major în casă lor – nunta lui Linnie, înainte că noii proprietari s-o ocupe, casa fiind vândută de părinți, acum că toți copiii sunt împrăștiați prin diferite colțuri ale țării.

Ce se întâmplă însă când organizatoarea nunții fuge, delapideaza bani și lasă totul baltă? Apare alt organizator de nunți care, împreună cu mezina familiei, rezolva problemă după problemă, haosul, încurcăturile și peripețiile legate de bună desfășurare a nunții făcând deliciul acestei povești savuroase.
Charlie cea visătoare are ocazia să vadă într-o lumină nouă fiecare personaj al familiei, să înțeleagă că nicio familie nu e perfectă așa cum credea ea, să înțeleagă că indiferent de obstacolele pe care destinul i le pune în cale, viața este o aventură minunată, cu transformări și schimbări, de care trebuie să se bucure.

Fragment din roman:

„- Atunci, trebuie să plecați. Sporim măsurile de securitate când guvernatorul vine la reședința sa din Stanwich și limităm accesul tuturor nerezidenților.

Am privit spre intrarea în Stanwich Woods și am observat că, pe lângă prezența unui SUV negru, ghereta portarului era flancată de două mașini ale Poliției din Stanwich. Alexander Walker, concetățean de-al nostru și fost congresmen, obținuse funcția de guvernator în noiembrie, însă habar n-aveam că locuia aici.

– Nu făceam decât să întorc mașina, i-am zis. Plecăm imediat.

– Conduceți cu grijă! ne-a sfătuit polițistul Ramirez, bătând ușor cu palma în acoperișul mașinii.

S-a îndepărtat, rostind ceva într-o stație de emisie-recepție prinsă pe un umăr.

Am ieșit din nou pe șosea și am avut grijă să opresc și să semnalizez înainte de a pătrunde în trafic, în eventualitatea în care Poliția din Stanwich era cu ochii pe mine.

Am virat pe Juniper Hill și am urmat indicațiile pe care mi le dădea Mike, nefiind foarte atentă încotro ne îndreptăm. Încă simțeam cearta noastră întreruptă plutind între noi. Tăcerea din mășînă era mai încordată decât înainte.

– E mai bine să nu stau acasă, a spus Mike într-un târziu, după ce mi-a zis să conduc tot înainte.

Și-a pus mobilul în suportul pentru pahar și s-a răsucit spre mine.

– Vorbesc serios. Nu vreau să provoc o scenă sau s-o supăr pe Linnie. Am vrut să vin la nunta ei.

Am tras aer în piept și m-am pregătit să răspund, dar Mike a arătat cu degetul înainte.

– Chiar acolo, pe dreapta.

Am intrat pe aleea de acces. Într-un târziu, când mi-am dat seama unde ne aflam, inima mea a început să o ia razna. Ultima dată când fusesem aici era întuneric și ploua, dar tot ar fi trebuit să recunosc locul, astfel încât să mă pregătesc sufletește.

Ajunseseram la casa lui Jesse Foster.

Iar el aștepta pe alee, drept în fața mea.”