O vară cu Dalí de Jeremy Vine, Editura RAO – recenzie

O vară cu Dalí

(The Diver and the Lover – 2020)

Jeremy Vine

Editura RAO

Traducere din limba engleză de Iulia Viuleț

Nr. de pagini: 360

An apariție: 2022

O vară cu Dali. Intrigi, dragoste, politică și scandal în Catalonia anilor 1950

Este anul 1951, iar surorile Ginny și Meredith călătoresc din Anglia în Spania în încercarea de a se distra și a se relaxa. Cele două războaie mondiale au provocat pierderi și privațiuni familiei, iar amintirea copilăriei tulburi a lui Meredith continuă să le bântuie. Călătoria către peninsula accidentată a Cataloniei promite speranța și reînnoire.

Acolo, cele două descoperă că artistul Salvador Dali locuiește nu departe, în Port Lligat. Meredith, fascinată de artă modernă, tanjeste să-l cunoască pe faimosul artist suprarealist.

Viețile personajelor se încurcă pe măsură ce secretele de familie, egoul și politica periculoasă a Spaniei lui Franco amenință să rupă legăturile fragile care s-au creat.

În general, recunosc că mă prinde orice titlu care face referire la artă sau artiști, ficțiune sau nonficțiune deopotrivă. Varianta ficțiune e chiar cu atât mai mult provocatoare, stârnind curiozitatea în legătură cu eventuale surprize plantate de autor în jurul unei povești reale.

Acest lucru s-a potrivit de minune și în cazul romanului „O vară cu Dalí”, de Jeremy Vine. Autorul este un cunoscut crainic din Marea Britanie, fapt care pentru mine nu a contat deloc, dar care în mod sigur nu a stricat deloc popularității romanului în această țară.

Prologul este plasat în 2001, în Glasgow și toată acțiunea din cadrul lui se învârte în jurul celebrului tablou al lui Dalí expus la Galeria de Artă a Muzeului Kelvingrove încă din 1952 – Hristos al Sfântului Ioan al Crucii. Oamenii de la pază au remarcat o vizitatoare în vârstă care părea să aibă un comportament obsesiv legat de acest tablou. Și-au spus să fie cu ochii pe ea, dar nimeni nu și-a imaginat ce avea să urmeze…

Și brusc suntem teleportați prin tunelul timpului, stăpânit de forța magică a scrisului, tocmai în anul 1951, în Catalonia, alături de două surori britanice, Meredith și Janine, cunoscută tuturor drept Ginny. Cele două au același tată, pe nume Rex Moran-Hughes, un bărbat care a plecase de tânăr să lupte în Primul Război Mondial, unde fusese un trăgător de elită. Războiul și-a lăsat grav amprenta pe psihicul său și, deși reîntors cu fizicul intact, mintea și sufletul  lui fuseseră rănite de cele făcute și văzute acolo. Soția, Dorothy, moare într-un accident de mașină, lăsându-l singur cu fiica lor, o copilă pe nume Meredith. Aceasta fura sau cerșea mâncare de la colegi pentru a-și hrăni tatăl, lovit de depresie. Din păcate, și copila a fost afectată, șocurile provocându-i momente de orbire temporară. Cei doi au fost despărțiți când fata avea 10 ani, tatăl dus să se trateze într-o instituție psihiatrică, iar fiica adoptată de un cuplu.

Singurul lucru pe care Meredith îl avea de la mama ei era un album verde, în care aceasta strânsese tot ce găsise despre arta începutului de secol. Pictura, în special, era legătura lui Meredith cu Dorothy și refugiul ei din fața realității. Astfel, ajunsă majoră, își câștigă existența lucrând ca supraveghetoare la o galerie de artă, unde îl revede pe tatăl pe care îl crezuse mort, alături de o altă femeie și de fiica lor, mult mai mică decât ea. Are un nou șoc care o trimite direct la institutul unde fusese internat și Rex cu ani în urmă, de unde va fi salvată, după o bună perioadă de timp, tocmai de sora sa mai mică, Ginny.

Cele două surori decid să facă o călătorie în Spania, în apropiere de Port Lligat, unde aflaseră că Salvador Dalí avea o casă de vacanță, totul pentru ca Meredith să se recupereze mai bine. Ginny însă are și o misiune paralelă cu aceasta, încredințată de mama ei, una pe care o găsește din ce în ce mai nepotrivită în timp ce se apropie sufletește de această soră mai mare, atât de problematică.

Niciuna nu își va imagina însă de ce aventuri vor avea parte pe tărâmul spaniol, unde tocmai în acel an Dalí avea de gând să picteze unul dintre cele mai controversate tablouri ale sale.

Atmosfera în zonă este încinsă – cei care i se opuneau lui Franco, maquis, atacau uneori Garda Civilă, iar ambuscadele nu erau ceva ieșit din comun. Ginny e însă fascinată de atmosfera locală și, mai ales, de un tânăr săritor de la înălțime, un american, plonjor fantastic care îi dă viața peste cap, în toate sensurile. Meredith are alt tip de fascinație – pentru opera lui Dalí.

Acesta și-l dorește ca model pentru tabloul său pe Russell Saunders, un cascador american faimos, iar cea care ar trebui să se ocupe de contractul celor doi este Siobhan, o irlandeză sărită de pe fix. Lucrurile avansează cu repeziciune până ce întreaga situație capătă accente suprarealiste, autorul creând în jurul tabloului o poveste incredibilă, însă reușind să o facă plauzibilă, în context. Nu voi dezvălui nimic din toată această aventură, voi spune doar că veți avea parte de atâtea întorsături de situație, încât experiența e similară cu cea de pe o șosea cu serpentine, unde la fiecare curbă e o altă perspectivă amețitoare.

Stilul e unul direct, ușor de parcurs. Cartea în sine e o construcție abilă, cu note de thriller. Te face să privești cu alți ochi celebrul tablou, atât de diferit de majoritatea creațiilor lui Dalí. Te face însă și să vrei să afli ce s-a întâmplat cu fiecare dintre protagoniștii uimitoarei aventuri de pe tărâm catalan. Autorul nu lasă lucrurile nelămurite și satisface toate aceste curiozități în epilog, revenind în anul 2001.

Un strop de atenție în plus la redactare ar fi fost bine-venit, și ca o observație subiectivă, deși presupun că a fost preluat formatul original – aș fi preferat nota autorului la final. E mult mai concludentă astfel.

Altminteri, îmbrăcată într-o copertă plăcută din punct de vedere estetic, veți găsi o istorisire surprinzătoare, atât pentru iubitorii de artă, cât și pentru cei aflați în căutarea unui roman cu povești de viață ieșite din comun.

„Au fost și alte adevăruri în acea zi. Soarele a fost un adevăr. Aflat la nivelul amândurora, un tun care trage cu lumină, gură goală care hohotește a tăcere pe un cer spaniol fără nori. Razele soarelui se întrerupeau doar când treceau printre copaci. Marea aflată de cealaltă parte a copacilor a fost un adevăr. Simțise umbrele pestrițe ale dimineții trecându-i peste față. Acele umbre au fost un adevăr…

Și la fel a fost și inima tulburată a băiatului, ceea ce știu din momentul în care îl văzu.

[…] S-ar putea să fi fost mai în vârstă decât ea, chiar să aibă douăzeci de ani. Sora ei habar nu avea că el era acolo, desigur. Era închisă în ea, înfășurată precum o bobină de bandă magnetică. Ginny nu ar fi învinovățit-o niciodată pentru asta, nu după toate prin câte trecuse Meredith. Dar Ginny… da, Ginny a fost cea care l-a văzut pe băiat. Și-a văzut propria frumusețe și l-a văzut pe băiat și inima-i frântă.”

Cărțile apărute la Editura RAO pot fi comandate pe raobooks.com, elefant.ro, librariadelfin.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro

Recenzii, prezentări cărți și articole Editura RAO