Delicatese Literare
Recenzii

Obsesia de Nora Roberts, Editura Litera, Colectia Blue Moon / Colecția Cărți Romantice – recenzie

OBSESIA

(The Obsession – 2016) 

Nora Roberts

Editura Litera

Colecția Blue Moon / Colecția Cărți Romantice

Traducere: Liana Mihăilescu / Graal Soft

462 pagini

Naomi Bowes și-a pierdut inocența în noaptea în care și-a urmat tatăl în pădure. Eliberând-o pe tânăra ținută captivă de el, copila de nici doisprezece ani a dezvăluit crimele oribile ale tatălui său. Dar păcatele lui Thomas David Bowes o urmăresc, chiar și atunci când e la un pas de fericire.
Devenită un fotograf de succes și trăind sub numele de Naomi Carson, ea a găsit o casă veche, ce necesită reparații, aflată la mii de kilometri distanță de tot ceea ce a cunoscut vreodată.

Naomi își dorește o existență solitară, dar locuitorii din Sunrise Cove sunt foarte prietenoși și reușesc să-și croiască drum către inima ei – mai cu seamă chipeşul Xander Keaton.
Naomi știe că relațiile prilejuite de noua sa viață sunt ceea ce ființa ei a râvnit în taină dintotdeauna. Dar păcatele tatălui său pot deveni o obsesie, iar trecutul ei este un coșmar care o urmărește necontenit.

”O poveste scrisă impecabil, o combinație sofisticată de suspans și erotism” – Booklist

Obsesia este o excepțională carte romantic-suspans, cu accente psihologice, în care descoperi că fiecare e răspunzător pe propriul destin, dincolo de moștenirea genetică, că răul poate fi învins prin multă iubire și devotament și că, după multe frământări și lovituri ale sorții, viața îți poate oferi speranța unui nou început, plin de lumină și speranță.

Nora Roberts este o maestră a cuvintelor, făcându-te să simți parcă aievea mirosurile, să vezi peisajele unde se desfășoară acțiunea, să trăiești atmosfera locului, reușind să-ți transmită emoțiile și trăirile personajelor, iar la sfârșit lăsându-te cu o stare de pace și speranță în suflet.

Acțiunea cărții începe în anul 1998, când Naomi Bowes, o adolescentă, ce urma să împlinească doisprezece ani peste câteva zile, ducea o viață fericită și lipsită de griji alături de părinții ei și fratele ei, Mason, mai mic decât ea cu doi ani.

Toată această aparență de fericire avea să fie sfărâmată în bucăți într-o noapte fierbinte de vară, când se trezise brusc, dintr-un motiv inexplicabil. Nemaiputând să adoarmă la loc, din cauza căldurii înăbușitoare și, văzându-l pe tatăl ei, Thomas David Bowes, intrând în pădure cu o lanternă, a decis să-l urmărească, convins că el dorea să-i facă o surpriză și să-i ofere bicicleta pe care și-o dorea atât de mult. Tatăl ei era un membru foarte respectat al comunității, fiind diacon la biserică, iar în timpul liber lucrând pentru o companie de cablu pentru a asigura securitatea financiară a familiei.

Ce avea însă să descopere Naomi în pădure era dincolo de orice închipuire, iar ea a văzut o față îngrozitoare a tatălui ei, pe care nu o bănuise niciodată.

”Reflexia îi reliefă chipul, iar ea desluși doar aspectul colțuros, părul scurt, deschis la culoare, făcându-l să arate ca un craniu, cu ochii doar niște găuri negre, lipsite de suflet.

Privi în jur și, pentru o clipă îngrozitoare, se temu că el se uita direct la ea. Acest bărbat, simțea ea, i-ar fi făcut rău, s-ar fi folosit de mâini și de pumni, așa cum tatăl care muncea ca să asigure bunăstarea familiei nu ar fi făcut-o niciodată.”

După plecarea tatălui ei, intrând în pivnița în care acesta fusese și pe care o mascase cu niște crengi după ce plecase, Naomi avea să descopere niște orori îngrozitoare, realizând că tatăl ei era de fapt un monstru, un criminal sadic în serie. O tânără, complet dezbrăcată, era legată de un scaun, cu o bandă adezivă peste gură și se vedea că fusese torturată și violată cu sălbăticie, iar pe pereți erau mai multe fotografii terifiante cu tinere moarte, cu urme de răni cumplite pe corp. Fără să ezite nicio clipă, dovedind multă tărie de caracter, Naomi a eliberat-o pe tânără, a ajutat-o să se îmbrace și a dus-o la biroul șerifului.

Viața ordonată a lui Naomi de până atunci s-a transformat în haos. Tatăl ei, adus în arest, a privit prin ea de parcă nici nu era acolo, având însă pe față o expresie satisfăcută, ce îți dădea fiori. Mama ei, complet șocată, refuza să creadă realitatea, în ciuda evidențelor, insistând că Naomi inventase totul și cerându-i să retracteze totul. Fratele ei, Mason, nu realiza prea bine ce se întâmplă.

Singura ancoră pentru Naomi avea să vină de la unchiul ei, Seth, fratele mamei, care venise imediat ce aflase știrea. Seth era homosexual, iar tatăl ei îi interzisese până atunci să vină în casa lor. Seth, ce lucra la un birou de investiții în Washington, s-a dovedit a fi însă un om foarte integru, cu înalte principii morale, foarte atașat și devotat familiei iar partenerul lui, Harry, chef la un restaurant, era un bărbat foarte cumsecade, care s-a apropiat imediat de copii, susținându-i necondiționat.

Din păcate, după numai cinci luni de normalitate și anonimat, viața lor a căpătat o nouă turnură nefericită, după ce mama lui Naomi a vândut povestea la un ziar, unde apărea inclusiv poza fiicei ei și drepturile de televiziune pentru un film inspirat din povestea ei.

S-a dovedit astfel că mama lor, ce fusese cândva o adolescentă exuberantă și rebelă, era complet sub influența soțului ei, pe care îl vizita periodic. Thomas se purta ca o adevărată vedetă în închisoare, dezvăluind cu țârâita câte o informație despre locul unde ascunsese câte o victimă, iar pentru a-și asigura condiții cât mai bune în închisoare avea nevoie de bani și, pentru aceasta, își convinsese soția să vândă povestea.

Seth, furios la culme pe sora lui, pe care încerca din răsputeri să o aducă la realitate, a decis că era momentul pentru o mișcare radicală și, împreună cu partenerul lui Harry, cu care forma un cuplu foarte unit și devotat unul altuia, și-au lichidat toate afacerile și au plecat la New York împreună cu toată familia, care-și luaseră numele Carson după Seth, încercând să-și reclădească o nouă viață acolo, în condiții de normalitate.

Acțiunea se reia în anul 2002, când Naomi, aflată la liceu și având șaisprezece ani, își făcea planuri de viitor pentru o carieră în domeniul fotografiei, iar fratele ei Mason, de paisprezece ani, a luat-o prin surprindere mărturisindu-i că își dorea să ajungă detectiv criminalist, pentru a prinde alți monștri ca tatăl lor și a-i împiedica să facă alte victime.

Din păcate, mama lor, care păruse să realizeze gravitatea faptelor ei și că le regretă din tot sufletul, cădea periodic în noi episoade de depresie după perioade de aparentă normalitate, nereușind să-și găsească echilibrul.

 Naomi avea să primească o nouă lovitură cumplită când, venind acasă cu un coleg, Anson Chaffins, tocilar și cam neîndemânatic, dar bun editor și cu care lucra la un proiect pentru anuarul școlii, avea să o găsească pe mama ei moartă, după ce înghițise un flacon întreg de medicamente. Mai mult, scrisoarea ei de adio dezvăluia că, de fapt, gestul ei fusese cauzat de decizia lui Thomas, pe care îl vizitase în permanență pe ascuns, să divorțeze de ea și să se însoare cu o fană ce-i trimitea scrisori înfocate în închisoare.

Și, parcă nu era de ajuns atâtea șocuri, colegul ei Anson Chaffins, care realizase în acel moment identitatea ei, a șantajat-o să-i scrie povestea ei, pentru a-și asigura un loc de editor la un ziar de renume. A fost momentul în care Naomi a decis să nu mai fie o victimă. Furioasă de trădarea lui, l-a denunțat la un ofițer de poliție că lua stupefiante, ținându-l ocupat în timp ce și-a scris propria poveste și a publicat-o singură.

Acțiunea se reia în anul 2016. Naomi reușise să ajungă un fotograf de renume, iar fratele ei Mason, un redutabil detectiv criminalist. Unchii ei aveau aceeași relație indestructibilă, sărbătorind de curând douăzeci și cinci de ani împreună.

Naomi nu stătuse niciodată prea mult într-un loc, colindând în întreaga lume. Era acum o tânără superbă, suplă, înaltă, cu păr blond și ochi verzi, fascinanți.

Totuși, când ajunsese în micul orășel Sunrise Cove, un impuls irezistibil o făcuse să-și cumpere o casă uriașă, cu șaisprezece dormitoare și cinci băi, vrăjită de panorama pe care o avea de pe terasă și care-i dădea o stare de încântare pură și îi transmitea un sentiment de pace.

”Golfulețul adânc, strălucitor de albastru, se răsucea și se lărgea, despica bucăți de pământ verde cu primele șoapte de primăvară. Malurile urcau, tapițate de copaci în timp ce apa călătorea prin canalul îngust spre adâncimi și mai albastre. La distanță, spre vest, munții se apropiau de cer cu pădurile lor dese cu umbre verzi.

Și direct în față, dincolo de golf, canalul, nodurile și colțurile de pământ, răspândeau albastrul adânc al apelor.

Promontoriul ei nu era deosebit de înalt, dar oferea o priveliște directă, fără piedici, asupra apei, cerului și pământului, iar ei, o senzație indescriptibilă de pace.”

Naomi avea să descopere în curând că locuitorii de acolo erau foarte prietenoși și săritori, în ciuda tendinței ei de a menține distanța. Deși se împrietenește cu Kevin, pe care-l angajează să-i facă amenajările interioare, și cu soția acestuia Jenny, nu este dispusă să se apropie prea mult de Xander Keaton, mecanic, proprietar pe jumătate de bar și prim-solist al trupei de rock, fiindu-i teamă de sentimentele pe care acesta i le stârnea.

Xander era foarte sexy, înalt, cu păr negru ciufulit, mâini mari și picioare lungi, cu un chip dur și frumos, o gură plină și fermă și cu ochi albaștri, lipsiți de orice răutate. Mai era, de asemenea, și foarte încăpățânat și determinat să afle misterele femeii nou venită în oraș, care îl fascina.

”Pentru moment, Xander se mulțumi cu mâncarea, priveliștea, misterele femeii de lângă el. Cineva îi făcuse cadou un puzzle, se gândi, așa că trebuia să îl rezolve. O să vadă el cum, mai devreme sau mai târziu.”

În momentul în care Naomi găsește un câine vagabond rănit, nu poate să-l abandoneze, iar Xander o convinge să îl adopte. Xander observă că scutul ei începe să se crape, așa că era sigur că, până la urmă, nu va putea să reziste atracției dintre ei.

Pornind de la un indiciu, pe care ea îl dezvăluie fără să vrea, Xander descoperă adevărata ei identitate și secretul întunecat care o apăsa, dar nu o confruntă, așteptând momentul în care ea va fi pregătită să i-l spună singură.

Curând, pasiunea va izbucni între ei, nici unul nemaiputând să îi reziste.

”Preț de o clipă, încetă orice – sunet, respirație, mișcare.

Apoi totul năvăli înapoi, un val mareic care lovi și mătură totul, lovind dincolo de rațiune.

Xander se pierdu în această senzație, în ea, i se dărui senzației, i se dărui ei.

Când simți că va exploda, ea explodă împreună cu el.”

Din păcate, tocmai când Naomi simțea că, pentru prima dată după mult timp, ar putea să prindă rădăcini într-un loc, destinul îi dă o nouă lovitură cumplită.

O crimă odioasă se petrece în zonă și toate indiciile conduc la ideea că ucigașul era un imitator al tatălui ei.

Afectată cumplit, Naomi vrea să fugă din nou și încearcă să îl alunge pe Xander. Acesta, dându-și seama de motivațile ei, realizează că a venit momentul să dea cărțile pe față, spunându-i că știe cine era ea, ce pățise și de ce anume fugea. Mai mult, o zgâlțâie prin replici tăioase, încercând să o facă să realizeze că ea nu avea nici o vină pentru comportamentul tatălui ei și că doar ea era responsabilă pe propriul destin și acțiuni, indiferent de ADN-ul pe care îl moștenise, dându-i ca argument cât de diferit era și el ca fire față de tatăl lui.

”- Taci naibii din gură! Acum el dădu drumul unei părți din furia lui. Te-ai tâmpit? Poate că nu-mi dau seama pentru că aveam impresia că ești deșteaptă. Cu adevărat deșteaptă. Dar poate că ești suficient de proastă să crezi că, pentru că împarți ADN-ul cu un ticălos psihopat, ești și tu afectată.

– E un monstru. E tatăl meu.

– Tatăl meu nu deosebește un carburator de o pedală de frână, are două seturi de crose de golf și îi place Easy Listening.”

Mai mult, știind cât de mult ținea la fratele ei și ce mândră era de el și realizările lui, Xander îl aduce în discuție ca argument suprem, întrebând-o ce părere are de el și punctându-i că dacă nu are nicio umbră de îndoială în privința acestuia, la fel ar trebui să considere și pentru ea.

”- E… e grozav. E deștept. De fapt, e sclipitor, și dedicat, și bun.

– Deci, el poate să fie ce e, cu aceleași gene, dar tu nu? Tu ești pătată?”

În curând, atât Xander cât și Naomi vor conștientiza, fiecare dintre ei, că ceea ce simțea pentru celălalt, dincolo de atracția fizică evidentă, era dragoste pură și necondiționată și că ar fi făcut orice pentru fericirea celuilalt.

”Adâncită în munca ei, adâncită în lumina soarelui, cu mâinile subțiri manevrând cu pricepere aparatele ei, cu ochii de un verde-închis, concentrați pe arta ei. Trupul acela lung și zvelt îmbrăcat într-un tricou bleu și cu pantaloni kaki care se opreau deasupra gleznei, cu picioarele desculțe.

Deci, așa stăteau lucrurile, așa se potriveau. Cel puțin cum se potrivea jumătatea lui, se gândi. Se potriveau, toate acele piese în mișcare se îmbinau pentru că el era îndrăgostit de ea.

Universul nu ar fi trebuit să-l avertizeze despre asta? Avea nevoie de un pic de timp, trebuia să se adapteze, să se regrupeze, trebuia să…

Apoi ea se uită peste umăr și privirile li se întâlniră.

El simți că îl cuprinde o furtună atât de puternică, încât rămase fără suflare. Preț de o clipă se întrebă cum puteau oamenii să trăiască așa, cum puteau să poarte în ei atât de mult din altcineva.”

”El urcase pe scări cu florile de liliac într-un ulcior albastru și le pusese jos fără prea multe fasoane. Flori furate dintr-un ulcior vechi, purtat de mâinile lui mari și bătătorite.

Iar ea se îndrăgostise.

Nu se putea petrece chiar așa de repede. Nu putea fi atât de simplu. Pur și simplu nu se putea.

Dar așa era. Nu trebuia să fi simțit asta înainte, ca să-și dea seama ce se poticnea și se clătina înăuntrul ei.”

Din păcate, un ucigaș nemilos pândea din umbră iar, în momentul în care apare o nouă victimă, devine evident că Naomi era ținta, iar criminalul era un sadic obsedat ce o urmărea de multă vreme.

Naomi, Xander și Mason, venit de urgență în zonă, vor trebui să pună cap la cap indiciile și să descopere identitatea și motivațiile ucigașului, înainte de a fi prea târziu.

Mi-au plăcut mult ambele personaje principale.

Naomi este bună, altruistă și puternică, reușind să reziste la mai multe șocuri cumplite, care pe o persoană mai slabă ar fi doborît-o complet. Marcată de păcatele tatălui, considera că nu era vrednică de iubire, până când l-a întâlnit pe Xander.

Xander, un tip dur și neînfricat, avea o inimă de aur. Încetul cu încetul, cu multă răbdare și perseverență, a reușit să doboare toate scuturile cu care Naomi se înconjurase, pătrunzând în inima ei, convingând-o că merita să fie iubită și ajutând-o să își depășească demonii trecutului și să privească cu speranță în viitor.

”El se aplecă și-și atinse buzele de ale ei.

”Câtă vreme e iubire”, se gândi și oftă sărutându-l. ”Și un loc bun, solid unde să-și construiască viața împreună.”

O viață plină de răsărituri de soare și liliac, și prieteni, și momente liniștite.Și un câine tare, tare bun.”

Am menționat cartea în Top 10 cărți din genul thriller

Cărțile autoarei Nora Roberts pot fi comandate pe litera.ro, elefant.rolibris.ro, librarie.netemag.rocartepedia.ro, carturesti.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Nora Roberts

 

 

59 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *