Pachetul de Sebastian Fitzek, Editura Lebăda Neagră – recenzie

Pachetul

(Das Paket -2016)

Sebastian Fitzek

Editura Lebăda Neagră

An apariție: 2020

Nr. pagini: 376

Traducător: Adriana Marinescu

Tânăra psihiatru Emma Stein a fost violată într-o cameră de hotel și din acel moment nu a mai părăsit casa. Ea a fost a treia victima a unui psihopat care a tăiat părul de pe capetele femeilor abuzate înainte de a le ucide. Emma, fiind singura care a scăpat cu viață, se teme că ucigașul ar putea să o urmărească pentru a-și finaliza fapta groaznică. În paranoia ei, ea crede că recunoaște chipul psihopatului în fiecare bărbat întâlnit, deși nu l-a văzut niciodată pe acesta. Numai în casa ei mică de la marginea Grunewaldului din Berlin se simte în continuare în siguranță - până când într-o bună zi poștașul îi cere să accepte un pachet pentru vecinul ei. Un bărbat al cărui nume nu îl cunoaște și pe care nu l-a văzut niciodată, deși a trăit ani de zile pe strada ei. Astfel începe misterul.

Prima  mea întâlnire cu scrierile lui Sebastian Fitzek a fost prin intermediul romanului „Pachetul” și vă mărturisesc că acest thriller psihologic este demențial! Atât de plin de întorsături de situații, de tensiune, și cu o protagonistă pe care nu o voi uita niciodată! A fost „dragoste de la prima până la ultima pagină” și nu exagerez cu nimic, pentru că talentul de a construi o poveste uimitoare, care acaparează cititorul de la început până la sfârșit, nu este la îndemâna oricui, ci doar a celor care posedă harul cuvintelor.

Nu vă voi reține foarte mult atenția, vreau doar să vă spun câteva cuvinte despre intriga acestui roman grozav și vreau să vă încurajez să îl citiți pentru că merită să vă aventurați în povestea incredibilă a Emmei Stein.

Emma a fost nefericită toată copilăria ei. Tristă  și bântuită de coșmaruri legate de o fantomă ce se ascunde în dulapul din camera sa, cu un tată rece și irascibil și o mama slabă și temătoare, nu  a fost iubită, doar acceptată și atât, lăsată să creadă că totul este o închipuire pe care i-o joacă imaginația. Singurul care i-a arătat iubire a fost colegul tatălui său, avocat, unică figură care a jucat rolul părintelui în viața să, omul care a arătat că-i pasă și cu care a avut și are o legătură specială.

Tot ce a trăit în copilărie  a determinat-o să se îndrepte spre psihiatrie. Este căsătorită cu Philipp, analist de caz – profiler în criminalistică -, cel care-i este sprijin la nevoie. Mai nou, Emma, viitoare mămică, participă la o Conferință de Psihiatrie, fiind cazată într-un  loc care-i va schimba viața pentru totdeauna.

În camera ei, devine victima violului unui criminal în serie, ceea ce trezește, din adâncul conștiinței, monștrii care i-au marcat copilăria – respingerea, neglijarea și lipsa de iubire părintească, paranoia – căci nimeni nu crede o „mincinoasă” cu antecedente psihiatrice care vedea în copilărie fantome în dulap, noaptea. Violată, tunsă la zero, zăcând într-o stație de autobuz, schilodită sufletește, într-o stare emoțională vecină cu nebunia, poliția, cea mai bună prietenă, soțul și chiar ea însăși pun sub semnul întrebării veridicitatea celor relatate de ea, pentru că nu au fost găsite dovezi fizice ale abuzului sexual, iar camera de hotel în care a fost cazată nu există oficial. Doar răni pe corp, o stare de agitație extremă și lipsa părului de pe cap, ceea ce fac din această femeie un caz numai bun de psihiatrie.

A fost o înscenare pusă la cale de Emma pentru a capta atenția soțului? Pentru că, nu-i așa, ea putea să-și facă rău singură cunoscând atâtea dedesubturi profesionale ale bolilor psihiatrice. A fost doar o halucinație, așa cum s-a întâmplat în copilărie când ani în șir fantoma din dulap i-a fost prietenă, pentru că  ceea ce relatează ea nu poate fi susținut cu dovezi fizice? Sau ceea ce s-a întâmplat a fost real. deși ea nu a fost ucisă, așa cum s-a întâmplat cu celelalte victime ale criminalului ?

Din acea noapte fatidică, pe lângă teroarea și trauma date de oribilul viol și de pierderea copilului nenăscut, orice eveniment trăit de Emma, în timpul perioadei de recuperare de acasă, este marcat de reacții exagerate și o teribilă nesiguranță, care hrănesc simptomele tulburării psihiatrice. Spirit sfâșiat, viața distrusă, durere sufletească cumplită, un ghem de trăiri care se rostogolește, ca un bulgăre de zăpadă, devenind din ce în ce mai mare, amenințând s-o transforme într-o „moartă vie”.

Ziua în care un pachet, ce îi aparține unui vecin, pe care nici măcar nu-l cunoaște, îi este lăsat acasă de curier, declanșează un lanț de evenimente ce au în prim plan obsesia Emmei față de cel care a violat-o. Iar aceasta va face, frenetic, totul pentru a separa adevărul de halucinații, pentru a se convinge că nu-i atât de paranoică precum se temuse. Și ceea ce va trăi pe propria piele este crud, malefic, de neimaginat!

Inteligența cu care Sebastian Fitzek mânuiește cuvintele, arta cu care transpune cititorul în poveste, stiința cu care crează suspansul si misterul, intriga deosebită, evidențierea laturii psihologice fără a da uitării acțiunea și descrierea cadrelor, sunt elemente care dau strălucire acestui thriller deosebit, „o capodoperă a iluziei”!

Fragmente din carte:

„Cum un alcoolic știe ce face când duce la gură paharul pentru prima înghițitură, și Emma știa ce face când a desfăcut șnurul pachetului. Pornea spre cea mai primejdioasă etapă a călătoriei ei autodistructive, intrând adânc în zona mizerabilă a existenței ei lipsite de sens. Unul dintre primele lucruri pe care le învățase la cursurile de psihiatrie, era înțelesul cuvântului „paranoia”(împotriva rațiunii). Și exact așa acționa ea: împotriva rațiunii. Era și o infracțiune, însă lezarea secretului corespondenței nu o îngrijora aproape deloc. Cel mai mult se temea de ea însăși. Și dacă toți aveau dreptate?”

„Cei mai mulți oameni cred că somnul ar fi fratele mai mic al morții când de fapt el e marele ei potrivnic. Nu somnul, ci oboseala este avangarda întunericului veșnic. (…) Emma iubea somnul. Dar nu și visele din el care preschimbaseră otrava oboselii de viață în niște viziuni teribile. Teribile fiindcă erau atât de reale și fiindcă reflectau ce i se întâmplase în realitate. În starea de inconștiență, totul începea cu un zgomot, ca de fiecare dată. Srrrrrrrrrr. Nu cu penetrarea brutală, cu respirația grea de la ureche sau cu tusea care îi lipea de față valuri de miros de mentă (…) Viziuni despre care nu știa dacă erau amintiri reale sau încercarea chinuitoare a creierului ei de a umple cu coșmaruri orele pierdute între atacul din hotel și trezirea în stația de autobuz. Mereu începeau cu sfârâitul aparatului de ras care devenea mai limpede și mai pătrunzător când lamele vibrande întâlneau părul. Părul. Un simbol al sexualității și fertilității de când lumea.”

Cartea Pachetul de Sebastian Fitzek poate fi comandată de pe libris.ro, elefant.ro, emag.ro, dol.ro, librarienet.ro