Delicatese Literare
Prezentari carti

Parteneri perfecți de Amanda Quick, Editura Litera/Lira, Colectia Carti Romantice

Parteneri perfecți (Perfect Partnersparteneri perfecti

Amanda Quick

Editura Litera / Lira

Colecția Cărți Romantice

Joel Blackstone a petrecut zece ani ca să transforme un mic magazin local într-un jucător important pe piața echipamentelor sportive și de camping. Recompensa pentru munca sa era promisiunea bătrânului Thornquist de a-i vinde afacerea în mai puțin de un an. Din păcate, proprietarul moare pe neașteptate și-i lasă moștenire imperiul unei nepoate – o bibliotecară.
Joel consideră acest lucru doar o piedică minoră – se va oferi pur și simplu să cumpere compania de la ea. Leticia Thornquist este profund îndurerată de moartea unchiului ei și vede în moștenire ocazia perfectă de a-și schimba radical viața, mai ales după ce își surprinde logodnicul într-o postură extrem de compromițătoare. Drept pentru care se hotărăște să-și dea demisia, să se mute la Seattle și să preia conducerea companiei. Curând însă își dă seama că un obstacol major îi stă în cale – Joel Blackstone.
Prin urmare, este inevitabil ca, profesional, Joel și Letty să se înfrunte cu înflăcărare pentru câștigarea controlului asupra companiei… dar asta nu îi împiedică să realizeze că sunt parteneri perfecți în toate celelalte privințe.
Cartea îţi oferă o lectură plăcută și reconfortantă. Este romantică și plină de umor, în stilul bine cunoscut al Amandei Quick. Și, bineînțeles, nu putea să lipsească și o doză de suspans.
Am râs în hohote la anumite pasaje și m-a lăsat cu o stare de bine la final. O recomand!
Citate:
”Joel era dispus să admită că, probabil, Charlie nu murise intenționat din cauza atacului de cord înainte de a schimba testamentul, așa cum promisese să facă. Doar că Charlie avea obiceiul de a pune afacerile pe planul doi, după pescuit. Întotdeauna fusese bun la asta. De data asta, bunul și bătrânul Charlie pusese afacerile pe un plan mult prea îndepărtat.”
”În acea clipă, Letitia Thornquist se întoarse și îl surprinse urmărind-o. Joel nu își feri privirea în timp ce se uita la el prin ramele rotunde ale ochelarilor din baga. Avea ochi mari și curioși. Combinația dintre ochelarii mici și rotunzi și arcuirea înaltă a sprâncenelor închise la culoare îi dădeau un aer inocent Îi reamintea lui Joel de expresia de pe chipul unui pisoi curios.”
„Letty rămase cu gura căscată. O sărutase. Ca și cum ar fi fost ceva normal. Pur și simplu o sărutase. Se holbă la el pe sub gene, pe jumătate înspăimântată de ce avea să vadă. Energia din privirea lui era nu doar brută, ci și sexuală. De aceea îi trimitea fiori de nerăbdare pe șira spinării.
Letty știa că nu era de nasul ei. Un astfel de bărbat aștepta mult mai mult de la o femeie decât putea ea să ofere. Era timpul pentru o doză sănătoasă de bun‑simț marca Vestul Mijlociu.”
„– Vreau să îmi vinzi compania mie.
– Nu sunt pregătită să fac asta.
– Mi‑am dat seama de asta. Vrei să te folosești de companie să te regăsești, nu‑i așa? Se ridică în picioare și se duse la fereastră. Vrei să folosești compania pentru care mi‑am dat sângele și sudoarea să o construiesc în ultimii zece ani ca să îți condimentezi puțin viața.Vrei să găsești pasiune și aventură. Vrei să te amuzi cu compania mea.”
„Nimic nu mergea cum trebuia în preajma lui Joel. Nimic nu se petrecea cum trebuia. Nimic nu era ceea ce părea. Cu excepția serii precedente, își zise Letty gânditoare. O vreme, seara trecută totul mersese perfect.
Ce ciudat ca Joel să spună că nu se mai ocupa de salvări. Cu o seară în urmă o salvase de teama ei secretă, crescândă, că nu va cunoaște niciodată puterea deplină a propriului trup. Letty își spuse cu o oarecare satisfacție că în tot acest timp știuse că avea nevoie doar să întâlnească bărbatul potrivit. Păcat că bărbatul potrivit era atât de concentrat pe răzbunare și distrugere. Letty știa că, pentru ea, posibilitatea iubirii era din ce în ce mai aproape.”
”- E vreo problemă?
– O mare problemă, spuse Joel. Se pare că depășește bugetul cu cincizeci de mii de dolari.
– Oh, asta era.
– Da, asta. Vrei să îmi explici unde se duc banii, doamnă președintă?
Letty râse spre el cu ochi calzi și iubitori.
– Sigur, domnule Blackstone. Vrei să auzi explicația înainte sau după ce îți spun că am toate motivele să cred că sunt însărcinată?
În acea dimineață Joel decisese că era probabil imposibil să fie mai fericit decât era deja. Acum realiza că se înșelase. Uită de mica problemă a depășirii bugetului cu cincizeci de mii de dolari și începu să zâmbească ca un idiot.
– Ești însărcinată? Joel ignoră expresia stânjenită de pe fața blondului Adonis. O să avem un copil?
– Așa se pare. Letty își împinse ochelarii pe nas și zâmbi afectat. Ce spui de asta, domnule Blackstone?
Joel aruncă dosarul peste umărul stâng. Datele despre bugetul companiei zburară prin aer. Cu ochi scânteietori, se îndreptă spre Letty și o luă în brațe cu grijă.
– Zic la naiba cu cei cincizeci de mii de dolari! Ce înseamnă câțiva dolari între președintă și directorul ei executiv?
– Știam eu că ai să fii rezonabil, Joel.
Joel ieși cu ea pe ușă și traversă coridorul.
– Să mergem înapoi în biroul meu, doamnă Blackstone și să discutăm ceva mult mai important decât depășirea de buget.
– Da, desigur, domnule Blackstone. Letty ridică privirea spre el. Și de data asta să nu mai uităm să încuiem ușa înainte de a porni discuția.
Râsul lui Joel se auzi cu ecou pe coridoarele de la Thornquist Gear. Viața era foarte frumoasă.”

 

22 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *