Povestea mea nescrisă de Jane Thynne, Editura Rao – recenzie

Povestea mea nescrisă 

(The Words I Never Wrote – 2020)

Jane Thynne

Editura Rao

Traducere: Adania Folea

An apariție: 2021

Nr pagini: 416

Jane Thynne s-a născut în Venezuela și a fost educată în Londra. După ce și-a încheiat studiile la Oxford, a lucrat ca jurnalist pentru BBC, The Sunday Times și The Daily Telegraph.

În prezent continuă să colaboreze cu instituții de presă prestigioase și, în paralel, își urmează pasiunea scriind cărți de ficțiune istorică.

O descoperire întâmplătoare în cutia unei vechi mașini de scris dezvăluie povestea plină de secrete dureroase a două surori despărțite geografic și ideologic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

New York, 2016: Juno, o fotografă americană, cumpără o mașină de scris Underwood din 1931 care i-a aparținut cândva faimoasei jurnaliste Cordelia Capel. În cutia ei descoperă un roman neterminat, care o determină să pornească într-o călătorie transatlantică pentru a umple golurile din povestea Cordeliei și a surorii ei și pentru a le întelege secretele.

Europa, 1936: Irene, sora Cordeliei, se mărită cu un industriaș german bogat și se mută în Berlin. Cordelia obține un loc de muncă la un ziar din Paris și părăsește Anglia natală în încercarea de a-și construi o carieră în jurnalism. Pe masură ce situația politică devine tot mai tensionată în Europa, cele două surori păstrează legătura prin scrisori și Cordelia descoperă ca soțul lui Irene este simpatizant al regimului nazist.

,,Romanul lui Jane Thynne e magnific. Autoarea împletește poveștile a trei femei cu vieți diferite: două surori care se află în situații opuse în timpul celui de-al Doilea Război 6, și tânăra fotografă din zilele noastre care pune cap la cap informațiile disponibile despre destinele lor.” – Susan Elia MacNeal, autoarea seriei Maggie Hope 

,,Thynne portretizează într-un mod memorabil legatura dintre două surori și modul în care aceasta poate fi fracturată de situația politică și de război. Stilul narativ elegant îl poartă pe cititor într-o Europă sfâșiată de război. Iubitorii de romane despre cel de-al Doilea Război Mondial cu personaje feminine puternice vor fi fermecați de această carte magnetică.” – Publishers Weekly

Povestea mea nescrisă de Jane Thynne este un roman de ficțiune istorică ce reușește să provoace, încă de la început, o stare de căldură sufletească, pentru ca, pe parcurs, surescitarea să ia locul acalmiei, dispoziții datorate cuvintelor pe care Jane Thynne le-a împletit cu eleganță, simplitate și sensibilitate. Autoarea conturează o poveste captivantă despre pierderi sufletești, moarte și orori săvârșite în numele unei ideologii absurde, despre familie, iubire și sacrificiile făcute în numele acesteia, despre trădare și loialitate. Cu fiecare filă citită pătrundem printre straturile dureroase ale istoriei secolului XX, Al Doilea Război Mondial fiind cadrul de fundal al întregii narațiuni.

Scrisă la persoana a III-a și constituită din trei perspective, acțiunea romanului se desfășoară pe două planuri narative, trecut și prezent, și se concentrează în jurul a trei femei remarcabile ale căror povești de viață se întrepătrund într-un mod lin și brutal deopotrivă.

Suntem în anul 1936 și le cunoaștem pe surorile Capel, Cordelia și Irene, două tinere englezoaice pline de farmec, unite nu doar de glasul sângelui, ci și de puterea cuvântului și forța sufletească. Cele două sunt foarte apropiate, cele mai bune prietene, în ciuda faptului că ambele au personalități puternice și diferite.

Irene este o frumusețe diafană, plină de strălucire și eleganță, cu suflet cald, dar ancorată în realitate și cu un puternic simț al observației, mare iubitoare de artă, cu înclinație și talent pentru desen și pictură, visând chiar la o carieră în acest domeniu. Cordelia, deosebit de inteligentă, cu suflet nobil asemenea surorii sale mai mari, este însă o fire atipică, fericită în lumea cuvintelor, tăcută, dar mereu intensă, este adepta adevărului, direct, uneori brutal, graiul fiind arma sa de temut.

Drumurile celor două surori se vor separa atunci când Irene se îndrăgostește și se căsătorește cu un industriaș german, plecând la Berlin pentru a începe o nouă etapă a vieții sale, cea de soție a unui bărbat bogat și important, devenind astfel Frau Weissmuller. Înainte de plecare însă, Irene îi face Cordeliei un cadou deosebit, o mașină de scris Underwood, insistând ca aceasta să își urmeze visul și să dea frâu liber cuvintelor. La acel moment, nici una însă nu își închipuia că destinul le va despărți într-un mod dramatic, că dragostea, propriile convingeri, dar, mai ales, războiul, le vor arunca în tabere diferite, provocându-le pierderi sufletești iremediabile.

Curioasă din fire, tânăra nu rezistă tentației de a citi romanul, iar ceea ce descoperă o lasă fără suflu. Între paginile manuscrisului, Juno descoperă frânturi din poveștile de viață ale Cordeliei și Irene Capel, îmbrăcate în multă iubire și alinare, dar, mai ales, durere, lacrimi amare, frustrare, oroare și moarte. Atrasă ca un magnet de povestea celor două surori, Juno decide să plece pe urmele trecutului, să descopere cine a fost cu adevărat Cordelia Capel, femeia și nu ziarista, ce s-a întâmplat cu Irene Capel din momentul izbucnirii războiului și ce se ascunde în spatele dedicației.

,,Fu prima noapte, după atâta amar de vreme, în care somnul nu-i fu chinuit de amintirea lui Dan și a relației lor. Nu mai analiză, obsesiv, explicațiile și obiecțiile și justificările lui. Nu o mai bântuiră gândurile dureroase legate de despărțirea lor. Toată seara se concentrase asupra altor lucruri decât propria-i persoană. Acum o preocupa trecutul altcuiva.”

În cele patru sute de pagini, asistăm la o descriere vie și fidelă a unei mici părți din istoria lumii, la o explorare a trăirilor și emoțiilor unor personaje fictive și, totuși, reale; călătorim, cu sufletul și mintea, alături de Cordelia și Irene, din Londra până la Paris și Berlin, suntem martori tăcuți la lupta lor pentru împlinire sufletească, dar, mai ales, pentru supraviețuire, chiar dacă alegerile făcute au fost, mai mult sau mai puțin, inspirate, acceptate sau nu de cei din jur. În timp ce Cordelia face pași mici, dar siguri, către o carieră în jurnalism, Parisul find cadrul ideal pentru dezvoltarea sa ca om al scrisului, și trăiește primii fiori ai dragostei, Irene duce la Berlin o viață strălucitoare și plină de opulență, luptându-se însă, zi de zi, cu mentalitatea unor oameni pe care nu îi cunoaște, de care se simte străină, dar alături de care este nevoită să trăiască, în tăcere, înghițindu-și strigătul de frustrare, dar și durere.

Pe măsură ce zvonurile izbucnirii unui război se transformă în realitate, Cordelia devine tot mai iritată de tăcerea surorii sale, fără să știe că Irene este nevoită să se confrunte cu un adevăr și mai terifiant, cel al propriei căsnicii, devenită un teritoriu inamic, de care trebuie să se protejeze și împotriva căreia trebuie să lupte. Cum?

 ,,Majoritatea nemților pe care i-am cunoscut susțin că pe Hitler îl preocupă lucrul care contează cel mai mult pentru popor – să facă din Germania o țară măreață din nou. Cât despre planurile ca Austria să fie realipită Reich-ului, dat fiind că sunt măritată cu un avocat, știu un lucru – și anume că nemții sunt extrem de tipicari. Adoră birocrația și respectarea legii. N-ar face nimic fără un referendum.”

,,Deodată avu revelația că fiecare decizie, fiecare alegere pe care o făcuse până în acel moment – toate alcătuiau viața ei. Își făurise singură propria-i soartă, zi de zi, la fel cum pictorul își alege culorile și apoi le așterne, strat cu strat, pe pânză. Indiferent că avea să moară aici, de mâna rușilor sau avea să fie împușcată în timp ce încerca să fugă, o consola gândul că, cel puțin, fusese autoarea propriei sale existențe.”

Ce se întâmplă cu Irene și Cordelia după izbucnirea războiului? Vor reuși cele două surori să se reîntâlnească? Cine este Hans? În ce fel se leagă prezentul lui Juno de trecutul surorilor Capel? Există frumusețe dincolo de teroare?

Cu ajutorul tinerei fotografe Juno, cea care poate străpunge zidurile trecutului încheind ultimul capitol al unei vieți trăite în umbră, înțelegem că fiecare chip întâlnit de-a lungul vieții are menirea de a ne ,,zdruncina” sufletește, sub o formă sau alta, că amintirile ne poartă prin haos, dar și lumină, că sufletul își varsă durerea, în tăcere sau în urlet, că trecutul ne este lecție, prezentul trăire, iar viitorul speranță.

Un amalgam de trăiri, o poveste ce depășește bariera ficțiunii, o lectură fascinantă, tristă și frumoasă deopotrivă, pe care o recomand tuturor cititorilor, indiferent de genul literar preferat!

,,Trebuie să observi ce-i în fața ta și să așterni apoi pe hârtie. Spune adevărul. Exprimă-ți părerea chiar și atunci când alții vor să te împiedice s-o faci. Orice altceva e propagandă.”

,,… Dar un text scris e ca un ochi de fereastră. Trebuie să fie la fel de natural și de transparent ca respirația…”

Cărțile apărute la Editura RAO pot fi comandate pe raobooks.com, libris.ro, librex.ro, cartepedia.ro, elefant.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura RAO