Prefa-te ca ma iubesti de Georgiana Sandu, Editura Tritonic – recenzie

29

Prefă-te că mă iubeşti

Georgiana Sandu

Editura Tritonic

Colectia: Cașmir
An apariție: 2017
Număr pagini: 625
Găsirea unui inel pierdut pe plajă îi aduce lui Jennifer Rey mai multe probleme decât şi-ar putea imagina vreodată o femeie. 
În speranţa că va scăpa de bărbatul ce o torturează de ani buni, ea acceptă un pact cu acesta şi se preface iubita lui pentru o seară.
Henry e fiul moştenitor al unei averi impresionante, dar încăpăţânarea de a-i demonstra tatălui său că nu e doar un muieratic cheltuitor, îl duce la extrema de a-şi angaja o iubită „perfectă” pentru o cină cu familia lui şi a le demonstra tuturor că nu e un pierde-vară, aşa cum cred toţi – mai ales fratelui său mai mare, Ryan, care întotdeauna l-a eclipsat.
Dar lucrurile degenerează şi menţionarea testamentului bunicului pentru primul dintre nepoţi care se va căsători, îl face pe Henry să îşi piardă raţiunea şi, înainte să îşi dea seama, el şi Jenn se trezesc într-o relaţie mai serioasă decât şi-au dorit să pară.
Familia lui e deja extaziată de cei doi şi nu au de gând să îl lase pe Henry să o piardă pe Jenn, doar Ryan ii suspectează pentru înşelătorie şi încearcă să îi despartă şi să ia moştenirea promisă fratelui său mai mic.
Nu mai au scăpare, aşa că trebuie să se prefacă îndrăgostiţi şi fericiţi unul lângă celălalt, în acelaşi timp în care caută o modalitate disperată să scape de căsătorie.
O poveste delicioasă, cu personaje simpatice, sau mai puțin simpatice la prima vedere, o poveste în care vedem cum destinul are căile lui nebănuite, coincidențele nu există și trecutul nu rămâne niciodată cuminte la locul lui, tot mai întinde câte un „tentacul” care strâmbă treburile când nici nu gândești, sau, din contră, anumite fapte din trecut capătă o altă semnificație în funcție cine le interpretează.
Și, mai ales, o poveste despre iubire, care te „lovește” când te aștepți mai puțin. Și bine face! 🙂
O poveste frumoasă și frumos scrisă, cu dialoguri vioaie, pline de vervă, și cu un savuros simț al umorului, atât de situație, cât și în schimbul de replici dintre personaje. Autoarea are un stil foarte captivant de a scrie, povestea se derulează firesc, scenele nu sunt forțate, iar personajele sunt credibile și bine conturate.
Pe lângă subiectul antrenant, povestea beneficiază și de o latură sensibilă, profund emoționantă, legată de copilăria celor doi protagoniști. O copilărie cum nu se poate mai diferită, Jennifer e o orfană necăjita, care se întreține din greu la facultate din diferite joburi plus o binemeritată bursă, iar Henry e un băiat de bani gata, unul din faimoșii playboy ai campusului universitar. Cu toate acestea, fiecare suferise în copilărie, ea din motivele evidente legate de condiția ei, iar el din cauză că-i fuseseră frânte aripile atunci când dorise să urmeze o altă carieră decât cea impusă de tatăl său. Veți vedea pe parcurs despre ce e vorba.
Cât despre firul acțiunii…
O seară, o cină în familie și câteva zâmbete forțate. Pare un târg rezonabil prin care poate scăpa de cel mai mare dușman al ei. Așa crede Jenn când acceptă să joace rolul de iubită pentru cel mai râvnit burlac al Americii.
Habar nu avea Jennifer că în ziua aceea, un gest răutăcios al unui coleg antipatic, ce va duce la găsirea unui inel pe plajă, și o propunere neașteptată și nedorită, culmea, din partea antipaticului sus-menționat, Henry Steward, propunere pe care nici ea nu știa prea bine de ce a acceptat-o în cele din urmă – pentru „doar” o cină în familie – îi vor schimba destinul. Sau poate destinul însuși si-a spus cuvântul. ..
Un motiv pentru care Jenn era îngrijorată că acceptase să ia parte la această cină în familia lui Henry era faptul că tatăl acestuia, un important om de afaceri şi director de bancă, oferea burse de studiu studenţilor merituoşi, dar lipsiţi de posibilităţi materiale, ai universităţii, iar ea era beneficiara unei astfel de burse.
La rândul său, habar nu avea Henry că ideea de a-și păcăli familia că are o prietenă stabilă (pentru a nu se lasă mai prejos de fratele său, Ryan, cu care se afla într-o continuă competiție încă de când erau copii, competiție destul de lipsită de fair play, după cum veți vedea) căutându-și o parteneră pentru o seară pe care s-o prezinte drept prietena lui – propunere pe care i-o va face lui Jennifer – va porni un tăvălug de evenimente ce nu va putea fi oprit.
Așadar, printr-un adevărat concurs de împrejurări, Jennifer și Henry ajung în postura de cuplu la cina organizată în acea seară acasă la părinții lui Henry.
Cu doar câteva minute înainte de a intra în casă, Henry îi ceruse lui Jenn inelul ce-l avea pe deget (cel găsit în ziua aceea pe plajă) și îl pusese în buzunar, pentru a i-l înapoia la plecare. Nu era cazul să-l remarce cineva din familie și să tragă concluzii greșite, cum că relația ar fi mai avansată decât doreau ei să recunoască (inexistenta relație, dar doar ei știau asta).
” – Nu uita amănuntul cel mai important din seara asta, spuse el, zâmbind, iar ea se întoarse, speriată de ce ar mai putea să îi spună.
– Prefă-te că mă iubești.”
S-au făcut prezentările de rigoare, Jenn a fost acceptată și simpatizata de toți membrii familiei, mai puțin de Ryan, iar antipatia a fost reciprocă. Atmosfera la masă nu era prea destinsă, Henry o prevenise că el era considerat oaia neagră a familiei, și era evident ca tatăl său și Ryan așa îl considerau. Însă nu și mama sa, și, mai ales nu și bunicul său Russel, a cărui atitudine plină de bunăvoința încălzea atmosfera, în ciuda faptului că bătrânul era, evident, suferind. Mi-a plăcut foarte mult acest personaj care observa mult mai multe decât lăsa să se vadă…
„Ea e a doua ta şansă, motivaţia să te întorci înapoi pe drumul tău. Sunt sigur de asta. Vreau să trăiesc să vă văd plecând pe amândoi pe acelaşi drum, pe tine maturizându-te din nou, devenind bărbatul la care visai când erai mic.”

Jennifer și Henry își jucau convingător rolul de îndrăgostiți, conform scenariului pus la cale. Săruturile însă le scăpau de sub control. Complet neașteptat, chimia dintre ei era evidentă, iar ei erau primii surprinși de acest lucru…
Puteau face asta o seară, după care totul va redeveni ca înainte. Așa îi spusese Henry, dar ce se va întâmpla în continuare poate fi considerată o exemplificare a proverbului „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”.
În timpul mesei, Russel aruncă o adevărată „bombă”: s-a hotărât să lase o mare parte din avere (și anume herghelia de cai de rasă, de o valoare inestimabilă) aceluia din nepoți, adică dintre Ryan și Henry, care se va căsători primul. Își justifică hotărârea prin aceea că nu mai mult de trăit și vrea să-si vadă cel puțin un nepot la casa lui.
Henry, având inspirația la el, fără să stea mult pe gânduri și fără s-o consulte înainte pe Jennifer, scoate inelul din buzunar, i-l pune acesteia pe deget și anunță că ei sunt deja logodiți! Inutil să vă spun că rămân toți mască, mai ales logodnica „nelogodită”.
” – Știu cât de apocaliptic pare asta. Eu logodit, huh? Și ai dreptate, frățioare. E o nebunie. Dar habar nu ai tu ce poate să facă femeia pe care am cerut-o în căsătorie. Îi făcu ștrengărește cu ochiul, și se întoarse la femeia pe care nu o prea ceruse în căsătorie și habar nu avea ce poate să facă, dar după sărutul de mai devreme, era al dracului de disperat să afle.”
Iar situația tocmai a devenit cu totul alta, iar „jocul” a trecut la alt nivel…
Jennifer vrea să se retragă din aceasta șaradă, însă Henry îi face o ofertă irezistibila: 10 milioane de dolari dacă nu-l lasă baltă! Imposibil de refuzat …
E foarte interesant și captivant de urmărit dinamica acestui cuplu, evoluția relației lor de la o relație „de ochii celor din jur”, la o relație bazată pe sentimente adevărate, sentimente care nu întârzie să apară, deși nici unul nu conștientizează acest lucru.
Odată cu venirea vacanței, Henry o invită pe Jenn să-l însoțească într-o escapadă alături de întreaga familie la casa de vacanță pe care o aveau în Austria, la Hohe Tauern, iar decorul acțiunii se mută în pitoreștile ținuturi ale Alpilor.
Aici vom avea parte de multe evenimente, plăcute, mai puțin plăcute sau de-a dreptul dezastruoase, din ultima categorie făcând parte apariția „întâmplătoare” a lui Kim, o tânără cu o alură de fotomodel, care se prezintă „prima logodnica a lui Henry„. Inutil să vă spun ce șocată a fost Jenn și cât de prost s-a simțit, cu atât mai mult cu cât toți ceilalți păreau că știu despre ce e vorba, iar ea se simte cumva trădată. ..
Vă las să descoperiți dedesubturile acestei situații, ca și felul în care va fi rezolvată. Cred că bănuiți deja că Ryan nu era străin de acest lucru. Dimensiunile trădării lui merg la un moment dat până acolo încât, știind că Henry e sever alergic la lămâie, îi stoarce pe furiș lămâie în ceai, ceea ce îl aduce pe fratele său în pragul colapsului.
Țin să menționez două personaje care mi-au plăcut în mod deosebit: Andy, prietenul lui Henry, și Sam, prietena lui Jennifer. Cei doi sunt genul de prieteni loiali, generoși și sinceri pe care oricine și i-ar dori.
Alte două personaje care mi-au plăcut sunt Shadow și Snow, doi superbi cai pursânge, care vor avea fiecare rolul său în acțiunea cărții.
În ceea ce privește interacțiunea dintre protagoniștii noștri, acțiunea se derulează pe fondul atracției din ce în ce mai mari dintre Henry și Jenn, împotriva voinței acestora, însă nu se pot opune, iar tensiunea sexuală atinge cote maxime, deși cei doi nu au schimbat mai mult decât îmbrățișări și săruturi – ce-i drept, pasionale – până la un moment dat.
Punctul de cotitură în relația lor este dat de prima dată când fac dragoste, iar pentru ea chiar era prima dată …
Care vor fi implicațiile acestui fapt, care va fi deznodământul întregii povești, cum și dacă Henry și Jenn vor recunoaște atracția dintre ei drept iubire, vă invit să descoperiți citind cartea.
” – Ce facem aici, Henry? …
– Privim apusul.
Ea privi norii negri de la orizont  și se încruntă, își întoarse capul spre el.
– Nu e nici un apus.
Henry privi în continuare în zare, ca și cum ar fi desprins de lumea asta. Nu-i răspunse.
Jenn oftă ușor și privi în continuare nimicul ce nu se vedea din spatele norilor. (…)
– Ceea ce simt pentru tine e ca apusul pe care îl privești acum.
– Cum adică? Întrebă Jenn, cu respirația tăiată, apoi își dădu seama și aproape îi dădură lacrimile. Apusul nu există. Așa cum nu există nici sentimentele tale pentru mine, spuse ea, și o lacrimă îi căzu pe obraz.
– Nu! Apusul există, e acolo, doar că nu reușești tu să-l vezi din cauza norilor.”
Nu vreau să vă spun mai multe decât am spus deja, sunt încă fire ale acțiunii pe care urmează să le descoperiți, personaje cu care urmează să faceți cunoștință, iar finalul vă va încânta, cu siguranță!

Mulțumim autoarei Georgiana Sandu pentru cartea oferită pentru recenzie!
Cartea Prefă-te că mă iubești poate fi comandată de pe site-ul editurii Tritonic, ca și de pe librăriile on-line

About Author

29 de comentarii

  1. Daniela Cusa on

    Superba carte! La fel ca si restul cartilor Georgianei Sandu. Abia astept sa se publice. ❤️

    • Atunci e clar, cu recomandarile Danei si ale Corinei, sunt deja sigura ca ne va plăcea și nouă . ..

  2. Dorina Fratiloiu on

    Mai fetelor, am cartile Georgianei de vreo doua luni si nu am reusit sa le citesc, cand sa ma apuc si de asta?? Dar ma bucur ca stiu ce voi cumpara mai departe!! O recenzie superba, va pup!

  3. Balan Daniela on

    nu am citit nici o carte de aceasta autoare cu toate ca am auzit doar lucruri frumoase despre cartile ei ! foarte frumoasa si convingatoare recenzia,felicitari Oli <3

  4. Mariam Oana on

    Felicitări pentru recenzia minunată! <3 Sună foarte bine, nu am citit nimic încă de la Georgiana Sandu și cred că ar fi timpul…

  5. Multumesc de apreciere! Ma bucur ca va place recenzia si ca am reusit sa transmit ce frumoasa e cartea si ce mult mi-a placut!

  6. O recenzie dulce, ușor amuzanta, plină de emoție. Felicitări Oli! ❤❤ acum sunt bucuroasa ca am cartea, pe care sper sa o citesc in curând. Superba!!! Atât pot spune.

  7. Felicitari pentru recenzie!Nu am citit pana acum nimic de acesta autoare.mai astept putin sa vad cum evolueaza si sa aflu mai multe pareri.

Lasă un răspuns