Delicatese Literare
Recenzii

Privilegii de Raluca Butnariu, Editura Librex Publishing – recenzie

Privilegii 

Raluca Butnariu 

Editura Librex Publishing

409 pagini

O partidă de cărți. O mână câștigătoare. O moarte neașteptată.

Printr-un capriciu al sorții, David Edward Gabriel Hayworth, al șaptelea duce de Roxburgh, intră în posesia castelului Floors, o proprietate încântătoare, situată la granița Angliei cu Scoția, pe care încercase s-o dobândească în mod cinstit.

Însă totul are un preț. Odată cu posesia castelului, tânărul lord devinde tutorele legal al lady-ei Katherine Dellany, fiica defunctului marchiz de Cavinghton, fostul proprietar al Floors-ului, iar responsabilitatea lui imediată era aceea de a se îngriji de viitorul statul social al tinerei sale pupile.

Însă nimic nu l-ar fi putut pregăti pe tânărul bărbat pentru adevărata bogăție a Floors-ului. Înăuntrul zidurilor durabile, dincolo de obiectele de artă valoroase, fermecătorul și arogantul duce descoperă faptul că adevărata comoară a Floors-ului o constituie însăși lady Katherine, o tânără de o frumusețe năucitoare, inteligentă și educată, al cărei spirit rebel tânjește avid după libertate.

Katherine este nevoită să părăsească Floors-ul, căminul ei de o viață, pentru a  veni la Londra. Odată ajunsă în Capitală, libertatea și viața îi sunt puse în pericol.

Trădarea tatălui ei și a bărbatului de care se îndrăgostește fără voie, o determină să ia o hotărâre riscantă.

Fuga tinerei sale pupile îl înfurie pe tânărul duce. Acesta o dorește mai presus de rațiune și este capabil de orice pentru a o avea. Împărțit între această dorință mistuitoare și gelozie, David face o descoperire năucitoare cu privire la adevărata identitate a Katherinei.

Oare va fi suficient de abil să recucerească inima frumoase castelane și să-i apere viața?

Privilegii de Raluca Butnariu este o spectaculoasă carte historical-romance, care împletește cu măiestrie elementele de suspans și mister cu o poveste de iubire plină de năbădăi! Personalitățile puternice ale lui David și Katherine se ciocnesc de multe ori pe parcursul acțiunii, iar împrejurările prin care cei doi s-au cunoscut sunt cu totul neobișnuite.

Katherine este un personaj feminin cu totul aparte în contextul social și istoric al acelor vremuri. Spre deosebire de tinerele aristocrate din acele vremuri, a căror preocupare principală era să ademenească în mrejele căsniciei un bărbat suficient de bogat care să le asigure o viață trăită în lux, Katherine visa la o viață independentă, care să-i permită să se dedice marii ei pasiuni de a picta.

David Edward Gabriel Hayworth, al șaptelea duce de Roxburgh, era un bărbat impozant, temut și respectat, cu un șarm remarcabil ce-i asigurase un succes legendar la femei, dar și cu o voință de fier și o minte brici, reușind să adune o avere impresionantă în urma unor investiții extrem de inspirate.

Aflat într-o scurtă vizită în Scoția, David a fost impresionat de un castel impunător, Floors, aflat în proprietatea marchizului William Dellaney. Deși îi oferă acestuia o sumă colosală, marchizul refuză categoric să i-l vândă. Cu totul surprinzător, doar câteva zile mai târziu, marchizul pune miză castelul și custodia fiicei sale la un joc de cărți, în ciuda rugăminților disperate și apelului la rațiune al prietenului lui, lordul Patrick Denton, duce de York. Șocat peste măsură,  David intră în joc dintr-un simț al onoarei, văzând ce lorzi dubioși se luptau pentru acestea, reușind să le câștige. Ce se întâmplase oare atât de grav încât marchizul să se răzgândească atât de dramatic? La scurt timp după terminarea jocului, marchizul moare în urma unui atac de cord.

David va avea însă un adevărat șoc în momentul în care o va cunoaște pe fiica marchizului, o tânără brunetă și focoasă, cu ochi chihlimbarii, fiind vrăjit complet de ea, realizând că frumusețea castelului pălea în comparație cu aceasta.

”Un lung moment, amândoi se studiară într-o tăcere mormântală, reacţiile fiind împărţite între o profundă stupefacţie şi o vagă nedumerire.
Pentru prima dată în viaţă, David simți cum podeaua îi fuge de sub picioare. Realmente. Nu putu decât să stea nemişcat şi să se holbeze ca un nătâng la tânăra din faţa lui. Frumuseţea din faţa lui era incredibilă, năucitoare, îţi tăia respiraţia. Era cu neputinţă, gândi el aiurit, ca acea apariţie de vis să fie odrasla mult iubită a răposatului lord Dellany. Şi totuşi…”

La rândul ei, Katherine este impresionată de bărbatul necunoscut care o aștepta în salon.

”Katherine nu văzu decât un bărbat înalt, bine legat, îmbrăcat într-un costum de călărie din lână scumpă, englezească, de culoarea grafitului, încălţat în cizme de călărie din piele moale, lucioasă, de culoare neagră, lungi până sub genunchi. Părul negru era tuns îngrijit şi pieptănat spre spate, dezvelind o figură cu contururi aspre: maxilare puternice, nas acvilin cu septul uşor deviat, sprâncene groase şi frunte potrivit de lată. Singurele trăsături care-i îndulceau oarecum aspectul colţuros erau ochii de un verde intens, tiviţi cu gene bogate şi lungi, şi gura generoasă. Nu era un bărbat frumos în sensul clasic, însă degaja un magnetism puternic, aproape palpabil, care o înfioră şi o făcu să-l privească precaută.”

Katherine este profund șocată aflând știrea morții tatălui ei, de care era foarte legată, mama ei murind pe când ea era foarte mică. David, nedorind să o îndurereze prea tare, neputându-și explica nici el motivațiile malefice ale gestului șocant făcut de tatăl ei, îi ascunde adevăratele circumstanțe ale morții acestuia, implicit faptul că el era noul proprietar al castelului și tutorele ei.

Cu mult tact, David reușește să o convingă pe Katherine să vină la Londra pentru sezon și să intre în grija unei mătuși a lui.

Cei doi ajung să petreacă multe clipe împreună, David fiind tot mai fascinat de spiritul vivace și limba ascuțită ale lui Katherine, de frumusețea ei uluitoare și inteligența ei remarcabilă.

”- Este interesant ceea ce citeşti, milord? îl chestionă ea cu un zâmbet suav, smulgându-l din contemplare.
Realizând că încă stătea aşezat, David sări de pe fotoliu atât de iute încât se ciocni de ea, aproape dărâmând-o din picioare.
– Îmi pare rău, rosti el cu o voce răguşită, prinzând-o de cot şi ajutând-o să-şi recapete echilibrul. Nu v-am auzit intrând.
Apoi făcu greşeala să se uite în ochii ei şi se pierdu cu totul.
– Lady Katherine, eşti o prezenţă greu de îndurat pentru sănătatea mentală a oricărui bărbat, rosti el aproape în şoaptă. Sunteţi absolut încântătoare.
Ochii ei se dilatară surprinşi, apoi se umplură de plăcere, amuzament, şi o umbră de sfiiciune.
– Şi dumneata ai… ochi frumoşi, milord, îi întoarse Katherine complimentul cu un surâs timid. Deci, îşi arcui ea sprâncenele, arborând o expresie serioasă şi încercând să înlăture momentul de stânjeneală, ce anume v-a făcut să zâmbiţi?
Apropierea ei era paralizantă, constată el neputincios, impunându-şi să nu-şi facă un obicei din a se zgâi la ea ca un prost. Şi totuşi…
N-ar fi trebuit să-şi lase părul bogat şi lucios să i se vălurească până mai jos de talie! Ar fi trebuit să-l poarte prins în coc, nu aşa, liber, stârnind fanteziile oricărui bărbat! Şi zâmbetul acela, de o gingăşie nespusă…
Trăgând de timp şi încercând să se adune, David deschise cartea şi citi cu voce tare primul pasaj pe care-i căzură ochii:
– Virtutea este în general aprobată nu pentru că este înnăscută…
– … ci pentru că este necesară, sfârşi ea, muşcându-şi buzele ca să-şi ascundă zâmbetul în faţa expresiei lui uimite. John Locke-Eseu filozofic privind înţelegerea umană, enunţă ea titlul cărţii fără să ezite.”

La rândul ei, Katherine simte că voința ei se topește ca ceara în fața bărbatului seducător care o fermecase complet, pentru prima dată luând în calcul ideea de a renunța la o viață independentă în favoarea unei căsnicii alături de un bărbat ce-i provoca spiritul și părea să-i înțeleagă și să-i încurajeze pasiunile.

Din păcate, bula de fericire în care trăiau cei doi se sparge brusc în momentul în care Katherine află șocantul adevăr despre infamul joc care o deposedase de toată averea și liberul arbitru. Dezamăgirea îi sfâșie măruntaiele și îi întunecă rațiunea, refuzând să asculte orice argument, considerând că David își urmărise în tot acest timp doar scopurile lui perfide, inducând-o intenționat în eroare.

„- Katherine!

Vocea aceea bine cunoscută, bogată, joasă, senzuală şi teribil de masculină îi produse un gol în stomac. Se răsuci încet spre uşile duble ale salonului, nădăjduind, nutrind speranţa absurdă că poate auzul o înşelase.

Nu se înşelase niciun pic. În pragul uşii stătea acelaşi bărbat chipeş şi fermecător care-i popula visele cu o regularitate alarmantă, îmbrăcat într-o camaşă descheiată la gât şi o pereche de pantaloni negri de stofă, care-i accentuau picioarele lungi, încălţate în cizme înalte de piele neagră, impecabil lustruite.

– Dumnezeule, ce-ai păţit?! o întrebă el îngrijorat, analizându-i cu o privire neguroasă rochia prăfuită şi părul în neorânduială, în timp ce se îndrepta spre ea cu paşi mari, elastici.

Katherine făcu instinctiv un pas înapoi, fixându-l cu o pereche de ochi imenşi, plini de stupoare, respirând anevoios.

David se opri, luat complet prin surprindere de reacţia ei, apoi îi văzu şocul, durerea şi neîncrederea din priviri şi realiză într-o fracţiune de secundă ce se întâmplase. Abţinându-se să înjure, o privi lung, aşteptând încordat ca ea să facă primul gest, să ştie apoi cum s-o abordeze şi să repare dezastrul, dacă aşa ceva mai era posibil.

– Tu eşti ducele de Roxburgh?!…

Întrebarea îi fusese pusă cu o voce mică, tremurătoare, gâtuită de lacrimi, care părea să aibă o mare nevoie de o infirmare dar pe care, din păcate, nu i-o putea da.

– Da, îşi înghiţi el un oftat, privind-o lung.

– Ticălosul naibii! scuipă ea printre dinţi, fulgerându-l cu o privire plină de o furie arzătoare.

– Katherine…, făcu el un pas spre ea, privind-o rugător şi întinzând o mână într-un gest care apela la răbdarea şi înţelegerea ei.

– Nu mă atinge! strigă Katherine, isterizată, retrăgându-se din calea lui. Să nu care cumva să îndrăzneşti să mă atingi, nemernic… arogant, mincinos şi trădător ce eşti! repetă ea în surdină, privindu-l cu duşmănie.”

Degeaba încearcă David să o facă să devină rațională și să accepte să se căsătorească cu el, Katherine era mult prea decepționată și rănită sufletește pentru a accepta. Totuși, realizând că David deținea tutela ei și nu putea face nimic fără aprobarea lui, Katherine se preface că este de acord cu planul lui, cu condiția să o lase să stea singură la Floors timp de șase săptămâni, până trece perioada de doliu. Dornic să-i facă pe plac, David acceptă, ca să descopere ulterior că aceasta a dispărut fără urmă. Disperat, David o caută peste tot. Bănuind că cel care o ajutase să se ascundă era Patrick Denton, ducele de York, cel care îi fusese acesteia alături încă de când era mică, îl confruntă cerându-i să-i spună unde se ascundea Katherine.

În tot acest timp, un criminal perfid pândea din umbră, scopul acestuia fiind eliminarea lui Katherine.

Acțiunea cărții Privilegii se împletește spectaculos cu cea din Deziluzii, Jessica, personajul principal din Deziluzii fiind de câteva ori la un fir de păr de a-și pierde viața, fiind confundată cu Katherine.

Mi-a plăcut mult de David, care a luptat din răsputeri să-i recâștige dragostea și încrederea lui Katherine, indiferent de cât de mult i-a pus aceasta răbdarea la încercare. De fapt, el fusese complet nevinovat și mânat doar de intenții bune, căzând în mijlocul unui păienjeniș de trădări, mistere și secrete din trecut. Dovedind o iubire nețărmurită față de Katherine, respectându-i firea independentă și pasiunile, David a reușit în final să-i dărâme toate barierele de neîncredere pe care ea le ridicase pentru a-și proteja inima.

Aventuri spectaculoase, dialoguri incitante, pasiuni puternice, mistere, trădări și pericole extreme – toate se împletesc într-un amestec fascinant care te ține cu sufletul la gură până la final, care reușește să detensioneze atmosfera, aducând o binemeritată fericire celor doi protagoniști, cu atât mai prețioasă cu cât a fost atât de greu obținută!

– Am câteva lucruri să-ţi spun şi pe urmă vom da totul uitării, începu el pe un ton scăzut şi serios. Primul ar fi să-mi promiţi că niciodată n-o să mă mai minţi în legătură cu vreun lucru, indiferent cât de mărunt şi lipsit de importanţă ţi se pare. Reciproca este perfect valabilă. Nu-ţi voi mai ascunde niciodată nimic, pentru că nu vreau să mai existe secrete între noi. Ne-am înţeles?

Katherine încuviinţă suspinând şi trăgându-şi nasul zgomotos.

– Al doilea ar fi să nu mai fugi de mine niciodată. Mă scoate din minţi ideea de a alerga după tine ori de câte ori ţi se năzare să te superi pe mine. Dacă o mai faci o singură dată, te plesnesc să mă ţii minte, mă auzi?

– Categoric!… Ai spus-o foarte clar, adăugă ea candid, făcându-l să zâmbească.

– Ultimul este să mă ierţi dacă ţi-am părut nesimţitor şi crud la Londra. Ne-am rănit unul pe celălalt fără rost şi nu vreau ca asta să se mai întâmple vreodată. Vreau să îmbătrânim frumos, iubindu-ne aşa cum o facem acum. Ce spui?

– Spun că sună foarte tentant, milord.

– Atunci, sărută-mă ducesă, ca să încheiem târgul în mod onorabil.

Katherine râse şi se conformă bucuroasă.

În braţele lui se simţea iubită şi în siguranţă. Şi-şi promise că avea să dureze o veşnicie. Pentru că nimic mai puţin decât atât nu ar fi mulţumit-o.

Cartea Privilegii de Raluca Butnariu poate fi comandata pe librex.ro

Cărțile autoarei Raluca Butnariu pot fi comandate pe librex.ro, libris.ro, librarie.net

Recenzii cărți Raluca Butnariu

Recenzii și prezentări cărți autori români

12 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *