Puzzle cu pețitoare de Ohara Donovetsky, Editura Trei – recenzie

Puzzle cu pețitoare

Ohara Donovetsky

Editura Trei

Nr. de pagini: 336

An apariție: 2020

„Puzzle cu pețitoare”, de Ohara Donovetsky este o poveste care frapează și fascinează, o permanentă tachinare a minții în incursiunea ei către o lume a misterului feminin.

Scrisă din perspectiva Haiei Bruner, personajul-narator, povestea alunecă lin între palpabil și intangibil, între vis și realitate, în paginile ei coexistând magia ancestralului și robustețea cotidianului, îmbibate de aroma unor elemente care îi conferă vigoare, suspans și dramatism.

O vizită la un spital de psihiatrie, iată premisa cu care își ia avânt povestirea, un moment dificil, marcat de atmosfera bizară, halucinantă a unui salon din spatele ușilor închise, însă constituind doar un portal către adevărata aventură din paginile acestei cărți.

Totul începe într-o zi de marți, considerată până atunci norocoasă de către Haia, care, după o puternică durere de cap intră într-o farmacie unde o întâlnește pe o veche colegă de facultate, Ava-Saba, o ființă aproape eterică, de care își amintea vag. Marseara, vechea zeitate malefică a zilei de marți, pare că s-a coborât în lume cu această ocazie, iar Haia devine fascinată de Ava, căzând sub vraja acestei prezențe aproape nefirești, alături de care începe să petreacă din ce în ce mai mult timp. Mira și Lenca, cele două prietene bune ale Haiei, lipsesc în timpul vacanței de vară, fapt care accentuează nevoia sa de companie, care va fi satisfăcută de legătura cu Ava.

Haia petrece tot timpul liber, când nu lucrează la proiectul său pentru Institut, alături de Ava, pe care o descoperă treptat, ca și cum ar dezveli strat după strat, întocmai ca pe foile unei cepe sau păpușile Matrioșka, ascunse unele într-altele. Văl după văl cade, însă Ava, departe de a putea fi descifrată, devine din ce în ce mai misterioasă, fiecărui văl căzut i se suprapune o nouă provocare, o nouă tentație, hipnotizatoare pentru Haia, care ajunge să neglijeze totul pentru a se adânci în lumea interioară dezvăluită de Ava.

Poveștile acestea încep să curgă, fiindcă Ava este, înainte de orice, o povestitoare. Totul stă sub semnul misterului, al unor legi vechi, nescrise. Ambele sunt născute în jurul datei de 29 februarie, însă una se serbează pe 28 februarie, iar cealaltă pe 1 martie. Motivul anului bisect este unul care adaugă aurei acestea de dualitate, care o obsedează mai mult pe Ava, făcând-o să se simtă cumva în afara lumii, în afara timpului chiar. În timp ce Haia se mulțumește cu absența elementului masculin, după pierderea tragică a iubitului din tinerețe într-un accident de motocicletă, Ava dorește să se reinventeze ca femeie în prezența masculinității, căutând un soț, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște că suferă de o acută lipsă de sentimente, încă din copilărie, reușind să mimeze de multe ori acest tip de afecte. Se dezvăluie astfel treptat Haiei, din copilăria aflată sub semnul unei mătuși marcate de aceași dualitate – Ena și geamăna sa nevăzută Tante Aurore sau Tantoror, așa cum o poartă în minte. Vremea liceului se află sub semnul apartenenței la un delirant sobor feminin de adolescente, vrăjitoare-ucenice cumva, Sis, adică Surori în strigoaice, un grup aflat sub oblăduirea bizarei Mamaguda, gazda Donei, șefa grupului și a celorlalte fete care au primit-o în rândul lor pe Ava, creând o atmosferă încărcată de magie autohtonă, amintind de dansul zânelor prin păduri, de puterea senzuală și hipnotică a primelor impulsuri erotice, de legăturile puternice dintre femei, natură, partea ocultă, esoterică a lumii. Urmează evenimente traumatizante: un avort, un viol – pângăriri ale acestei feminități, distrugerea inocenței. Ulterior, aceeași magie senzuală se dezvăluie prin relația cu un iordanian, Nael, care o duce ca într-o veritabilă răpire din serai în casa lui din orient, unde Ava nu se poate obișnui, dar de unde rămâne cu amintiri evocate cu multă forță: matriarhatul mascat de acolo, unde femeia cea mai în vârstă dictează legea, o nouă infuzie de feminitate a femeilor locului, pline de parfumul unor cutume ale căror taine simte că nu le poate descifra, oricât și-ar dori să poată face acest lucru. Lupta între ce simte și ce își dorește. O excursie la Petra, magnifica cetate trandafirie care i-a rămas imprimată în colțurile sufletului. Revenirea într-un București mai familiar, mai comod, dar încă plin de atâtea necunoscute.

Haiei îi revine rolul de a intermedia între Ava și lume, de a deveni chiar o pețitoare, de a-i găsi acesteia un soț pe măsura ei, un solomonar poate, o contraparte care să îi aducă echilibrul pe care îl caută febril.

Farmecul scrierii îl transportă pe cititor în lumea universului feminin complex, acut și intens. Capitolele de scurtă durată ajută la menținerea interesului, iar citatele cu care încep unele capitole sunt un bonus delicios, amplificând ecourile esențelor acestui univers cu gust de coji de portocale confiate și arome interzise, de plante cu proprietăți magice, știute doar de cele alese.

Domeniul senzațiilor în care se descrie experiența acestei lecturi este vast și tulburător. Coperta oferă nu numai o imagine foarte frumoasă, ci și una care reflectă fidel conținutul, prin simbolistica sa. Veți descoperi acea cadă fantastică chiar în paginile cărții, o dovadă în plus că multe lucruri nu sunt ceea ce par. Vă invit să vă lăsați pătrunși de farmecul acestei lecturi, să rezolvați alături de Haia acest puzzle complex și să contemplați apoi imaginea de ansamblu rezultată.

„Ca să pot acoperi întreg desenul dat cu piesele potrivite, trebuia să văd foarte bine modelul pentru fiecare sector. De cele mai multe ori, nu-l vedeam, modelul nu se lăsa citit cu ușurință, de parcă se camufla și se încețoșa la voie, chiar și sub cea mai bună lupă. Nu mi-era clar, de pildă, dacă Ava se dovedise de mică incapabilă de iubire și de orice alt sentiment (iubirea se învață, de ce pe ea n-o învățase nimeni?) sau dacă ajunsese să fie atât de rece și sterilă în timp, după atâtea întâmplări bizare. Adunase prea multe umbre și cotloane și stafii, piesele nu mai erau la îndemână, ci se găseau risipite în multe cotloane ale memoriei. Tantoror, Pompilia, Mamaguda, Dona erau fantome care o bântuiau la modul propriu. Îmi era greu să cred că eu aș fi putut fi aceea care să o ajute să construiască până la urmă uriașul puzzle. Încă o puteam lua ca pe un joc. Tot ce aveam de făcut era să-i urmăresc poveștile ca să pot așeza piesele.”

Cartea Puzzle cu pețitoare de Ohara Donovetsky poate fi comandată de pe edituratrei.ro, libris.ro, elefant.ro, librariadelfin.ro, carturesti.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Trei

Recenzii și prezentări cărți autori români