Refugiul de Raluca Butnariu, Editura Librex Publishing – recenzie

16

Refugiul

Seria Tărâmul Tacerii Vol. 1

Raluca Butnariu

Editura Librex Publishing

Data aparitie: 2017
Număr pagini: 271
  • Seria Tărâmul tăcerii

1. Refugiul
2. Născuți sub zodia tăcerii – recenzia
3. Dulcele sărut al morții – vol.1 + vol. 2 – recenzia vol.1 + recenzia vol.2
Refugiul, primul volum al trilogiei Tărâmul Tăcerii, este cel care vă va împinge să faceți primul pas dincolo de viață. Însă există un preț ce trebuie plătit.
Ești pregătit să riști?
Sicilia. Un drum îngust de munte, o noapte înecată într-o ploaie torențială. Trei vampiri plecați să vâneze.
Alecsandra Drummond asistă neputincioasă la moartea logodnicului ei, apoi încearcă disperată să-și salveze propria viață. Cu trupul zdrobit în urma impactului mașinii cu pereții stâncoși ai muntelui, secătuită de sânge, pradă unor dureri agonizante produse de veninul creaturii care o atacase, tânăra femeie este conștientă că moare și că nu există nimeni care s-o ajute…
Și totuși soarta tinerei femei este schimbată fulgerător, printr-un capriciu al naturii.
Transformată într-un hibrid, nici om dar nici vampir, Alecsandra este cooptată de către membrii unei grupări secrete, numită Refugiul, unde învață să se adapteze noii sale vieți.
Scopul ocupanților Refugiului este să păstreze secretă existența vampirilor în perimetrul orașului Chicago, anihilându-i pe cei care încălcau granițele. Scopul Alecsandrei este să-i găsească pe cei trei vampiri care i-au ucis logodnicul.
O serie de crime încrucișează drumul Alecsandrei cu cel al agentului special FBI, Maxwell Jacobi, care este direct implicat în investigarea acestora, iar între ei se naște subit o atracție puternică.
Mirosul acestui bărbat încăpățânat și carismatic este irezistibil de seducător pentru prădătorul din Alecsandra. Dincolo de magnetismul sexual, este nevoită să se lupte cu setea intensă pe care acest bărbat i-o stârnește. Este conștientă că apropierea dintre ei pune în pericol viața agentului FBI și este ferm decisă să-l țină departe de ea.
Max se îndrăgostește instantaneu de frumoasa și misterioasa Alecsandra Greydon. Cine este în realitate această femeie și ce secrete ascunde ea?…
O serie de personaje fascinante, situații periculoase, dialoguri spumoase și o acțiune derulată într-un ritm alert, care te va ține în suspans până la ultima filă, este ceea ce vă promite primul volum din Trilogia Tăcerii.
Un prim volum foarte reușit al unei serii ce se anunță extraordinară! Un subiect ofertant, unul din preferatele mele din cărțile fantasy – vampirii și lumea lor, interacțiunea acestora cu lumea oamenilor – o poveste seducătoare, un stil de scriere cursiv, dialoguri firești, un umor negru, sec, de cea mai bună calitate, personaje fascinante, foarte bine construite, mister, tensiune și suspans, plus romantism, toate acestea sunt atuurile acestui captivant roman fantasy. Plus Refugiul în sine, o societate a vampirilor minunat imaginată și descrisă, comparabilă cu descrierea grupurilor și familiilor de vampiri din Amurg. 
Prima carte fantasy a autoarei pe care am citit-o a fost Crepuscul, care m-a încântat! Dacă n-aș fi fost deja fan al Ralucăi Butnariu, datorită cărților ei historical-romance, aș fi devenit datorită cărților ei fantasy cu siguranță! A devenit una din autoarele mele preferate ale genului fantasy-romance!
Cartea, scrisă la persoana a treia, o are în prim plan pe Alecsandra Greydon, o tânără ce ”se născuse într-o suburbie a Los Angeles-ului cu douăzeci şi patru de ani în urmă, într-o familie de intelectuali, tatăl ei fiind profesor de istorie a artei, iar mama ei, graficiană.”
Era fericită, împlinită și extrem de îndrăgostită de Leo, un tânăr fermecător, pilot de Formula Unu, ce avea ”frumusețe, talent, un caracter puternic, minte brici și farmec cât cuprinde, la care se adăuga o avere imensă”. Era logodnicul ei și era, la rândul lui, îndrăgostit de ea. Totul era perfect în viața ei.
Și apoi a urmat weekendul în care au plecat spre a-i cunoaște familia. Era îngrozită că soacra ei n-o s-o accepte. N-ar fi trebuit să-și facă griji. Din cu totul altă parte va veni dezastrul.
”Nu putea explica nici ea de ce era atât de agitată, însă nu vremea îngrozitoare de afară și nici măcar iminenta întâlnire față-n față cu viitoarea ei soacră n-o speriau atât de tare cât altceva, mult mai intens.
Un presentiment că ceva avea să se întâmple curând. Ceva rău. (…) 
Ochii ei negri erau larg deschişi şi goliţi de orice expresie. Buzele îi erau livide, trăsăturile încremenite… 
– Porneşte maşina odată! strigă ea, cuprinsă de isterie. Te rog, te rog, ascultă-mă… Te rog! 
Leo trase adânc aer în piept. Ceva, o mişcare în oglinda retrovizoare, îi atrase atenţia.  Se încruntă la silueta care se contura neclar în ploaia torenţială, în timp ce se apropia de maşină prin spate (…)
Alecsandra nici măcar nu se osteni să ţipe. Durerea rădăcinilor firelor de păr care-i fuseseră smulse era o nimica toată în comparaţie cu cea care-i săgetă bazinul şi şoldurile, mergând ca un fier încins până-n laba picioarelor. Simţi un junghi năprasnic în torace şi unul în braţ, care-i săgetă umărul până-n creier, ambele tăindu-i respiraţia.
– Uite ce mizerie ai făcut, o dojeni în joacă bărbatul, aplecându-se deasupra ei. Eşti făcută zob, draga mea, rosti el cu un accent aspru, care o duse pe Alecsandra cu gândul la un personaj KGB dintr-un film vechi, al cărui nume nu şi-l amintea. Şi mi-ai ruinat frumuseţea de cină. Ce păcat! 
Trăsăturile îi erau frumoase, ca ale unui arhanghel. Cum putea o asemenea blestemăţie să fie atât de frumoasă? gândi ea,ameţită, în timp ce respiraţia îi ieşea horcăită din pieptul strivit. Cu o fracţiune de secundă înainte ca întunericul s-o cuprindă, simţi o arsură insuportabilă pe gât, urmată de sunetul oribil al suptului. Deschise ochii larg, încercând să lupte cu durerea aceea cumplită care-i curgea prin venele aspirate. Nu se putea mişca, ca şi cum ar fi fost paralizată.
– Igor, mai lasă-ne şi nouă puţin, se auzi o voce plăcută, ca de catifea. Scumpul de Leo a fost cam… neîndestulător, ca să zic aşa.”
Și astfel, un gest de bunăvoință de a ajuta niște oameni rămași în pană pe marginea drumului, s-a dovedit fatal. Acele ființe nu erau oameni, Leo a devenit… cina lor, iar Alecsandra, grație unui fulger care a lovit în timp ce era la rândul ei devorată, s-a transformat într-un vampir hibrid: jumătate vampir, jumătate om, devenind o creatură cu sete de sânge şi mistuită de nevoia de răzbunare.
”Niciunul dintre ei nu observă degetele înnegrite ale fetei care se mișcară imperceptibil. Și fură prea departe când inima acesteia începu din nou să palpite, la fel de ușor ca aripile unei molii.”

Acțiunea se reia șase ani mai târziu, la Chicago, unde o reîntâlnim pe Alecsandra ca membră a “Refugiului”- un grup de 11 vampiri adunați într-o organizație ce avea ca scop menținerea secretului existenței vampirilor în fața oamenilor și pedepsirea celor care nu respectă regulile.
Membrii Refugiului erau ”vegetarieni”, idee pe care am mai întâlnit-o în alte și în alte cărți cu vampiri, adică erau vampiri ”buni”, care nu se hrăneau cu sânge uman, înlocuindu-l cu cel de animal. Erau în același timp vegetarieni la propriu, în afară de sânge, consumând cantități uriașe de legume și fructe, exclus carne.
Alecsandra nu locuiește alături de ceilalți la Refugiu, ci are propria garsonieră, lucrând în același timp la o galerie de artă, fiind capabilă să se integreze printre oameni, deși simte setea în permanență. Mirosul distinct al oamenilor e cel care o face să ”poftească” la aceștia, la unii mai mult decât la alții. Însă se poate stăpâni.
Pe un alt plan, facem cunoștință cu Maxwell Jacobi/ Max, un agen FBI însărcinat să rezolve un lanț de crime inexplicabile ce au loc în Downtown.
Modul de operare – golirea completă de sânge a victimelor – îl face pe medicul legist să avanseze ideea imposibilă și nebunească a existenței vampirilor, dar nimeni nu îl ia în serios, apreciindu-i totuși simțul umorului…
Max e un tip dur, deștept, dedicat profesiei sale, fapt ce a dus la destrămarea căsniciei sale. Are un copil, o adolescentă, Jessica, rămasă la soția lui, dar pe care o iubește nespus. Vom auzi de ea în volumele următoare.
Membrii refugiului erau la rândul lor pe urmele vampirilor răspunzători de crimele ce intraseră în atenția FBI. Cazul era mult mai complex, incluzând și traficul de droguri, iar indiciile duceau către… Igor, vampirul răspunzător de transformarea Alecsandrei.
Acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri. Astfel urmărim, pe de o parte, acțiunile membrilor Refugiului (fac o paranteză să spun că, la un moment dat, vom avea parte de câteva scene șocante, de o cruzime rară, aviz celor mai sensibili), pe de altă parte ancheta poliției avându-l în prim plan pe Max, și, nu în ultimul rând, imposibila relație ce se formează între Alecsandra și Max. Romantica din mine ar fi vrut să se pună ceva mai mult accentul pe acest plan, dar am mari speranțe și așteptări în acest sens de la volumele următoare. Iar finalul acestui volum a fost la înalțime, am savurat o scenă extrem de simpatică între cei doi.
Cum s-au întâlnit cei doi? La o licitație la galeria de artă unde lucra Alecsandra, iar Max a fost instantaneu vrăjit de ea. De fapt, se mai întâlniseră o dată… veți vedea detaliile în carte.
Drumurile li se mai intersectează de câteva ori, Alecsandra se simte la rândul ei foarte atrasă de Max, dar nu neapărat în sens romantic, ci mai mult… animalic. O stârnea mirosul lui.
Instinctele de polițist ale lui Max îl fac să-și pună întrebări, unele nebuneşti, iar frânturile de răspunsuri găsite, ce frizează imposibilul, îl fac să devină mai mult decât suspicios în privința Alecsandrei. Ceva nu este în regulă…
Una din cele mai frumoase şi incitante scene din carte este cea în care Alecsandra acceptă să se întâlnească cu Max, iar acesta o invită la o plimbare cu șalupa pe mare. Ceea ce s-a întâmplat cu această ocazie – nu vă spun ce, veți citi singuri – îl va face pe Max să realizeze cu ce are de-a face. Dar nici măcar acum nu dă înapoi!
Alecsandra e cea care încearcă din răsputeri să se țină deoparte, conștientă că îl pune în pericol pe Max. Însă acesta nu se lasă dat la o parte, iar declarațiile lui simpatice și pline de umor o fac să se întrebe dacă va reuși să nu se îndrăgostească de acest bărbat enervant și delicios pentru simțurile ei!
”- Ei bine, oftă el teatral, presupun că va trebui să trăieşti cu ideea că undeva, în lumea asta mare, există un mare prost care se gândeşte la tine.
-N-o să mă faci să mă simt vinovată, Max! Îl preveni Alecsandra, strângându-şi buzele enervată.
-Ba exact asta o să fac, promise el cu un rânjet larg. O să te sun şi o să mă plâng că nu pot să dorm, să mănânc şi să mă concentrez asupra lucrurilor importante din viaţa mea, pentru că mă gândesc la tine tot timpul. O să-ţi trimit flori şi bileţele siropoase de amor. Am să sufăr ca un cocker spaniel şi o să latru la pereţi. Şi nu cred că ai să fii chiar atât de crudă încât să mă laşi să mă perpelesc de dorul tău ca un imbecil.”
Mi-a plăcut foarte mult cum e construit de autoare acest Refugiu, ca și membrii lui, grupați pe perechi: Guido – Sena, Mario – Sophia, Cyril – Vivien, Mal- Henna, Kay – Eleni, și, un personaj remarcabil, Marcus, un vampir mai tânăr decât ceilalți și complet imprevizibil. Mi-a plăcut interacțiunea celor 11 – 12 cu Alecsandra – dialogurile savuroase, sentimentul de clan, de camaraderie. Erau cu toții frumoși, cruzi și periculoși, aveau încă urme de conștiință și erau extrem de posesivi cu perechile lor. Referitor la Marcus (care făcuse o pasiune pentru Alecsandra), ceea ce m-a intrigat e scena în care Alecsandra pleacă de la Refugiu (unde se mutase pentru o scurtă perioadă de timp) și își ia rămas bun de la un Marcus distrus de plecarea ei pentru a fi cu Max, iar el acceptă să o lase să plece pentru … două – trei decenii, după care să se întoarcă la el. Cu promisiunea că Alecsandra nu va încerca niciodată să-l facă pe Max unul de-al lor.  Hmmm, nu știu ce să zic de înțelegerea asta… Să vedem ce se va întâmpla în volumele următoare.
Ce se întâmplă în continuare, ce curs va lua ancheta pe ambele planuri – FBI și vampiri – ce fapte ies la iveală, ce noi personaje apar, cine și ce descoperă, și cum evoluează relația dintre Alecsandra și Max, vă invit să descoperiți singuri. Eu am schițat doar câteva elemente care sper să vă convingă!
Un roman ce îmbină cu succes elemente ale mai multor genuri – fantasy, polițist, thriller, suspans, romantic. Un univers supranatural bine conturat, o anchetă polițistă în plină desfășurare suprapusă peste propria ”anchetă” a creaturilor direct implicate, lupte teritoriale și de dominație a vampirilor în interiorul lumii lor, o galerie de personaje pitorești și carismatice, totul prezentat într-un stil de scriere cinematografic, cu imagini vizuale puternice. Și, peste toate, neașteptata și imposibila poveste de dragoste dintre un muritor deștept, dur și cinic, și o creatură hibrid, capabilă de sentimente puternice.
”- Un vampir este capabil să simtă uneori mult mai mult decât un om. Poate simţi iubirea, durerea, singurătatea şi disperarea mult mai puternic decât un muritor. Iar inima mea bate pentru simplul motiv că o parte din mine a rămas umană.”
O poveste alertă, care te ține cu sufletul la gură de la primul până la ultimul rând, o carte pe care o recomand tuturor iubitorilor de fantasy, de cărți cu creaturi ale nopții, și, bineînțeles, romanticilor!

 

Cartea Refugiul de Raluca Butnariu poate fi comandata pe librex.ro

Cărțile autoarei Raluca Butnariu pot fi comandate pe librex.ro, libris.ro, librarie.net

Recenzii cărți Raluca Butnariu

Recenzii și prezentări cărți autori români

About Author

16 comentarii

  1. O recenzie foarte tentantă și convingătoare! Felicitări! Abia aștept să citesc și eu această serie!

  2. Super recenzia. Si se pare ca părerile noastre coincid pe alocuri… Felicitări, Oli! ❤️ Abia aștept sa citești si volumul 2.

  3. Multumesc, Geo! Si eu abia astept sa citesc continuarea. Si sper sa apara si volumul al treilea cat mai curand, sa nu facem pauza mare intre volume…

  4. Balan Daniela on

    O carte interesantă mai ales că e alt gen față de ce am citit de autoare!foarte frumoasă și tentanta recenzia, felicitări Oli ❤️

    • Multumesc, Daniela! Da, autoarea a abordat cu multa inspiratie si imaginatie genul fantasy, iar rezultatul e super!!!

  5. Fratiloiu Dorina Petronela on

    Superba recenzie Oli! Este genul meu preferat de fantasy /romance si mai ales cu vampiri!

    • Multumesc, Dorina! O sa-ti placa maxim ”Refugiul”! Si la mine e unul din genurile si subiectele preferate!

    • Multumesc, Alina! Stiu cat de mult ti-a placut si tie, ai scris foarte frumos despre carte. Sper sa apara volumul al treilea cat mai carand, sa nu facem pauze mari intre volume.

    • Ma bucur ca te-am tentat, Mirela! O sa-ti placa de Max, dar si de Marcus! Stai linistita, nu va fi vorba de un triunghi amoros, cum ar parea la prima vedere. Autoarea are alte planuri cu Marcus. Abia astept sa citesc in continuare si, mai ales, ultimul volum, unde autoarea ne-a promis mai mult romantism. Exact ceea ce ne dorim…

Spune-ți părerea!