Roscata cu ochi negri de Lisa Kleypas, Editura Miron – recenzie

33

Roșcata cu ochi negri (Brown-Eyed Girl

Lisa Kleypas

Editura Miron

  1. Numai în brațele tale (Sugar Daddy – 2007) – recenzia 
  2. Diavolul cu ochi albaștri (Blue-Eyed Devil – 2008) – recenzia
  3. Dragoste și mândrie (Smooth Talking Stranger – 2009) – recenzia
  4. Roșcata cu ochi negri (Brown-Eyed Girl – 2015)
Avery Crosslin începuse să devină celebră în Houston, ca organizatoare de nunți. Nu credea deloc în dragostea la prima vedere. Așa că atunci cînd îl cunoaște pe bogatul și fermecătorul burlac Joe Travis, crezînd că e un simplu fotograf de nunți, îl tratează cu răceală. Totuși Joe este un bărbat care știe cum să obțină ce-și dorește. După o aventură de o noapte, Avery e hotărîtă ca acest lucru să nu se mai întîmple și a doua oară. Acum nu-și poate permite nici un compromis, ea a fost angajată să organizeze nunta anului. Cu toate strădaniile ei, apar complicații care pot periclita nunta, secrete șocante ale miresei ies la iveală. Avery însăși se confruntă cu anumite îndoieli, o frămîntă fapte și întîmplări dintr-un trecut pe care îl dorea uitat. Iar Joe nu vrea să renunțe la ea. Avery trebuie să ia cea mai grea decizie din viața ei. Doar punîndu-și cariera la mijloc și riscînd totul – chiar și inima pe care pînă atunci și-o păzise cu înțelepciune – va afla ce anume contează mai mult.
Roșcata cu ochi negri este o foarte frumoasă încheiere a unei serii superbe, fiecare carte încântându-ne cu o poveste romantică deosebit de sensibilă, fierbinte și emoționantă, convingându-ne de miracolul dragostei, de sentimentul de apartenență și loialitate la o familie și de puterea sacrificiului pentru cei dragi…
Ca și precedentele cărți din serie, și Roșcata cu ochi negri este scrisă la persoana întâi din perspectiva personajului feminin, de data aceasta Avery Crosslin, o tânără de douăzeci și șapte de ani, pe care viața o supusese la mai multe șocuri emoționale până la acea vârstă. Tatăl ei, Eli, făcuse cinci copii cu cinci femei diferite, pe care le abandonase la scurt timp, nefiind în stare să-și asume niciodată un angajament de durată. Mama lui Avery nu trecuse niciodată peste șocul părăsirii, eșuând în toate relațiile ulterioare cu bărbații și purtându-se cu răceală față de Avery, în care vedea în permanență trăsăturile fostului iubit și pe care o pedepsea pentru greșelile acestuia.
Ambițioasă și tenace din fire, Avery urmase cursurile de design vestimentar și reușise să se angajeze la New York în domeniu, cariera ei luând un trend ascendent. Se părea că și pe plan sentimental șansa părea să-i surâdă. La vârsta de douăzeci și unu de ani Avery îl cunoscuse pe Brian, un tânăr ambițios ce lucra pe Wall Street, cu care începuse o relație sentimentală și se logodise trei ani mai târziu. Din păcate, Brian o lăsase baltă tocmai în ziua nunții. Șocată, Avery sperase la un sprijin moral din partea tatălui, căruia îi plătise biletul de avion pentru a veni la nunta ei și a o conduce la altar. Dar acesta, cinic, îi spusese că mai bine că se întâmplase așa, că oricum nu avea cum să dureze, bărbații nefiind creați pentru monogamie, în opinia lui.
Cu inima frântă, Avery se refugiase în muncă, plecând din New York la Houston și pornind o afacere pentru organizarea de evenimente, în special nunți, asociindu-se în acest scop cu Sofia, sora ei vitregă, pe care o cunoscuse la spital când tatăl ei suferise un atac din senin, în urma căruia și murise, și cu care simțise o compatibilitate neașteptată din prima clipă.
Traumele trecutului îi lăsaseră răni adânci în suflet, iar Avery nu mai avea încredere în nici un bărbat, ferindu-se de orice relație sentimentală în ultimii trei ani și acoperindu-și formele voplutuoase sub haine largi și comode.
Așa că atunci când Joe Travis, un burlac carismatic și foarte bogat, pare fermecat de ea în timpul unei nunți pe care ea o organizase, Avery este foarte rezervată, în ciuda atracției instantanee pe care o simte față de el, de la prima vedere.
”Priveam doi ochi de culoarea melasei, care se potriveau perfect cu maxilarul puternic pronunțat și nasul acvilin. Era nebărbierit, masiv și impunător, cu musculatura brațelor și pieptului bine definită. Prin materialul subțire al tricoului se vedea aproape toată musculatura, iar asta îi dădea un aer plăcut-periculos. Era genul de bărbat care-ți taie răsuflarea când te privește.”

Joe nu era omul care să se lase învins cu una, cu două și, deosebit de insistent, reușește să o vrăjească pe Avery, care nu poate rezista tentației și cei doi ajung să petreacă o noapte fierbinte împreună.
Surprinzător, în ciuda convingerii lui Avery că el o să o uite imediat, Joe a sunat-o a doua zi, insistând să se întâlnească. Dar Avery, ale cărui cicatrici sufletești nu se vindecaseră, a refuzat să-i răspundă, nedorind să fie jucăria ieftină a unui bogătaș, pe care acesta să o arunce imediat ce se plictisea de ea.
Soarta are însă propriile ei planuri de cele mai multe ori, iar cei doi aveau să se întâlnească din nou la o petrecere la care Avery fusese invitată pentru a discuta despre organizarea unei nunți de prestigiu, care ar fi putut să-i propulseze întreaga ei afacere pe o pantă ascendentă.
Neputând accepta un refuz fără a ști motivul, Joe o provoacă pe Avery să-i dea o explicație. Realizând că de fapt aceasta fusese grav rănită de fostul logodnic, Joe este hotărât să o ia cu binișorul, făcându-i curte și lăsându-i suficient timp și spațiu pentru a nu se simți sufocată.
Încetul cu încetul, Avery se convinge că Joe era departe de a fi un ”jucător”, așa cum îl considerase ea, adică un bărbat care schimba iubitele cu multă ușurință, sărind în pat de la prima întâlnire și uitându-le imediat a doua zi.
Joe este un bărbat remarcabil, puternic, cu o mare tărie de caracter, ce se dovedește capabil de foarte multă tandrețe. Cel mai mic dintre cei patru copii ai miliardarului Churchill Travis, i se impusese de mic multă disciplină. Deosebit de sever, tatăl lui își educase copiii în spiritul muncii și al învățăturii. Totuși, spre deosebire de frații săi, Joe refuzase să i se alăture tatălui în consiliul de administrație al firmei acestuia din domeniul petrolier. Pasionat de fotografie, își înfruntase tatăl și reușise să-și facă propria afacere de succes în acest domeniu.
Cei doi reușiseră să se împace totuși în urma perioadei de convalescență după accidentul nautic pe care Joe îl suferise și care îi schimbase, de asemenea, perspectiva acestuia asupra vieții.
”- Să nu pierzi nicio clipă din viața ta, zise el. Caută orice motiv poți, pentru a fi fericită. Nu te abține, gândind că vei avea timp mai târziu… nimeni nu poate fi sigur de asta.”
Avery constată că îi este tot mai greu să-i reziste lui Joe, de care simte că se îndrăgostește până peste cap și în care începe să aibă tot mai multă încredere, lăsând jos scutul cu care se înconjurase de mult timp. Mai mult, Joe reușește să o convingă de propriul ei farmec, făcându-i o fotografie în care o surprinde așa cum o vedea el.
”O lumină difuză trimitea o rază pe umărul meu semi-umbrit, dând strălucire de perlă pielii mele. Părul avea reflexe de ambră. Ochii priveau dincolo de pleoape grele, senzual întredeschise, iar buzele erau ușor depărtate. Femeia din fotografie emana seducție, invitând: pur și simplu radia sex.
Eu.
Priveam uluită imaginea, iar Joe m-a cuprins în brațe pe la spate și mi-a șoptit la ureche:
– Ori de câte ori mă uit la tine, asta văd.”

Însoțindu-l pe Joe la mai reuniuni ale familiei acestuia, Avery este plăcut surprinsă să observe afecțiunea sinceră dintre ei, modul cum se tachinau fără răutate și se sprijineau reciproc. Admirația ei este cu atât mai mare cu cât ea nu avusese niciodată parte de acest lucru…
”- Când faci parte dintr-o familie, ai obligații. Și probleme. Dar, să ai grijă unul de celălalt… sentimentul că aparții unei familii… partea asta este minunată.”
A fost o adevărată încântare să-i reîntâlnesc pe Gage și Liberty, Hardy și Haven, Jack și Ella și să constat că iubirea fiecărui cuplu rămăsese la fel de puternică și necondiționată, în ciuda trecerii timpului.
Un moment dramatic a avut loc în momentul în care Haven a născut, riscând să-și piardă viața în urma unei complicații medicale. Hardy era absolut distrus, iar cel care l-a încurajat în permanență a fost tocmai Gage, în ciuda animozității ce existase cândva între ei, dovedind că în momentele dificile membrii unei familii unite strâng rândurile, lăsând la o parte orgoliile personale… Din fericire, totul avea să se termine cu bine.
În plan secundar, ne delectăm cu încă o poveste de dragoste, plină de năbădăi, dintre Sofia și Steven, stilistul angajat al firmei lor. La început, Sofia și Steven se înțeleseseră foarte bine, Sofia fiind convinsă că Steven era homosexual, astfel că se purtase cu el ca și cu o prietenă, cerându-i sfatul în privința hainelor și luându-l cu ea în cabină când le proba. După o perioadă, descoperind cu stupoare că Steven nu era deloc homosexual, Sofia se simțise ridicolă și îl tratase cu multă răceală și replici acide, iar în replică acesta o tachina fără milă.
Când însă mama Sofiei venise împreună cu fostul ei logodnic pentru a o convinge să se întoarcă la el, aceasta, în disperare de cauză, a inventat pe moment că are un alt logodnic, aruncându-se de gâtul lui Steven. Era momentul ideal ca acesta să se răzbune pentru micile ei răutăți, însă el a început să o sărute înfometat, eliberând pasiunea ce-i stăpânea, de fapt, pe amândoi, de mult timp…
”Reacția lui Steven nu avea nicio legătură cu mila. O cuprinse de talie și îi răspunse la sărutări cu o foame neașteptată. De parcă Sofia era o substanță periculoasă, care dădea dependență și trebuia absorbită încet, cu grijă, ca nu cumva să piară de supradoza fatală.”
După o perioadă idilică în relația cu Joe, Avery este silită brusc să ia o decizie radicală. O oportunitate neașteptată i se ivește, lui Avery propunându-i-se să se întoarcă la New York în cadrul unei emisiuni de mare succes referitoare la organizarea de nunți. Era cariera la care visase dintotdeauna, dar prețul pentru aceasta era să renunțe la relația cu Joe, care i-a spus clar  că el nu credea în relațiile la distanță și că ceea ce își dorea el era o familie și copii.
Era momentul ca Avery să descopere ce era cu adevărat important pentru ea. Cariera pentru care se pregătise și la care visase dintotdeauna, sau o familie alături de Joe?
Ascensiunea în carieră părea sigură și îi oferea satisfacția recunoașterii propriei valori, în timp ce familia implica multe riscuri, Avery asistând de prea multe ori în trecut la atâtea familii destrămate… Însă nimic nu se poate compara cu valorile familiei, cu bucuriile și împlinirile ei, Avery constatând că visele se schimbă, iar ceea ce ți-ai dorit cu ardoare cândva nu merită prețul pe care l-ai putea plăti pentru a-l obține.
”Uneori visele se schimbă atunci când nu te uiți.”
Adevăratele bucurii și satisfacții se obțin riscând, simțind totul la intensitate maximă, apreciind fiecare clipă trăită, fără a-ți fi teamă să faci promisiuni sau să-ți iei angajamente.
”Unele lucruri devin mai frumoase când sunt folosite frecvent. Crăpăturile și zgârieturile, locurile ușor uzate, sau cele care s-au deteriorat și au fost reparate… totul înseamnă că acel obiect a servit scopului său. La ce folosește o inimă care a fost folosită cu zgârcenie? Ce valoare are ea, dacă nu ai riscat-o pentru nimeni, niciodată?”

About Author

33 de comentarii

  1. Balan Daniela on

    o serie superba,abia astept sa citesc si ultimul volum !foarte frumoasa si ispititoare recenzia ,felicitari Tyna <3

  2. O carte plină de energie, de cum a ajuns la mine am si devorat-o! Mersi pentru cadou, Tyna! A fost un sfârșit de serie frumos! Adevarul este ca Lisa Kleypas scrie foarte bine!

  3. Felicitari! Acu… O intrebare! Eu ce fac, pana imi ajunge comanda? M-ai intrigat maxim! Abia astept s-o devorez, deoarece din cea ce ai scris, se vede, ca a fost o lectura pe placul tau.

  4. O serie minunata,asa cum ne-a obisnuit aceasta autoare…recenzia m-a facut sa imi doresc sa recitesc intreaga serie…

Lasă un răspuns