Delicatese Literare
Recenzii

Sâmbăta în care totul s-a schimbat de Sophie Van Llewyn, Editura Litera – recenzie

Sâmbăta în care totul s-a schimbat

(Bottled Food – 2018)

Sophie Van Llewyn

Editura Litera

Colecția Buzz Books

Traducere: Anca Irina Ionescu

An apariție: 2021

Nr. pagini: 208

SOPHIE VAN LLEWYN este originară din Tulcea, unde a crescut și a urmat școala. Vacanțele și le petrecea la bunici, în Constanța. A început să scrie în clasa a V a și chiar a câștigat locul al III- lea la un concurs național de proză scurtă. A fost, de asemenea, redactorul-șef al revistei școlare.
După ce a emigrat în Germania, s-a consacrat scrisului, în special după ce a înlocuit jobul zilnic cu creșterea copilului.
A descoperit că proza scurtă este genul care i se potrivește și a început să se pregătească intens prin multe lecturi și ateliere de scriere creativă. A publicat în The Guardian, New Delta Review, Ambit, Litro și altele.
Romanul Sâmbăta în care totul s-a schimbat ( Bottled Goods, 2018) a fost nominalizat la Women’s Prize for Fiction, Republic of Consciousness Prize și People’s Book Prize.

Anii ’70, într-un oraș din România. Alina și Liviu sunt ghizi și însoțesc grupuri de turiști germani. Pe lângă stânjeneala cu care dau răspunsuri automate la întrebări incomode privind restricțiile și privațiunile în care trăiesc românii, au avantajul de a primi unele mici „atenții“: câte o ciocolată sau câte un pachet de țigări din Occident. Visul Alinei – o pereche de blugi Levi’s. După ce se căsătoresc, viața lor devine, ca a multor altora, o echilibristică printre lipsuri și frustrări, suspiciuni și acuzații din partea Securității, visuri care se tot îndepărtează, relații de familie compromise de modurile diverse în care rudele s-au adaptat regimului comunist. Când situația devine greu de suportat și norii negri se adună tot mai amenințători, pentru Alina și Liviu rămâne o singură cale de scăpare: să părăsească definitiv țara. Ușor de zis, dar greu, aproape imposibil de făcut.

Sâmbăta în care totul s-a schimbat este un roman scurt și alert, politic, dar și psihologic, cu personaje de care te atașezi instantaneu și replici extrem de originale, dar și cu un neașteptat realism magic care punctează drama și destinele.

„Un debut foarte reușit – în parte, literatură absurdă; în parte, thriller; în parte, realism social. Dacă ești genul care caută intrigă, profunzime psihologică și umor negru într-un volum ce poate fi citit într-o oră, aceasta este cartea potrivită pentru tine.“ – Juriul Premiului Republic of Consciousness
„Un volum cu capitole scurte și intense ca fulgerele în furtună, așa cum este, de altfel, toată proza scrisă de Sophie van Llewyn… Un roman de o izbitoare originalitate… concis, tensionat și pătrunzător… O bijuterie lirică.“ – Kirkus Reviews
,,Minunat și cu adevărat insolit.” – BBC World Service
Sâmbăta în care totul s-a schimbat – carte menționată în Top cărți pentru lista ta de lectură în 2021, Editura Litera – romanul de debut al autoarei Sophie Van Llewyn, originară din România, oferă un suflu plin de culoare literaturii contemporane de proză scurtă, realizând o unitate palpabilă între trecut și prezent, viață și moarte, libertate și supunere. Autoarea îmbină, într-un mod aparte, elemente ale realismului magic cu cele de ficțiune, dar și cu scene ale unei realități amare, indisolubile.
Alina și Liviu sunt doi tineri la început de drum în viață, ea învățătoare, el profesor, cu dorințe și aspirații normale pentru un tânăr cuplu căsătorit. Însă, amândoi sunt conștienți că șansele lor de a evolua profesional, dar și social, sunt limitate datorită contextului socio-politic în care trăiesc, cel al unei Românii aflate sub conducerea unui regim dictatorial care, dincolo de frica și teroarea pe care le propagă, închistează emoțiile și trăirile pline de viață ale oamenilor. Speranța însă le dă aripi.
Dar fericirea are un timp limitat, cel puțin pentru Alina și Liviu. Viețile lor se năruie brusc atunci când Mihai, fratele lui Liviu, fuge din țară, cei doi soți ajungând să trăiască sub lupa Securității, să simtă pe propria piele atât abuzurile săvârșite de aceasta, cât și cenzura pe mai multe paliere. Din păcate, sub o formă mult mai gravă, dorința de libertate a lui Mihai, implicit fuga sa, reprezintă catalizatorul unei degradări emoționale a membrilor familiei. Liviu își pierde optimismul, speranța, devine neputincios în fața unei realități triste și sumbre, lăsând în umbră viața de familie, iar Alina duce o luptă aprigă și continuă cu ea însăși, cu colegii, dar, mai ales, cu mama sa, prototipul cetățeanului îndoctrinat până la sânge de propaganda regimului sub care trăiește.
”În fața blocului lor așteaptă doi bărbați în costume gri, deși afară este vară. Când bărbații fac câțiva pași spre ei, Alina simte cum inima îi bate mai tare, zvâcnindu-i în urechi.
Unul dintre bărbați, cel mai scund și chel, îl apucă pe Liviu de sub cot, își înfinge degetele în carne și spune:
– Te rog să vii cu noi. Trebuie să-ți punem câteva întrebări.
(…)
Bărbatul mai înalt o ia blând deoparte și spune:
– Nu, el nu a facut nimic, tovarășă. Trebuie numai să răspundă la câteva întrebări. Avem motive să credem că fratele soțului dumitale nu se va mai întoarce niciodată din Franța.
Totul s-a schimbat.”
Mai pot supraviețui Alina și Liviu într-o lume îmbibată în supliciu? Ce șansă la liniște sufletească mai au cei doi în condițiile în care trăiesc, zi de zi, prinși în vârtejul fricii, incertitudinii și al furiei? Mai există speranță? Să fie exilul singura lor șansă la o viață mai bună? Răspunsurile, dar și întreaga intrigă, le veți descoperi printre filele cărții, dacă îi veți da o șansă.
,,Este ceva în felul în care ne învârtim unul în jurul altuia seara, târziu, cum ne şoptim la ureche, cum adunăm resturile sărbătorii noastre. Este ceva în felul în care zâmbim și ne ținem de mână, în care dăm tare televizorul, radioul, lăsăm apa să curgă, ca să-i zăpăcim pe oamenii care ne-au umplut viața cu microfoane și să putem să ne facem planuri despre viitorul nostru minunat. Este ceva în felul în care speranța se furișează pe la spatele nostru, ne pune palmele la ochi și ne lasă zâmbitori, dar orbi în privința viitorului. Și ne ferim amândoi să-i rostim numele, de teamă să nu dispară. Este ceva în felul în care ne ținem noaptea în brațe, ca niște pasageri refugiați de pe un vapor, ca în vara aceea când marea ne mângâia degetele de la picioare, ca prima dată când ne-am cunoscut. Este ceva în felul în care ne spunem «Vom reuși, vom reuși, vom reuși», care răsună în urechile noastre ca o muzică.”
Povestea, ce se întinde pe o perioadă de treizeci de ani, între anii 1967 – 1998, este relatată într-o manieră directă, fără artificii, capitolele sunt scurte, narațiunea alternând, când la persoana I, când la persoana a III a din perspectiva Alinei. Lectura curge lejer, dar în straturi pline de rezonanță, oferind cititorilor un tablou, în culori amestecate, în lumini și umbre, al poporului român de dinainte de ’89, ce inspira aerul sumbru al terorii comuniste, dar care continua să se ghidează după credințe și superstiții adânc înrădăcinate în suflet de negura timpului.
Mi-a plăcut povestea, chiar dacă m-a captat treptat, aspect ce se datorează și accentelor fine de thriller, dramă, dar și umorului negru și realismului magic inserate secvențial. Nu am rezonat, din păcate, cu personajele povestirii, pe care le-am simțit fad construite, cu excepția mătușii Theresa, o femeie dintr-o bucată, fascinantă, care are un rol determinant în conturarea intrigii.
Sâmbăta în care totul s-a schimbat de Sophie Van Llewyn este o incursiune în trecut, unul puternic conectat cu prezentul, o poveste ce dezvăluie un conflict interior ascuns sub fâșii de normalitate și explorează subiecte sensibile, precum relațiile întunecate dintre membrii de familie, cu accent pe relația mamă-fiică, soț-soție, asuprirea, pierderea unei persoane dragi, exilul dar și iubirea.
Sâmbăta în care totul s-a schimbat este o lectură potrivită tuturor cititorilor, chiar și celor mai tineri, pentru mica lecție de istorie ce o oferă, una a poporului nostru, a familiilor noastre; este o lectură numai bună pentru o zi de sâmbătă, dar nu numai!
,,Te rog să mă faci copil din nou. Adolescentă. Studentă. O fată care nu și-a pierdut tatăl, nici părerile romantice despre lume, sărăcie, bunătate și dragoste părintească.
Te rog să mă faci să nu mai fiu adultă. Te rog să nu mă lași de izbeliște.”

8 Comments

Spune-ți părerea!