Sărmane creaturi de Alasdair Gray, Editura Polirom – recenzie

Cel mai important romancier scoțian de la Sir Walter Scott încoace. – Anthony Burgess

O carte splendidă, captivantă… un triumf al ventrilocvismului literar. – New Statesman & Society

Spiritual și încântător scris. – The New York Times Book Review

Alasdair Gray este, probabil, un excentric, poate chiar un geniu, dar în mod cert reprezintă o voce originală și independența… Este un soi de William Blake modern, un extravagant creator de mituri cu o conștiința socială puternică, cu o viziune liberală asupra sexualității și cu accese de indignare moralizatoare temperate de un umor acid și de o autoironie șireată. – Los Angeles Times Book Review

Cartea Sărmane creaturi de Alasdair Gray poate fi comandată de pe Libris

Cartea Sărmane creaturi, scrisă de scriitorul și artistul scoțian Alasdair Gray, care a creat și multe dintre ilustrațiile cărții, preia și transformă într-un mod inedit mitul livresc al lui Frankenstein. Pe parcursul ei, autorul ne oferă întorsături de situație neașteptate, multe pagini spirituale și inteligente și un final elaborat cu ingeniozitate.

Modul în care este structurată această poveste este sclipitor de inteligent: o poveste în poveste, prezentându-ne două relatări nesigure despre viața Bellei Baxter, doi naratori care se ”duelează” cu versiuni diferite ale evenimentelor din poveste. Una fantastică, una mult mai ancorată în realitate. Prima – povestea principală, de altfel, – e o poveste victoriană spusă sub forma unei autobiografii a doctorului Archibald McCandless, iar a doua, la final, o scurtă scrisoare corectivă a Bellei Baxter prin care denunță aproape întregul manuscris al lui Archibald McCandless ca fiind doar ficțiune.

”Sărmane creaturi” mi-a oferit o lectură savuroasă și plină de miez, surprinzându-mă cu una dintre cele mai uimitoare povești despre maturizare pe care le-am citit vreodată.

De această dată, am văzut filmul înainte de a citi cartea și pot spune că e una din rarele situații în mi-a plăcut filmul la fel de mult, dacă nu chiar mai mult! – decât cartea. Este uimitor, suprarealist, grotesc și magnific! Nu voi face o comparație carte-film, vă voi spune doar că scenariul filmului respectă destul de bine cartea, și vi le recomand călduros pe amândouă!

Pornind de la motivul clasic al manuscrisului găsit, cartea se citește la început ca o reimaginare a mitului lui Frankenstein – o poveste despre celebrul monstru – deși de data aceasta este vorba despre o tânără pe nume Bella Baxter căreia i se oferă o a doua șansă la viață și este liberă de orice convenții și așteptări sociale. Un Frankenstein feminist.

Acțiunea romanului se petrece în epoca victoriană. Un Glasgow întunecat creează atmosfera și starea potrivită pentru această poveste fantastică, ce aduce cu un roman gotic. Dar la un moment dat cititorul este provocat să reconsidere ceea ce citește, căci cursul poveștii continuă să se schimbe și ia o direcție foarte neașteptată pe parcurs, adăugând strat după strat.