Secrete bine păstrate de Sandra Brown, Editura Litera, Colecția Cărți Romantice

Secrete bine păstrate

(Best Kept Secrets – 1989)

Sandra Brown

Editura Litera

Colecția Cărți Romantice

O avocată inteligentă luptă împotriva a trei oameni puternici, fiecare din ei fiind suspectat că i-a ucis mama. Alexandra Gaither crede că este pregătită să descopere ucigașul după 25 de ani și urmărește câteva dovezi pe care poliția locală le trecuse cu vederea. Nu va fi deloc ușor, mai ales că deranjează interesele unor oameni fără scrupule, care i-ar putea curma viața fără niciun regret.

Alexandra Gaither, o tânără procuroare frumoasă și isteață, are în sfârșit puterea de a obține ce și-a dorit dintotdeauna – dreptate. Înarmată cu noi dovezi care ar putea duce la o arestare, Alex se întoarce în orășelul texan unde, cu douăzeci și cinci de ani în urmă, mama ei murise într-un mod extrem de controversat. Acolo îi înfruntă pe cei trei bărbați influenți care erau foarte apropiați de mama ei: fostul iubit Reede Lambert, cel mai bun prieten al acestuia, Junior, și omul care este un părinte pentru amândoi.

Fiecare este fermecător, fiecare e suspect și fiecare are secrete de ascuns. Dar nici unul nu o poate opri pe Alex din căutarea adevărului. Și totuși, spre propria surprindere, Alex se simte extrem de atrasă de Reede – întocmai ca mama ei.

Pe măsură ce Alex scoate la iveală intrigi vechi de decenii, cineva capabil de minciuni abile și fapte nemiloase decide că trebuie oprită. Acum, având la dispoziție doar o lună ca să rezolve cazul sau să renunțe la el pentru totdeauna, Alex trebuie să prindă un criminal, să rămână în viață… și să găsească o cale să nu se îndrăgostească iremediabil de cel care pare cea mai nepotrivită alegere.

Citate:

„O sărută temeinic, pe îndelete. Avea buzele crăpate.
Le simţea aspre peste ale ei, dar sărutul lui era mătăsos în acelaşi timp.
Posibil să fi scos un mic scâncet de surpriză şi dorinţă.
Posibil ca trupul să i se fi lipit de al lui. Posibil ca el să fi scos un geamăt jos şi flămând din adâncul gâtului.
Pe de altă parte, era posibil să-şi fi imaginat doar.
Dar nu-şi imagina freamătul pe care-l simţea în stomac, nici felul în care i se întăriseră sânii, sau căldura care o cuprinsese, lăsându-i senzaţia că se topeşte ca untul.
Gustul rar şi minunat al gurii lui era cât se poate de real, la fel şi mirosul de vânt şi de soare care emana din părul şi din hainele lui.”

„– Ei bine? Nu ai fost iubitul ei? Ce mai contează dacă recunoşti acum?
– Contează, pentru că eu nu sărut ca să povestesc după. Îşi coborî privirea pe gâtul ei care pulsa, apoi urcă la loc. Şi ar trebui să te bucuri de asta.
Dorinţa o străbătu caldă şi aurie ca soarele dimineţii. Îşi dorea nespus să-i simtă buzele tari din nou peste ale ei, gura stăpânită de gura lui masculină.
Dorinţa o înmuia şi o podideau lacrimile de regret că nu putea avea ce-şi dorea cu atâta disperare.”

„Spatele i se arcui din nou, de data aceasta însă nu într-o încercare de a-l da jos, ci de a-l aduce mai aproape.
Reede îşi cufundă degetele în părul ei, îşi înclină capul acoperit de păr blond-închis, şi îşi apăsă gura peste a ei. Buzele ei erau depărtate, şi umede şi receptive.
Cu gesturi frenetice, îşi scoase braţele din mânecile hainei şi îl cuprinse pe după gât. Reede îşi ridică brusc capul şi se uită la ea. Lacrimile îi lăsaseră umbre întunecate sub ochi, însă irisurile albaştre erau limpezi precum cristalul şi îl priveau fix. Era perfect conştientă de ceea ce făcea. Era tot ce avea nevoie să ştie.”