Secretele Verei Atkins. Povestea unei romance spion în Al Doilea Razboi Mondial de Sarah Helm, Editura Litera

Secretele Verei Atkins. Povestea unei românce spion în Al Doilea Război Mondial

Sarah Helm

Nr. pagini: 640

Editura: Litera
Anul aparitiei: 2014

Colecția Bestseller 
Traducere: Carmen Ion

Titlu original: A Life in Secrets: Vera Atkins and the Missing Agents of WWII

Vera Atkins a fost una din cele mai importante femei spion din al Doilea Război Mondial. În 1987, François Mitterand i-a acordat Legiunea de Onoare, pentru aportul ei la eliberarea Franței.

Cu toții cred că am văzut cel puțin unul din filmele James Bond, dar nu am știut că Vera Atkins a fost cea care a inspirat cunoscutul personaj Moneypenny. Scriitorul și fostul spion Ian Fleming, care a cunoscut-o bine pe Vera, din perioada când au lucrat amândoi pentru Serviciul de Operații Speciale britanic spunea: „În adevărata lume a spionilor, Vera Atkins a fost șeful.“

Cartea, foarte detaliată, bine documentată și bine scrisă ne oferă  o elaborată lecție de istorie. Este o adevărată radiografie a perioadei celui de-al doilea război mondial, o incursiune în miezul unei epoci atât de tulburi încât integritatea normală, esențială, părea un act de curaj. Cartea este recomandată în primul rând pasionaților de istorie, dar nu numai, oferind o lectură extrem de interesantă şi captivantă.

”La fel de fascinantă ca un thriller de bună calitate… O lectură captivantă.”   (Daily Mail)

„Secretele Verei Atkins. Povestea unei românce spion în Al Doilea Război Mondial” este o carte elaborată, complexă, bine documentată şi bine scrisă. Sarah Helm a vorbit o singură dată cu Vera Atkins – biograful agreat de Vera fiind William Stevenson, care a scris la rândul său o carte despre acesta – „Vera Atkins. Povestea celei mai importante agente secrete originare din Romania din al Doilea Razboi Mondial”, apărută la Editura Polirom.

Abia dupa moartea Verei, Sarah Helm a putut să se documenteze studiind o parte din documentele personale ale eroinei cărţii sale. A contactat şi a discutat cu oameni care au cunoscut-o personal, sau i-au cunoscut activitatea.

Documentarea pentru carte a purtat-o pe autoarea Sarah Helm din Ucraina, unde Vera a trăit o parte din copilărie, în Galați, în Germania, până în Canada, pentru a reconstrui viața Verei Atkins dar și să afle informații despre agentele secrete despre care Vera nu destăinuise nimic în urma anchetelor sale. Fie nu aflase informațiile respective (lucru greu de crezut), fie, cel mai probabil preferase să tacă sub tăcere ceea ce aflase. Un episod impresionant despre care vorbește autoarea este cel referitor la dispariția agentei britanice de origine indiană Noor Inayat Khan. Foarte importante sunt datele care dovedesc clar că Vera a fost spion britanic, deoarece, în anumite cercuri, se credea încă faptul că ea fusese spion sovietic: ”la izbucnirea Războiului Rece (Jean Overton Fuller) conchisese că Vera era spion sovietic”.

Cartea ne oferă în prim plan impresionanta, aventuroasa și fascinanta poveste de viață, neromanțată, a Verei Atkins, pe numele ei real Vera Maria Rosenberg, pe care și l-a schimbat – luând numele de fată al mamei sale –  pentru a-și ascunde originea evreiască.  Aceasta s-a născut pe 15 iunie 1908 la Galați și a murit în 2000, într-o localitate rurală din Anglia, unde s-a retras după război. Cu toate că s-a născut și a trăit în România până în 1933, Vera Atkins nu s-a simțit româncă. Deducem asta după răspunsul pe care l-a dat când a fost întrebată despre locul nașterii ei: „Presupun că din cauză că mama se afla acolo la acel moment.” Referitor la originea ei, Vera a recunoscut că „Asta nu prezintă nici un interes.”. „E un capitol închis pentru mine. Asemeni multor altora din viaţa mea.” Adevărul e că, după origini, nu avea în ea nimic ”românesc”, tatăl ei având ca strămoși evrei germani, iar mama fiind englezoaică. Mai mult decât atât, pașaportul românesc i-a făcut mari probleme în carieră, iar naturalizarea britanică a fost ceea ce și-a dorit și simțit. În momentul în care Sarah Helm și-a făcut documentarea despre carte, ea nu a mai găsit în România nici o rudă a Verei Maria Rosenberg.

Vera Maria Rosenberg a fost singura fiică a lui Max Rosenberg, un cunoscut om de afaceri al vremii care venise în România din Africa de Sud în 1904 datorită oportunităților de afaceri pe care Galațiul le oferea în ceea ce privește comerțul cu grâne. Prin prisma relațiilor tatălui său cu diplomații străini aflați în România, Vera a intrat în cercurile influente ale vremii, cunoscând astfel numeroase personalități europene. Ea a fost racolată de tânără de serviciile de spionaj britanice.

Vera Atkins a fost o persoană mai mult decât discretă, ea a fost obsedată de-a dreptul de a nu se afla date despre viața și activitatea sa, existența ei fiind învăluită de mister. Abia spre sfârșitul secolului trecut au început să iasă informații la suprafață, dar unele dintre acestea erau răutăcioase și încărcate de ranchiună, pline de frustrările unor anumite personaje, care nu o văzuseră cu ochi buni.

Vera a emigrat în Marea Britanie în 1933, via Franța, și a participat la numeroase misiuni secrete. Datorită inteligenței și personalității sale a avut o ascensiune fulminantă, ajungând în fruntea Serviciului de Operatiuni Speciale (SOE – Special Operations Executive) creat de Winston Churchill. Secția F a SOE, cea care se ocupa de spionii din Franța, a fost sub directa coordonare a Verei Atkins.

Agenții săi, pe care i-a pregătit temeinic, au participat la nenumărate operațiuni de o importanță vitală, inclusiv la pregătirea debarcării în Normandia, au sprijinit luptători ai mișcărilor de rezistență, au ajutat piloți ai forţelor aliate să evadeze, au distrus obiective militare inamice, au strâns şi transmis informații Londrei, ai căror spioni erau. Vera Atkins a introdus în spatele liniilor inamice, în teritoriile franceze ocupate de germani, peste patru sute cincizeci de spioni, dintre care cincizeci de femei!

În cartea sa, Sarah Helm pune accentul pe munca de spionaj, pe investigațiile asidue pe care le-a făcut Vera Atkins pentru a afla soarta agenților ei care nu s-au întors după război. În timpul războiului, Vera Atkins nu a lucrat efectiv în teren, ci a instruit sute de agenți pe care i-a trimis în misiuni, pe majoritatea acestora conducându-i personal la îmbarcarea în avioanele care urmau să-i parașuteze în spatele liniilor inamice. Se implica personal și emoțional în fiecare misiune în parte, cunoscând detaliile acesteia, ca și problemele personale ale fiecărui agent al său. Întreținea relații mai apropiate cu agenții femei, pe care le numea fetele mele. Acestea erau, ca și ea, foarte inteligente, dedicate convingerilor lor şi bune profesioniste, multe având studii la Oxford. Vera însăși fusese înscrisă la Sorbona, secția de limbi moderne, înainte de ocupația germană.

A suferit intens când mulți dintre agenţii pregătiţi de ea nu s-au mai întors, inițiind singură o anchetă în acest sens, prin care să afle ce s-a întâmplat cu aceştia.

„Vera a părăsit Baker Street pe 8 Ianuarie 1946, având asupra ei o listă de 52 de agenți SOE dați dispăruți, majoritatea de la Secția F. 12 dintre agenții Secției F dați dispăruți erau femei. I se acordaseră 3 luni pentru a descoperi ce se întâmplase cu ei.”

Pe lângă faptul că trei luni erau insuficiente pentru această sarcină titanică pe care și-o asumase, Vera mai avea o problemă: în perioada de început a muncii sale în cadrul secției F, ea era încă, conform pașaportului, cetățean român, adică al unei națiuni ”dușmane” (am subliniat mai înainte că acest lucru i-a creat mari probleme în carieră).

Cartea este structurată în patru părți, urmând evoluția carierei și destinului Verei: prima parte se intitulează, semnificativ, Anglia, a doua parte se referă la acțiunile desfășurate de ea în România, a treia parte are în prim plan evenimentele ce au avut loc în Germania, iar ultima parte a cărții descrie ultima parte a vieții acestei adevărate eroine de roman, având ca locație Anglia, unde Vera s-a retras după război, și unde a și murit, în 2000, la venerabila vârstă de 92 de ani.

Cartea Sarei Helm, prin felul în care este scrisă, aduce un elogiu acestei personalități a istoriei care a fost Vera Atkins, un pion principal în mijlocul unor evenimente care au schimbat istoria, devenind ele însele istorie.

Mulțumim Editurii Litera pentru exemplarul oferit pentru recenzie.