Delicatese Literare
Recenzii

Seducerea unui păcătos de Elizabeth Hoyt, Editura Litera/Alma, Colectia Iubiri de poveste – recenzie

Seducerea unui păcătos

(To Seduce a Sinner – 2008)

Elizabeth Hoyt

Editura Litera/Alma

Titlul original: To Seduce a Sinner

Traducerea: Bianca Mateescu/Graal Soft

321 pagini

  1. Gustul ispitei (To Taste Temptation – 2008) – recenzie
  2. Seducerea unui păcătos (To Seduce a Sinner – 2008)
  3. Îmblânzirea Bestiei (To Beguile a Beast – 2009) – recenzie
  4. Inimă sălbatică (To Desire a Devil – 2009) – recenzie

Jasper Renshaw, viconte de Vale, are o problemă: dorește să se căsătorească și să aibă un moștenitor pentru titlu. Jasper vrea să găsească o doamnă care să-l suporte suficient încât să se mărite cu el, iar el să se desprindă de viața depravată pe care o duce – o viață care îl ajută să scape de trecutul care îl bântuie. Știind că Jasper caută să se însoare, Melisande Fleming se oferă să se mărite cu el. Deși la început Jasper nu-și dorește decât să aibă un moștenitor, el devine în curând fascinat de soția lui – sobră și cuviincioasă ziua, desfrânată, noaptea – și jură să-i afle secretele.
Melisande este hotărâtă să-și țină soțul la distanță. A mai iubit și a fost părăsită, așa că va face tot ce-i stă în putință să-l împiedice să afle ceva despre slăbiciunea ei teribilă: este îndrăgostită în taină de el de câțiva ani. Dar este imposibil să nu fie vrăjită cu totul când soțul o curtează de parcă ar fi o iubită, nu nevasta lui. Pe măsură ce Melisande și Jasper se implică într-un pasional joc de-a șoarecele și pisica, secretele din trecut încep să iasă la suprafață... amenințând să-i despartă.

Seduce

Seducerea unui păcătos este o carte superbă, care îți atinge sufletul. Elizabeth Hoyt este una din autoarele mele preferate, nici o carte de-a ei nu m-a dezamăgit. Fină cunoscătoare a caracterului uman, Elizabeth Hoyt reușește să creeze personaje absolut fascinante, chiar dacă, sau cu atât mai mult că sunt imperfecte. Îmi place foarte mult, de asemenea, că autoarea acordă multă importanță detaliilor istorice, încadrând clar acțiunea cărții într-o perioadă bine determinată, acțiunile personajelor fiind influențate de conjunctura vremii respective.

Aș vrea să mai fac o mențiune și să remarc și coperta sub care a apărut cartea, foarte sugestivă și bine aleasă.

Dacă în prima carte din serie am aflat povestea primului soldat – Samuel Hartley, în Seducerea unui păcătos vom afla povestea celui de-al doilea soldat – Jasper Renshaw, viconte de Vale.

Jasper fusese căpitan și luptase timp de șapte ani în Războiul francez și indian, iar traumele trăite atunci îl mai bântuiau încă și după șase ani de la terminarea războiului. În special masacrul de la Spinner’s Falls, aflat în apropiere de Québec, îi lăsase cicatrici adânci în suflet. În urma unei trădări, regimentul lui fusese decimat, iar foarte puținii supraviețuitori fuseseră luați prizonieri de indieni și torturați cumplit, mai puțin el care, fiind singurul ofițer rămas, fusese ales ca martor iar orice reacție a lui provoca o nouă tortură asupra celorlalți. Cumplit! În cele din urmă fuseseră eliberați, grație lui Samuel Hartley care reușise să fugă în timpul bătăliei și să aducă întăriri, dar rănile sufletești ale lui Jasper sângerau și supurau încă, chiar dacă trecuseră șase ani de atunci.

”Și în multe feluri, purta cicatrice mult mai adânci decât cele ale oamenilor care fuseseră torturați fizic. Pentru că sufletul său era plin de cicatrice, care încă mai sângerau și supurau din când în când.”

Pentru a-și ascunde trăirile, Jasper afișa o mască jovială și o aparență de crai, luându-și zeci de amante în acest timp. Totuși, datoria față de titlu și faptul că avea deja treizeci și cinci de ani îi impunea să aibă un moștenitor. Întrucât prima lui logodnică, Emeline, prietena lui din copilărie, îl părăsise în urmă cu doi ani pentru Samuel Hartley, așa cum știm din primul volum – Gustul ispitei, Jasper s-a orientat spre o altă logodnică, aleasă după niște criterii minime – ”una care să provină dintr-o familie bună, care să nu fie nici prea tânără, nici prea bătrână… și care să fie suficient de frumoasă cât să-și dorească să se culce cu ea.” 

Din păcate însă, Mary Templeton, candidata aleasă pentru care pierduse șase luni curtând-o, l-a anunțat suspinând chiar în ziua nunții că nu dorește să se căsătorească cu el, ea fiind îndrăgostită de un preot.

Cu capul bubuindu-i în urma mahmurelii după o noapte de beție, Jasper încerca să asimileze informațiile, când primește un nou șoc. Mesalinde Fleming, o tânără înaltă și slăbuță, prietenă bună cu Emeline, se oferă să se căsătorească ea cu el în schimb. Jasper, care abia o remarcase vag până atunci, neștiindu-i nici măcar numele, după primele momente de uluire acceptă, precizându-i însă că el dorește o căsnicie adevărată care să-i aducă copii, concepuți în patul conjugal. Melisande, care așteptase cu sufletul la gură răspunsul lui, îi vine să zboare prin cameră de bucurie.

”Melisande simți o presiune în piept, dar în același timp, era ca și cum ceva se zbătea sălbatic și i se lovea de coaste chinuindu-se să se elibereze și să zboare prin cameră de bucurie.”

Melisande îl iubea în secret pe Jasper de șase ani lungi, foarte lungi. Îl remarcase la un bal unde el flirta, ca de obicei, cu o femeie, afișând jovialitate și multă superficialitate. Însă, puțin mai târziu în aceeași seară, Melisande surprinsese o scenă incredibilă. Pe un coridor, Jasper îl liniștea și încuraja pe un tânăr ce plângea, torturat de amintirile cumplite ale războiului.

”Și implicit înțelesese. Înțelesese adevărul – în ciuda lui Timothy și a lecției dure pe care o învățase despre dragoste, suferință și pierdere. Era un bărbat care-și ținea secretele la fel de bine ascunse ca și ea. Iată un bărbat de care avea să se îndrăgostească fără speranță – fără cea mai mică speranță.”

Și Melisande ținea ascuns în suflet un secret dureros. În urmă cu opt ani fusese părăsită de logodnicul ei, Timothy Holden, un tânăr de care fusese îndrăgostită nebunește și care-i frânsese inima și-i spulberase iluziile, făcând-o să devină cinică și retrasă față de restul lumii.

Jasper reușise să o facă să se îndrăgostească din nou, lucru pe care ea îl crezuse imposibil cândva. Iar acum, după șase ani de iubire în tăcere, se agățase de șansa oferită cu amândouă mâinile sperând cu ardoare că el îi va accepta propunerea fără să-i cerceteze prea îndeaproape motivele, lucru care s-a și întâmplat.

Prima noapte ca soț și soție avea să-i aducă însă o dezamăgire. Jasper a intrat în camera ei, spunându-i să nu se teamă, întrucât totul se va termina foarte repede. Și așa a fost. După o împreunare rapidă, Jasper a părăsit-o în grabă, lăsând-o nesatisfăcută și bulversată. Oare așa aveau să decurgă lucrurile între ei? Știa că el era un amant pasional, așa că se întreba dacă nu cumva cu ea se va purta rece și impersonal, doar în scopul de a produce un moștenitor, iar pasiunea și-o va revărsa în altă parte, luându-și o amantă. Cu toate acestea, tot era fericită să-l aibă alături de ea, în orice fel era dispus el.

Jasper simte că a dezamăgit-o pe Melisande și ar vrea să repare cumva lucrurile, așa că îi face cadou o pereche de cercei cu granate. Cadoul lui o bucură dar, în același timp, o umple de amărăciune, dându-și seama că el nu se uitase niciodată atent la ea, altfel ar fi observat că ea nu avea găuri în urechi.

”Clipi repede, după care se uită din nou la cutiuța în care se aflau cerceii. Erau într-adevăr frumoși. Dar ea nu purta niciodată, pentru că nu avea găuri în urechi. Atinse ușor unul dintre cercei și se întrebă dacă el se uitase vreodată – dar cu adevărat – la ea.”

Jasper era intrigat de soția lui și simțea că ea ascunde câteva secrete, pe care ar fi vrut foarte mult să le cunoască. Deși nu o mai vizitează în camera ei după prima noapte, o surprinde pe Mesalinde în momentul în care începe să o curteze, dorind să afle cât mai multe despre gândurile și preferințele ei. Pe măsură ce începe să o cunoască, începe să devină din ce în ce mai fascinat de ea.

”Și în clipa aceea înțelese că era pierdut. Pierdut și orbit, prăbușindu-se pentru a treia oară, fără nici o speranță de salvare. Dar nici că-i păsa vreun pic. Pentru că er fi dat orice ca s-o înțeleagă pe femeia asta enigmatică. Voia să-i descopere cele mai ascunse secrete și să-i dezgolească sufletul. Și odată ce îi ca afla secretele… odată ce va ști ce anume ascundea cu atâta îndârjire în inima ei… va păzi acele secrete și o va proteja și pe ea, chiar cu prețul vieții lui.

Pentru că era datoria lui să o protejeze și să o prețuiască.”

Melisande este bucuroasă și intrigată de atențiile lui, descoperind fațete ale lui pe care nu le bănuise, dar care o surprind foarte plăcut. Este memorabilă scena în care el îl îmblânzește pe Mouse, cățelul ei, care îl mușcase de mână în aceeași zi.

”Jasper îl îmblânzise pe Mouse și-și demonstrase autoritatea asupra câinelui. Și totul fără a-l răni în vreun fel. Nu cunoștea prea mulți bărbați care s-ar fi deranjat să facă la fel – mai ales fără să bată animalul. Fusese nevoie de inteligență, răbdare și de foarte multă compasiune. Compasiune pentru un câine care îl mușcase, de altfel, chiar în dimineața aceea. Dacă nu l-ar fi iubit deja, cu siguranță l-ar fi iubit în clipa aceea.”

Jasper este din ce în ce mai atras de Melisande și cei doi ajung să facă dragoste cu pasiune.

„O trase și o lipi de pieptul său, petrecându-și braţele puternice în jurul spatelui ei mic. Melisande aproape chicoti. I se părea absolut minunat să o ţină în sfârșit în braţe. Apoi își uni gura cu a ei și orice urmă de râset dispăru. O săruta de parcă era un om flămând, iar ea, prima bucăţică de pâine pe care o vedea după săptămâni întregi.”

sinner_stepback

Pentru Melisande, a face dragoste cu el, era ca și când ajunsese în sfârșit acasă, într-un loc armonios, care-i aducea liniștea și o făcea să dorească să rămână acolo pentru totdeauna.

”Actul de a face dragoste devenise pentru prima dată adevărat, în toată deplinătatea cuvântului. Toate frânturile vieții ei – întreaga ei lume – erau corect așezate și aliniate armonios. Își găsise în sfârșit liniștea.

Ar fi putut rămâne acolo pentru totdeauna.”

Din păcate, după momentul magic petrecut împreună, Jasper o sărută tandru și plecă, neobservând că ea își întinsese brațele după el ca o invitație tăcută.

Ceea ce ea nu știa era că Jasper era chinuit în continuare de demonii lui interiori. Nu-și putea găsi liniștea până nu îl găsea pe trădătorul care vânduse înformații inamicului, în urma cărora întreg regimentul lui fusese masacrat. Pentru a găsi indicii care să-l ajute să-l descopere pe trădător, se hotărăște să meargă în Scoția, la castelul unde se retrăsese Alistair Munroe, botanistul civil ce fusese atașat regimentului lor și care fusese groaznic torturat de indieni, care-i scoseseră ochiul și îi brăzdaseră obrazul, lăsându-i cicatrici oribile. Jasper o invită pe Melisande să-l însoțească în călătorie, iar aceasta acceptă, surprinsă și bucuroasă că e o dorea aproape de el.

Pe drum, deși Jasper nu pierdea nici o ocazie de a face dragoste cu Melisande cu pasiune, o părăsea imediat după aceea, lăsând-o să doarmă singură până când într-o noapte patru bărbați beți au intrat în camera ei de la han. Jasper a intervenit imediat, salvând-o de atacatori și bătându-i măr pe aceștia, după care i-a promis că nu o va mai lăsa să doarmă singură niciodată, întrucât el o să stea cu ea să o apere. Misterul de ce nu făcuse acest lucru până atunci s-a risipit imediat, el fiind incapabil să doarmă într-un pat, ci și-a întins o saltea de paie pe jos și a adormit lipit de perete. Reacția lui Melisande a fost să se strecoare lângă el și să-l ia în brațe iar a doua zi, seara, fără să comenteze în vreun fel, a început să facă în același mod aranjamentele de dormit. Simțindu-se vulnerabil că ea i-a descoperit slăbiciunea, Jasper a simțit nevoia să se justifice.

”- Toți avem micile noastre ciudățenii… Toți cei care ne-am întors acasă de la război, mă refer. Unii se sperie și tresar violent, când aud zgomote puternice. Unii nu mai suportă să vadă sânge. Unii au coșmaruri care îi trezesc în toiul nopții întunecate. Și alții… inspiră adânc și închise ochii, după care continuă: și alții nu suportă să doarmă într-un spațiu deschis. Se tem să nu fie atacați pe timpul nopții și nu pot… oftă scurt și continuă: pur și simplu nu se pot controla. Trebuie să doarmă cu spatele lipit de perete și cu o lumânare aprinsă, ca să-i poată vedea pe atacatori, atunci când vin. Deschise ochii și adăugă: Mă tem că este o constrângere pe care și-o aplică singuri. Pur și simplu nu se pot abține.

– Înțeleg, șopti ea.

Ochii ei erau plini de blândețe – nu ca și când abia auzise că soțul ei era nebun.”

Înțelegerea ei îl copleșește, el realizând cât de bine îi putea face dormitul alături de ea.

„Dormitul cu o altă persoană i se părea ceva extrem de intim. Pentru că, în somn, toate zidurile de apărare se spulberau, lăsând omul vulnerabil – aproape ca un copil. Își dorea cu disperare să doarmă cu ea. Să fie cu ea în cele mai vulnerabile momente.”

Secretul lui Melisande avea să iasă la iveală după o vizită făcută în Scoția la mătușa lui Jasper. Acolo, printre alții, era invitat la masă și fostul logodnic al lui Melisande, căsătorit cu persoana pentru care o părăsise pe aceasta. Jasper și-a dat seama imediat că cei doi aveau un trecut împreună și a insistat să-l afle. Cu tot riscul ca el să o judece și să o respingă după aceea, Melisande nu mai vrea să țină secrete față de el și îi mărturisește totul: cum a fost părăsită cu puțin timp înainte de căsătorie de Timothy, pe care îl iubise din tot sufletul și i se dăruise, iar la scurt timp după aceea și-a dat seama că era însărcinată. Își dorise copilul din tot sufletul și luase hotărârea să-l crească singură, drept pentru care plecase la moșia fratelui ei mai mare pentru a se izola de restul lumii. Din păcate, pierduse însă sarcina.

Reacția lui Jasper la mărturisirile ei este absolut impresionabilă. Departe de a se supăra sau a o judeca, el o liniștește și consolează, promițându-i că el îi va da oricâți copii va dori ea.

”- O să-ți dăruiesc eu un copil, inima mea iubită. O să-ți dăruiesc oricâți copii îți dorești! Îți jur pe onoarea mea!

Melisande rămase încremenită și îl privea uimită. Ei nu îi era rușine de ceea ce se întâmplase – de cine era –, dar se așteptase la furie din partea lui, nu la înțelegere.”

În final, Jasper descoperă cu durere că unul dintre prietenii lui, fost tovăraș de lupte, era un trădător ce vindea secrete Franței iar acesta, pentru a se răzbuna, încearcă să o omoare pe Melisande, Jasper reușind să o salveze în ultima clipă. Totuși, înainte de a muri, trădătorul îi spune că el a vândut secrete Franței după ce s-a întors în țară și altcineva i-a trădat  în război. Probabil vom descoperi identitatea acestuia în următoarele cărți din serie.

Mi-au plăcut foarte mult ambele personaje.

Melisande este bună, înțeleaptă, capabilă de o iubire infinită, acceptând orice condiție pentru a fi aproape de persoana iubită – Jasper și a-l face fericit. Cu multă răbdare și înțelegere doboară una câte una toate barierele pe care Jasper și le ridicase în jurul lui, apropiindu-se încetul cu încetul de inima lui, pe care acesta i-o va dărui în final în totalitate, mai ales după ce ea se va preda în totalitate în fața lui, mărturisindu-i adevăratul motiv pentru care s-a căsătorit cu el.

”- Te iubesc! Te-am iubit dintotdeauna. De aceea m-am căsătorit cu tine.”

Jasper este un bărbat puternic și curajos, extrem de onest. Faptele lui de vitejie pe câmpul de luptă le aflasem deja din prima carte din serie – Gustul ispitei. Acum am aflat mai multe despre traumele sale, frământările și temerile sale. Fugind de coșmaruri, s-a înconjurat de o aură de bărbat jovial, mare cuceritor, care nu reușise însă să-i alunge tenebrele nopții. Părea de-a dreptul urmărit de ghinion, fiind părăsit de două logodnice în mai puțin de doi ani.

Din fericire, soarta i-a trimis un înger păzitor – pe Melisande, care a reușit în final să-l vindece, fiind ca un adevărat balsam pentru sufletul lui chinuit.

”Poate că nu era pe deplin demn de iubirea ei, dar cu siguranță avea să prețuiască acea iubire până în ziua morții sale. Și nu  avea de gând să o lase să se răzgândească. Iubirea lui Melisande era ca o alinare binecuvântată. Ca un balsam vindecător care-i oblojea rănile, iar el o va prețui până la sfârșitul zilelor lui.”

Deși ani de zile abia dacă o remarcase, după ce se căsătorește cu ea și descoperă cu uimire adevărata persoană ce se ascundea în spatele fațadei șterse pe care ea o afișa, se îndrăgostește puternic de ea, fiind capabil să facă orice pentru fericirea ei.

„– Te iubesc, zise el. Nu știi asta? M-aș târî în genunchi prin flăcările iadului pentru tine! Să trag cu arma nu înseamnă nimic, pe lângă tine, iubita mea soţie!
O mângâie ușor pe faţă și-i privi ochii miraţi. După care se aplecă spre ea și o sărută, repetând:
– Te iubesc, Melisande!”

Cadoul pe care el i-l face în final – o tabacheră simplă pe dinafară dar încrustată cu o mulțime de pietre prețioase înăuntru – este extrem de sugestiv, simbolizând-o pe ea.

”Și i se tăie răsuflarea. Poate că exteriorul era simplu și fără nici un ornament, dar la interior era făcută din aur strălucitor și încrustată cu pietre prețioase. Perle, rubine, diamante, smaralde, safire și ametiste… dar și alte pietre… despre care nici nu știa cum se numeau. Toate străluceau din interiorul cutiuței, acoperind în totalitate aurul, cu un curcubeu de culori.”

”- Am fost un prost când te-am cunoscut prima dată. Și am fost un mare prost mulți ani după asta. Pentru că nu am văzut altceva decât metalul simplu în spatele căruia te ascundeai. Am fost prea înfumurat, prea idiot și prea prost ca să privesc dincolo de aparențe și să-ți văd adevărata frumusețe, dulcea mea soție.”

Superbă declarație!

Mi-a plăcut enorm această carte, în care doi oameni răniți sufletește se vindecă și se alină reciproc, fiecare descoperind în celălalt adevăratul suflet pereche, singurul capabil să îl scoată la lumină pentru a trăi cu adevărat.

Cărțile autoarei Elizabeth Hoyt pot fi comandate pe elefant.rolibris.ro, litera.ro, librariadelfin.ro, librarie.netcarturesti.ro, emag.rocartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Elizabeth Hoyt

 

43 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *