Semnul de P.C. Cast și Kristin Cast, Seria Casa Nopții, Editura Litera – recenzie

18

Semnul (Marked)

P.C. Cast și Kristin Cast

Editura Litera

An apariție: 2009 (reeditată 2012)
Nr. pagini: 336
Ediție cartonată
Traducerea: Mariana Piroteală

Seria Casa Nopții (House of Night):

1. Semnul (Marked – 2007)
2. Trădarea (Betrayed)
3. Aleasa (Chosen)
4. Înfruntarea (Untamed)
5. Obsesia (Hunted)
6. Tentația (Tempted)
7. Focul (Burned)
8. Iertarea (Awakened)
9. Predestinare (Destined)
10. Hidden
11. Revealed
12. Redeemed
P.C. Cast (Phyllis Christine Cast) este o scriitoare americană de literatură fantastică și paranormală, cunoscută pentru seria Casa Nopții pe care a scris-o împreună cu fiica sa, Kristin Cast, și pentru romanele din seriile Goddess Summoning și Partholon. Primul său roman, Goddess by Mistake, apărut în 2001, a câștigat premiile Prism, Holt Medallion și Laurel Wreath și s-a numărat printre finalistele National Reader’s Choice Award. S-a născut în Illinois. Este de asemenea o îndrăgită profesoară. Fiica sa, Kristin, este absolventă a Universității din Tulsa și a moștenit talentul mamei sale, având la rândul ei premii pentru jurnalism, dar și pentru poezie.
În anul 2005 au început să scrie seria Casa Nopții, care s-a bucurat de un uriaș succes internațional, fiind vândută în milioane de exemplare. Volumele care au fost traduse la noi, au apărut la Editura Litera, într-o prezentare grafică de excepție, având coperți foarte inspirate, cu un design superb. Ultimele trei volume ale seriei nu au fost traduse la noi, din păcate, însă eu tot mai sper că se vor traduce.
Zoey Redbird este o adolescentă de șaisprezece ani, a cărei viață o ia complet razna în momentul în care primește Semnul Nopții. Aleasă să fie inițiată în școala de vampiri, Zoey pleacă de acasă, un loc pe care îl urăște de moarte din pricina tatălui vitreg, și începe o aventură care îi schimbă total viața. Dezamăgită de prieteni, plină de îndoieli și de nesiguranță, puștoaica nu o are alături decât pe bunica Redbird, al cărei sânge cherokee îl poartă și ea în vine. Ajunsă în Casă Nopții, locul transformării ei în vampir adevărat, Zoey se va confruntă cu o altfel de existență, va trece prin întâmplări care îi vor confirmă calitățile și ii vor desăvârși în cele din urmă destinul. Mai mult, va găsi acolo prieteni adevărați și un loc căruia, în sfârșit, să ii aparțină.
Fanii seriilor Amurg și Academia Vampirilor vor îndrăgi cu siguranță Casa Nopții.
Casa Nopții este o extraordinară serie fantasy populată de vampiri și zeități, iar miturile, legendele și ritualurile magice fac parte integrantă din poveste. Totodată, Seria Casa Nopții este plinǎ de referiri la religie care, conform autoarei, este „pǎgânǎ, cu o mulțime de influențe Wicca și mituri și legende nativ americane”.
Autoarea locuiește în Tulsa, Oklahoma, iar acțiunea se petrece într-o versiune a orașului Tulsa. Locuitorii sunt deopotrivă ființe umane și de vampiri, aceștia putându-se integra printre oameni, care sunt conștienți de existența lor și nu sunt înfricoșați de ei, dar îi evită. Vampirii nu sunt descriși ca personaje malefice și nu omoară oameni pentru a se hrăni, sângele fiind donat de bunăvoie. Este descrisă o întreagă societate și cultură a vampirilor și a zeităților în care aceștia cred. Vampirii sunt proveniți din rândul oamenilor, dar nu prin mușcătură, ci fiind ”însemnați” de către un vampir- vânător, când se află la vârsta adolescenței, moment în care începe procesul de transformare într-o altă specie, proces care durează patru ani, dar nu toți novicii supraviețuiesc transformării. Semnul consta într-un desen albăstrui, ca o dantelărie, care le apare pe frunte.

Protagoniștii sunt la vârsta adolescenței, iar cea mai parte a acțiunii se desfășoară într-un campus, Casa Nopții – unde sunt imediat înscriși cei însemnați, pentru a fi inițiați și unde orele au loc noaptea, deoarece lumina soarelui îi deranjează pe vampiri și novici (vampiri în devenire), dar fără a le fi fatală. Stilul cărții este lejer, ușor ironic, fiind foarte bine adaptat limbajului adolescenților.
Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Zoey Redbird, o adolescentă de șaispezece ani care este „însemnată”, devenind astfel „novice” și mutându-se în școala Casa Nopții pentru a trece prin perioada de transformare. Zoey este o adolescentă normală, nu foarte populară printre colegi, având o ”cea mai bună prietenă”, Kayla, și un prieten, Heath – vedeta echipei de fotbal a școlii, de fapt aproape fost-prieten, având în vedere că era supărată pe el, dintr-un motiv justificat:
N-am chef să ies cu un tip al cărui principal scop în viață a evoluat de la încercarea de a juca fotbal la încercarea de a da pe gât șase doze fără să verse.
Viața ei de familie era complet dată peste cap de când mama ei se recăsătorise cu un nemernic, în urmă cu trei ani. Acesta era un fanatic religios, cu vederi foarte înguste, făcând parte din „Oamenii Credinței”, o religie protestantă fictivă, foarte intolerantă.
Facem cunoștință cu Zoey în timp ce stătea de vorbă cu Kayla pe culoarul școlii și își făcea griji pentru testul la geometrie de a doua zi.
Atunci l-am văzut. De mortăciune vorbesc. Bun, mi-am dat seama destul de repede că nu era mort de fapt și de drept. Era zombi. Sau neuman. Mă rog… Chiar dacă n-aș fi simțit forța și întunecimea pe care le emana, ar fi fost de-a dreptul imposibil să nu-i observ Semnul, semiluna albastru-safirie de pe frunte și, în plus, desenul ca un antrelac din jurul ochilor săi la fel de albaștri. Era vampir, ba chiar mai rău de atât, era un Vânător. Rahat! Și mai stătea și lângă vestiarul meu… Și-a ridicat un deget lung și alb și l-a îndreptat spre mine. Fruntea mi-a fost cuprinsă de o durere cumplită”.
Așa a fost însemnată.
Vestea bună era că nu mai trebuia să dau mâine testare la geometrie. Vestea proastă era că va trebui să mă mut în Casa Nopții, un internat privat din Midtown, în Tulsa, pe care toți prietenii mei îl cunoșteau drept Pensionul vampirilor, locul în care trebuia să-mi petrec următorii patru ani și să trec prin niște transformări fizice ciudate, greu de descris, iar în același timp viața mea avea să sufere o schimbare totală și permanentă. Asta în cazul în care nu muream pe parcursul procesului.
Speriată, nesigură de ce avea să-i rezerve viitorul, Zoey este respinsă de prieteni și de familie, neavând la cine apela decât la bunica Redbird, al cărei sânge Cherokee îl poartă și ea în vine, cunoscând toate străvechile povești ale tribului său. Acolo a avut o viziune cu Zeița-vampir Nyx, care i-a spus că este aleasa ei, cea în care se împletesc sângele magic al străbunilor din vechime și puterile dăruite de Zeiță, pentru a fi ochii și urechile acesteia în lumea de azi, o lume în care binele și răul se luptă să găsească un echilibru. Zeița i-a spus totodată un lucru tulburător, iar Zoey nici nu bănuia atunci câtă importanță va avea acest sfat:
Ține minte, întunericul nu înseamnă întotdeauna răul, la fel cum lumina nu aduce întotdeauna binele.”
O însoțim pe Zoey în Casa Nopții, unde se va confrunta cu o altfel de existență, va descoperi prieteni adevărați și va simți că, în sfârșit, a găsit un loc căruia să-i aparțină.
Întregul campus al Casei Nopții era superb și mă ducea cu gândul mai degrabă la o legendă arthuriană decât la secolul XXI.”
La Casa Nopții Zoey este întâmpinată de Neferet, Marea Preoteasă, o femeie de o frumusețe nepământeană, care o ia sub ocrotirea ei ca mentor. Face cunoștință cu noua ei colegă de cameră, Stevie Rae, care îi va deveni cea mai bună prietenă, și cu Erin și Shaunee, numite Gemenele – pentru că au tendința de a gândi la fel – iar acestea, împreună cu Damien, colegul lor homosexual, vor forma noul ei cerc de prieteni. De asemenea, îl cunoaște pe Erik Night, un tip foarte frumos, înalt, brunet și cu ochi albaștri, iar scena în care îl vede prima dată e… fierbinte de tot! Țin să o taxez totuși un pic pe Zoey, al cărei comportament m-a enervat de câteva ori. Va jongla la un moment dat cu doi sau trei iubiți în același timp, ceea ce nu mi-a plăcut, iar comportamentul ei nu va rămâne fără urmări.
Activitatea din Casa Nopții se desfășura ca în oricare altă școală, dar orele aveau loc, în mod previzibil, noaptea, iar materiile studiate erau foarte inedite: sociologia vampirească, arta teatrală, desen, muzică, literatură, scrimă, limba spaniolă și echitație. Vampirii aveau o foarte pronunțată latură artistică! Toți novicii și vampirii aveau ca animale de companie – pisici! Acestea își alegeau singure stăpânul, se atașau imediat de el și îl însoțeau peste tot. Mi-a plăcut ideea! Zoey va fi ”adoptată”, la câteva zile de la sosirea ei în campus de o simpatică pisicuță roșcată, pe care o va denumi Nala și o va îndrăgi foarte mult, cu vocea ei de bătrânică văicăriciosă și cu ”motorașul de torcătoare” pe care îl pornea de câte ori i se urca în brațe.
Ritualurile vampirilor si novicilor sunt foarte frumos descrise, fiind închipuite ca un cerc magic cu patru dintre ei reprezentând cele patru elemente stând pe margine și cu cel care reprezintă Spiritul în centru, invocând pe rând elementele – Aer, Foc, Apă, Pământ și Spirit. La primul ritual la care participă, Zoey descoperă, cu surprindere, că are o afinitate față de toate cele cinci elementele, lucru nu doar foarte neobișnuit, ci chiar nemaiîntâlnit până atunci!
Într-una din zile, Zoey este martora morții subite a lui Elliot, un novice al cărui corp a respins transformarea. La câteva zile însă, în timp ce mergea prin curte, a atacat-o… ceva, ce aducea cu Elliot, dar acest lucru era imposibil! Sau nu?!!
Avea din ce în ce mai mult presentimentul că ceva rău era pe cale să se întâmple, și nu se înșela…
Un personaj foarte controversat este Afrodita, lidera Fiicelor Întunericului, o organizație exclusivistă a novicilor, în cadrul căreia aveau loc ritualurile Lunii Pline, prin care cereau binecuvântarea și îndrumarea Zeiței. În noaptea de Samhain, în timpul ritualului, Afrodita a făcut o mișcare greșită și a invocat străbunii vrăjitori, străbunii mistici, iar cercul magic s-a umplut de spectre cu găvane goale și guri căscate, de consistența fumului, translucide, dătătoare de coșmaruri.
”Am urmărit terifiată cum una dintre siluetele cenușii se scurge dincolo de cerc. Fumul care forma corpul său spectral a început să se prelingă în jos pe scări, asemenea unui șarpe care se târa în direcția noastră. I-am simțit pe Fiii și Fiicele Întunericului fremătând și am aruncat o privire împrejur. Se dădeau înapoi speriați, iar chipurile le erau împietrite de fricăM-am răsucit să văd ce se întâmplă. Ceața se târa în sus pe picioarele lui, lăsând în urmă rupturi fine, care au început deodată să sângereze.”
Ce se întâmplă în continuare, cine este cel atacat, cine îi va sta alături lui Zoey și cine va trăda, cine va sta în întuneric și cine în lumină (”întunericul nu înseamnă întotdeauna răul, la fel cum lumina nu aduce întotdeauna binele”), veți afla citind Semnul, dar acesta e doar primul volum al seriei, iar intriga și suspansul cresc de la volum la volum!

 Mulțumim Târgul Cărții pentru cartea Semnul de P. C. Cast oferită pentru recenzie!

About Author

18 comentarii

  1. Mirela Barbalata on

    Antrenantă recenzia . Pare o carte captivanta.
    Nu stiu de ce, dar eu tot fug de cărțile cu vampiri .

  2. Uau! Super recenzia! Foarte antrenanta și captivantă! Cred că este o serie deosebită! Felicitări! Mi-a plăcut mult Academia câmpurilor, astfel că sunt convinsă că și această serie mă va prinde. Mulțumesc mult pentru recomandare! ❤

  3. Fratiloiu Dorina Petronela on

    O recenzie minunata Oli. Si pe mine ma asteapta la citit de aproape un an! Te pup!

  4. Foarte frumoasa recenzia!
    Mi-a plăcut mult seria Casa Nopții. Chiar îmi pare rau ca editura Litera nu a continuat traducerea seriei, sper sa o aibă în plan pe viitor.
    Felicitări, Oli!

    • Mulțumesc, Geo! Și eu sper la fel, mai ales că s-a vândut foarte bine seria asta! Au avut două ediții la noi. Cel de față (Semnul ) a apărut în ediția din 2009 și a fost reeditat în 2012.

  5. Frumoasa recenzie, Oli. Felicitari! Mi-a placut seria si regret ca editura nu a dus-o pana la capat. Asa cum ti-am mai spus, nu am rezistat si am citit si celelalte volume. Finalul e sublim! Chiar si pentru personajele negative. Pana la urma am descoperit ca niciunul nu e chiar asa de rau. Dragostea schimba totul…
    P.S. Dintre toate seriile cu creaturi fantastice (fara sa adaug si celebrele Academia Vampirilor si saga Amurg; deja sunt varf de lance), cea mai draga sufletului meu, ramane Vampirii din Morganville. Iti recomand cu drag sa descoperi povestea celor doua cupluri de acolo.

    • Mulțumesc, Alina! Mă pui pe ghimpi cu finalul așa frumos pe care eu nu pot sa-l aflu, ca editura nu a tradus ultimele trei volume. Off!!! Cred că cititul în varianta originală în engleză rămâne singura soluție ca să aflăm deznodământul seriei. Și chiar nu înțeleg de ce s-au oprit cu traducerea după 9 volume apărute! !
      Cât despre Vampirii din Morganville nu am citit seria, dar m-ai convins, o trec pe listă. Sper să găsesc volumele, că nu le am. ..

  6. Imi place mult recenzia, dupa ce am citit Academia vampirilor am invatat sa nu mai am prejudecati legate de acest gen de fantasy, in conditiile in care este bine scris. As citi, dar ma intreb daca au de gand sa termine seria sau o lasa asa, cum au facut si cu Poldark a carei continuare o tot astept si cred ca o sa fac cumva sa le comand in engleza.

  7. Ma bucur ca te-am tentat, Ana, sunt sigura ca ti-ar aceasta serie, dar nu stiu ce sa spun in privinta ultimelor trei volume. Si eu sunt suparata ca nu s-a tradus inca toata seria. Mi se pare chiar aiurea, sa apara noua volume si sa ne rugam pentru ultimele trei…

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: