Și-a căutat-o… de Louise O’Neill, Editura Storia Books – recenzie

20

Și-a căutat-o… 

(Asking for it – 2015)

Louise O’Neill

Editura Storia Books

Anul apariției: 2018

Traducerea: Maria Mirabela Soare

Număr de pagini: 272

“Într-un orășel în care toți locuitorii se cunosc între ei, Emma O’Donovan este diferită. Ea este cea specială — frumoasă, celebră, puternică. Și face tot ce este posibil pentru ca lucrurile să rămână așa. Până într-o seară… Acum, Emma simte doar rușine. Acum este doar o târfă. Acum nu mai este nimic.
Iar pozele acelea — văzute de toată lumea — o fac să nu poată să uite vreodată.”
O carte importantă și plină de curaj despre cultura violului, sexism și acuzațiile aduse victimei.” — Telegraph
Un roman electrizant… o privire izbitoare, fermă și extrem de tulburătoare asupra consimțământului sexual și asupra modului în care sunt tratate victimele violului.” — Irish Independent
O analiză nuanțată și plină de substanță a complexității relațiilor dintre adolescente și a presiunilor cu care se confruntă tinerele când ajung la maturitate.” — Irish Mail on Sunday
Louise O’Neill s-a născut în vestul orașului Cork, Irlanda, în 1985. A studiat limba engleză la Colegiul Trinity din Dublin și a lucrat o scurtă perioadă la Elle în New York.
Primul ei roman, Only Ever Yours, a fost extrem de apreciat și a primit distincția “Cartea de debut” oferită de Irish Book Awards în 2015.
Și-a căutat-o...” este cel de-al doilea roman al autoarei și a primit Premiul Michael L. Printz pentru cel mai bun roman Young Adults, acordat de American Library Association în 2017.
O’Neill este o fină observatoare a jargonului malițios al adolescentelor, iar modul în care scrie este ascuțit precum o lamă… nemiloasă și la obiect.” — Independent
Un roman direct și șocant, care lovește în plin discuțiile actuale despre consimțământ.” — Stylist
“Și-a căutat-o…” îl va face pe fiecare cititor să regândească modul în care se raportează la viol și va genera o nevoie imediată de povești despre acest act de violență, scrise într-un mod nou.” — Guardian
Înduioșător de exactă… spusă deopotrivă cu sensibilitate și o sinceritate de netăgăduit. O poveste convingătoare și curajoasă, care merită citită din scoarță-n scoarță.” — Heat
Și-a căutat-o…” este o carte extrem de importantă, caustică, spusă fără menajamente.” — Anna James, Elle
De la coperta emoționantă și dură în același timp, la povestea cruntă a unei fete care se luptă nu doar cu asumarea consecințelor propriilor greșeli și cu o societate cu foarte multe prejudecăți, romanul “Și-a căutat-o…” de Louise O’Neill este o carte care prezintă cititorului trista realitate a zilelor noastre.
Este ușor de judecat ceva de acasă, din siguranța și confortul propriului cămin.
O tânără frumoasă care le are pe toate, răzvrătită și teribilistă, într-o seară face greșeala vieții ei… la o petrecere se culcă cu un tip, în rest… nu-și mai aduce aminte nimic…
Dar fotografiile care circulă prin tot orașul și bârfele îi distrug efectiv și ultimele speranțe cum că nimic grav nu s-ar fi întâmplat.
O carte extrem de dură, un adevărat șoc psihologic, dar care, ar trebui citită de fiecare adolescent – fată sau băiat și de fiecare părinte!
O privire care umple sufletul de lacrimi, asta reprezintă “Și-a căutat-o…”!
Cum și eu sunt mamă de fată, mă întreb dacă voi fi capabilă să-mi cresc copilul în așa fel încât să nu treacă niciodată prin așa ceva…
De câte ori am auzit vorba “și-a căutat-o…” legat de viol, de o femeie în general; de atâtea ori m-am simțit revoltată. De ce îi este atât de ușor societății în care trăim să pună asemenea etichete? De ce trebuie să fie întotdeauna vina femeii? Sunt întrebări la care nu am găsit un răspuns…
O carte despre victime și agresori lipsiți de conștiință, despre libertatea dusă la extreme, despre nevoia de a ieși în evidență. În același timp, este o carte despre vinovăție, iresponsabilitate, consumul de substanțe stupefiante, consumul de alcool la vârste fragede…
Lumea adolescenților cu bani este o lume a prefăcătoriei și a intereselor. Fiecare se dă bine cu persoanele populare, deși ar fi în stare să le sfâșie într-o clipă. Prefăcătoria este dusă la nivel de artă…
“— Toate sunteți la fel, spune Dylan, dându-și ochii peste cap.
— Se îmbată și devin un pic ușuratice, iar dimineața regretă și încearcă să se poarte de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.”
Autoarea Louise O’Neill ne prezintă într-un stil simplu tabloul de ansamblu al cărții: atât faptele premergătoare serii fatidice cât și ceea ce a urmat după aceea…
Emma vrea să iasă în evidență, își dorește să fie adorată, este nerecunoscătoare pentru tot ceea ce are, ba mai mult, este dispusă să-și strice relația cu prietenele doar pentru a flirta cu prietenii acestora…
O carte care ne arată că teribilismul nu aduce nimic bun.
Când o mulțime de fotografii obscene încep să circule pe tot internetul, iar Emma realizează că teribilismul acelei seri a depășit absolut orice limită, deja este prea târziu.
“De ce nu-mi pot aminti? Amintește-ți dracului ce-ai făcut, Emma!”
Ce mai este oare de făcut? Cum va reuși să treacă peste toată această dramă cauzată de nesăbuința ei și de niște băieți fără pic de conștiință și respect pentru o fată?
Hmmmm, se pare că nu fiecare părinte știe să-și educe copilul… asta-i clar! Dar nici nu îi supraveghează anturajul…
“Mă ghemuiesc și încerc să mă gândesc cum să opresc toate astea.”
Se pare că fetele sunt cele mai rele. Pot fi adevărați monștrii când vor să-și distrugă dușmanul… în speță o altă fată care-i poate atrage atenția unui băiat.
“— Aparent, nu era ea însăși, spune prima. Olivia vorbea despre asta seara trecută și a spus că Emma O’Donovan s-a ținut după Paul O’Brien la petrecere…
(…)
— Ce căuta de fapt, Paul O’Brien la petrecere? întreabă Caroline. El trebuie să fie cu zece ani mai mare decât toți ceilalți.”
În liceu, Emma este marginalizată și nimeni nu mai vrea să fie văzut în compania ei.
“— Mda, zice Caroline tot neîncrezătoare. Dar dacă ea leșinase?
— Car, o atenționează prima, părând să-și piardă răbdarea. Fii serioasă. Nimeni nu i-a turnat băutura pe gât sau a obligat-o să ia chestii. Și ce băiat ar fi refuzat-o când ea i se oferea pe tavă? adaugă ea, râzând. Și-a căutat-o, în puii mei.”
Nu mai durează mult și instituțiile care ar trebui să se ocupe de acest caz, în sfârșit, încep să-și facă datoria… Iar clipa în care Emma conștientizează amploarea întâmplării și aude cuvântul “viol”, efectiv clachează.
“Și în acel moment îmi dau seama că nu mai pot opri toate astea. Nu mai pot opri asta acum.
Mă aplec de durere, simt cum suspinele își fac loc în pieptul meu, cum îmi ard ochii și mă legăn în față și în spate. O suferință fără sfârșit. O gaură neagră. Un spațiu negru. Cad, cad, cad.”
Această primă parte a cărții “Și-a căutat-o…”, intitulată sugestiv “Anul trecut”, ne prezintă rebeliunea unui copil care crede că totul i se cuvine și care face greșeli enorme, ce o vor costa scump.
A doua parte a cărții, “Anul acesta”, este povestea Emmei de după teribila întâmplare. Fata merge la terapeut deși acesta nu pare a-i fi de un real folos, iar părinții ei sunt distanți și îmi par neimplicați și neinteresați de propria lor fiică… mă rog, ceva mai mult decât strictul necesar. Ba chiar mama este de condamnat deoarece este atât de doritoare de acceptarea în societate încât, este capabilă să-i reproșeze Emmei că din cauza ei s-a distanțat de soț…
“E vid. E o dorință să dorm pentru totdeauna. Părinții mei se tem că, dacă nu mai iau pastilele, dacă nu mai merg la terapeut, aș putea începe să vorbesc. Mi-aș putea aminti.
N-au de ce să se îngrijoreze.
Nu-mi amintesc. Nu-mi amintesc. Nu-mi amintesc.”
Se pare că în familia Emmei, singurul căruia îi pasă cu adevărat de ea este fratele ei, Bryan.
“Trebuia să mă protejezi, aș vrea să-i spun.
Trebuia să fii de partea mea.
Vreau ca amândoi să conștientizeze ce-am făcut. Vreau să-mi spună că am luat decizia corectă, că-mi sunt recunoscători, că vor încerca să se revanșeze față de mine cât mai au de trăit. Mă crezi?
(Ce să cred? Nu-mi pot aminti.)
Ai crezut vreodată că n-a fost vina mea?”
Acestea sunt gândurile Emmei, pe care ar vrea să le adreseze părinților săi. Dar, nu îndrăznește.
După două tentative de sinucidere eșuate, Emma este obligată să ia pastile care să o țină liniștită… Oare ce se va întâmpla în viitor?
O carte care te îngheață pe interior, te blochează. Este ca un pumn în stomac. O suferință covârșitoare, cu atât mai mare cu cât proprii părinți îți arată prin comportamentul lor că te consideră unica vinovată… Nici măcar ei, pentru o fracțiune de secundă, nu sunt de partea fiicei lor… Ce fel de părinți sunt aceștia?
Cum se va termina totul? Va fi sau nu va fi un proces? Asta rămâne să descoperiți.
Eu, mi-aș dori să știu că Emma va reuși să aibă o viață normală de acum înainte… atât de normală pe cât este posibil având în vedere situația.
Autoarea Louise O’Neill a reușit să creeze un real semnal de alarmă atât pentru tinerele teribiliste sau cuminți, cât și pentru fiecare membru al societății acesteia care ar trebui să-și mai schimbe viziunile și părerile despre lucruri pe care le judecă cu atâta lejeritate…

Mulțumim Editura Storia Books pentru cartea Și-a căutat-o… oferită pentru recenzie

Cărțile autoarei Louise O’Neill pot fi comandate pe storiabooks.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net, carturesti.rocartepedia.ro, dol.ro

Recenzii cărți Editura Storia Books

About Author

20 de comentarii

  1. Carolina Bianca on

    Felicitări pentru recenzie! Foarte interesant subiectul și de actualitate. Nu știu dacă aș îndrăzni să citesc cartea…

  2. Minunată recenzia, Geo! Felicitări!
    Sunt sigura ca este o carte cutremurătoare. Subiectul este foarte dur și, din pacate, bine desprins din realitate. Prejudecatile, ipocrizia, snobismul sunt specifice societății noastre. Mai grav este faptul ca femeile sunt primele care arunca cu noroi .

  3. Fratiloiu Dorina Petronela on

    O carte care clar merita citita atat de parinti cat si de adulti. Multumim Geo pentru recenzia minunata.

  4. O recenzie copleșitoare! Ai transmis foarte multă emoție! Felicitări! O carte bulversantă, cu un subiect sensibil, care te pune pe gânduri…

  5. Intr-adevar, un subiect foarte dur, care implica mult ipocrizia societatii, ceea ce pe mine ma enerveaza foarte tare. Dincolo de greselile facute de acesti tineri, baieti sau fete, atitudinea generala lasa un gust amar. Foarte frumoasa recenzia, foarte bine realizata, felicitari! Se trateaza cu mult prea multa usurinta fenomenul, omul nu a evoluat deloc din preistorie incoace, ca societate vorbesc, nu individual.

  6. Daniela Balan on

    Un subiect răvășitor ,din pacate de mare actualitate !am citit o știre cum 32 de bărbați au violat o copila de 13 ani ,oare ce pedeapsa merită acestia ? superbă recenzia ta,felicitari Geo !

  7. M-a coplesit recenzia ta, Geo, ai transmis atata emotie, incat am citit cele scrise cu un nod in gat. Foarte bine ai punctat ideile si mesajul cartii, prejudecatile si intoleranta unei societati superficiale, dar si cat de defectuos si periculos e modul de viata al tinerilor de azi, in special al celor de bani gata, si, din pacate, asta e ceva ce se poate intampla si la noi…
    Cutremuratoare carte!!

    • Tocmai de aceea consider ca ar trebui ca aceasta carte sa fie citită atât de adolescenți- băieți sau fete, cât si de părinți. Citită si discutata.
      Sau consilierii școlilor sa le vorbească despre ea, ori pe la orele de dirigenție.
      Mulțumesc, Oli.

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: