Delicatese Literare
Recenzii

Somerset de Leila Meacham, Editura Litera, Colectia Cele mai frumoase romane de dragoste – recenzie

Somerset (Somerset)

Leila Meacham

Editura Litera

607 pagini

Traducere și note: Oana Celia Gheorghiu

Colecția Cele mai frumoase romane de dragoste

  • Seria Roses

1. Somerset – Editura Litera – Somerset – 2013
2. Trandafiri – Editura Litera – Roses – 2010 – recenzia

Roman a cărui acțiune se desfășoară pe mai mult de șase decenii, SOMERSET urmărește destinul a trei familii – Toliver, Warwick și DuMont –, surprinzând cu minuție fiecare aspect al migrației către Texas, al sclavagismului și al Războiului Civil American.
Silas Toliver și Jeremy Warwick, prieteni foarte buni, fiii mai tineri ai unor bogați proprietari de plantații, se pregătesc să părăsească ținutul Carolinei de Sud, mânați de perspectiva unei vieți mai bune pe tărâmul făgăduinței.
Dar, printr-un concurs de împrejurări, Silas este silit să se însoare cu Jessica Wyndham, fiica unuia dintre cei mai înstăriți plantatori din zonă, o ființă îndărătnică, susținătoare ferventă a mișcării aboliționiste, hotărâtă să-și impună voința cu orice preț.
Cu talentul său bine cunoscut, Leila Meacham, autoarea bestsellerului TRANDAFIRI, construiește o nouă narațiune despre familie, iubire, tragism și pierdere, dar și despre năzuințe și despre sacrificiul pe care oamenii sunt pregătiți să îl facă pentru a-și împlini visul.
Acţiunea cărţii se petrece înainte de acţiunea din Trandafiri, unde întâlnim o parte din urmaşii acestor familii. 

Somerset este unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste pe care le-am citit vreodată, dar este mult mai mult decât atât. Deși personajele cărții sunt fictive, cartea surprinde cu multă acuratețe o perioadă istorică reală din Statele Unite, începând din anul 1835 până în anul 1900, reușind să te captiveze de la prima până la ultima pagină.

Urmărind destinul personajelor principale, asistăm la punerea bazelor Texasului modern, când o mână de bărbați puternici, temerari și ambițioși și-au părăsit căminul confortabil pe care îl aveau în California pentru a începe o viață nouă în ținuturile vaste din Texas, fiecare dintre ei mânați de propria motivație, fie că doreau să dețină propria plantație de bumbac, principala sursă de venit a economiei din Sud în acea vreme, fie că doreau să înceapă ceva nou, considerând sistemul de producție bazat pe sclavi ca fiind învechit și perimat. După o perioadă de înflorire economică, a urmat Războiul de secesiune, în urma căruia sclavagismul a fost desființat și marii plantatori au trebuit să facă mari eforturi pentru a găsi o nouă metodă de producție. Reconstrucția sudului a fost o perioadă extrem de zbuciumată, cu multe poticnișuri, dar cei puternici au reușit să renască din propria cenușă, întocmai ca pasărea Phoenix.

Autoarea a dedicat cartea: ”Pentru toți aceia care au venit, au contat și și-au câștigat dreptul de a fi texani”.

Prima parte a cărții mi-a adus aminte de ”Coliba unchiului Tom” de  Harriet Beecher Stowe (de altfel, în roman este pomenită această carte, apărută în anul 1852, cu impact enorm asupra opiniei publice din acele vremuri față de sclavie în SUA, intensificând conflictele sociale care au condus la declanșarea războiului civil american), iar a doua de ”Pe aripile vântului” de Margaret Mitchell, o altă carte superbă, absolut memorabilă.

Acțiunea cărții începe în anul 1835 în Charleston, Carolina de Sud.

Silas Toliver și Jeremy Warwick erau doi tineri de douăzeci și nouă de ani, foarte buni prieteni încă din copilărie, uniți prin statutul familiilor și prin aspecte comune legate de vârstă, origini și interese. Atât familia Warwick, cât și familia Toliver erau descendente ale familiilor regale din Anglia, identificate prin floarea aceea elegantă, cu tulpină cu spini, care le servea drept emblemă, familia Warwick fiind descendenta Casei de York, reprezentată de trandafirul alb, iar familia Toliver descendenta Casei de Lancaster, simbolizată de cel roșu. După ce ajunseseră în America, cele două familii prosperaseră, familia Toliver deținând plantația de bumbac Queenscrown, iar familia Warwick plantația Meadowlands, învecinate una cu alta.

Silas era al doilea fiu al familiei Toliver, iar Jeremy era cel mai tânăr dintre cei trei frați ai familiei Warwick. Conform legilor din acea vreme, plantația revenea integral primului născut. Însă, în timp ce tatăl lui Jeremy se îngrijise să lase o avere egală tuturor fiilor săi, în bani sau proprietăți, tatăl lui Silas lăsase totul primului născut, Silas fiind obligat practic să muncească drept administrator pentru fratele lui, contra unui salariu anual și un procent din beneficii.

Din cale afară de ambițioși, ambii tineri nu s-au mulțumit cu statutul lor și și-au făcut planul să plece împreună în Texas, fiecare mânat de propria motivație.

Silas, bine făcut, cu ochii verzi ca smaraldele, păr negru ca pana corbului și o gropiță plasată exact în mijlocul bărbiei, moștenire de familie ce nu lăsa nicio umbră de îndoială privind descendența lui, visa să fie stăpân peste propria lui plantație de bumbac, pe care intenționa să o numească Somerset, după numele strămoșului său, ducele de Somerset.

În schimb, Jeremy, înalt și solid, spera să se poată îndrepta spre alte afaceri profitabile, considerând sistemul plantatorilor din Carolina de Sud, cu obiceiurile, tradițiile, moravurile, prejudecățile acestuia, ca fiind sufocant și restrictiv, la fel de perimat cum avea să fie într-o bună zi și pământul.

În timp ce Jeremy pleca singur și era susținut necondiționat de familia lui, având fonduri mai mult decât suficiente pentru un nou început, Silas fusese nevoit să se împrumute pentru a-și finanța călătoria de la cel mai bogat plantator din zonă, Carson Wyndham și, în plus, era îngrijorat pentru siguranța iubitei sale logodnice, Lettie, și a fiului său din prima căsătorie, Joshua, ce avea doar cinci ani.

Silas îl încuraja și pe prietenul său să se căsătorească înainte de plecare, atrăgându-i atenția asupra lui Jessica, fiica lui Carson, ce avea optsprezece ani și tocmai ce se întorsese de la sudii din Boston. Jessica, o roșcată focoasă, pistruiată, cu tenul alb, era cunoscută însă pentru firea sa voluntară și șocase opinia publică cu opiniile sale aboliționiste, nearătând vreun semn că ar dori să se căsătorească.

Curând, un concurs de împrejurări va schimba dramatic destinul mai multor persoane, întocmai ca într-un joc de domino, când o piesă care cade antrenează pe alta și așa mai departe.

Răscoalele recente ale negrilor de pe anumite plantații îi îngrijoraseră pe toți proprietarii, care strânseseră rândurile, speriați să nu piardă sistemul de producție consacrat.

Astfel, în momentul în care un negru evadează, se organizează o poteră pentru prinderea acestuia, condusă de Michael, fiul lui Carson. În momentul în care negrul este capturat, Michael este de-a dreptul îngrozit să constate că sora lui Jessica era implicată activ în fuga acestuia, ea fiind chiar ”conductorul”, adică persoana care trebuia să-l conducă la următoarea ”stație”.

Carson e nevoit să ia o măsură dură și radicală, tocmai pentru că își iubea fiica, realizând că dacă nu va găsi o cale să o trimită departe, cât de curând s-ar putea trezi cu ea omorâtă în semn de răzbunare. În disperare de cauză, Carson se hotărăște să-l strângă cu ușa pe Silas, promițându-i că-i va șterge întreaga datorie, ba, mai mult, îi va finanța construcția plantației lui de bumbac, dacă se va însura cu Jessica și o va duce în Texas. Ironic, deși Carson nu-i făcuse aceeași propunere lui Jeremy, întrucât acesta era bogat și nu putea fi șantajat, el ar fi fost mai mult decât încântat să accepte, fiind vrăjit de personalitatea Jessicăi.

Propunerea lui Carson îl aruncă pe Silas într-un iad emoțional. Pe de o parte, își iubea logodnica, care era drăgălașă, iubitoare și dispusă să facă orice sacrificiu pentru el, pe de altă parte, întocmai ca și strămoșii săi, era obsedat de dorința de a fi stăpân pe propria plantație. Încercând să găsească o soluție de compromis, Silas se hotărăște să-și amâne plecarea cu un an, timp în care plănuia să încaseze salariul de administrator de la fratele lui și să vândă trăsurile pe care le achiziționase pentru călătorie și care rămăseseră vacante după ce mai multe familii se retrăseseră, speriate de conflictele din Texas cu armatele din Mexic. Lovitura de grație o primește în momentul în care toate trăsurile lui sunt incendiate într-o noapte, dându-și seama că însuși Carson comandase acest lucru. Disperat, Silas apelează la fratele lui, dar acesta refuză să îl împrumute. Deși Jeremy se oferă să-i dea el însuși fondurile necesare, Silas nici nu ia în considerare propunerea, respectând codul nescris al strămoșilor lor, care juraseră ca niciodată să nu se împrumute reciproc, pentru a nu-și periclita relația de prietenie și de afaceri.

Perspectiva anilor lungi în care ar rămâne veșnic legat de fratele lui ca salariat, fără vreo posibilitate de a ajunge vreodată stăpânul propriei plantații, îl îngrozește pe Silas, silindu-l să ia decizia dureroasă de a accepta oferta lui Carson, suferind încă o dată în sinea lui pentru decizia nedreaptă a tatălui lui de a-l dezmoșteni, lăsându-l practic fără opțiuni. Ceea ce Silas nu știa era că tatăl lui procedase în acel mod tocmai pentru a-l forța să-și urmeze visul pe care-l avea de mic copil. Oare ar mai fi procedat la fel dacă ar fi știut cât de departe era dispus Silas să meargă pentru a-și îndeplini țelul propus? Greu de spus… Poate că fiecare părinte ar trebui să-și lase propriul copil să-și ia propriile decizii, fără a încerca să i le influențeze…

În același timp, Jessica era pusă, la rândul ei, în fața unei alegeri imposibile. Fie se mărita cu Silas, un stăpân de sclavi, exponent al unui sistem pe care îl ura, fie tatăl ei o trimitea la mănăstire în Anglia, practic o închisoare în care ar fi rămas tot restul vieții. Carson o previne că, dacă va încerca să fugă, o va vinde pe Tippy, care, deși era sclavă, era prietena ei cea mai bună, de aceeași vârstă cu ea.

Înainte de a-și anunța decizia, Silas vine să discute față în față cu Jessica. Confruntarea celor doi este deosebit de interesantă, ambii fiind firi pătimașe, mânate de pasiuni puternice.

Deși silită să ia în calcul căsătoria cu Silas, Jessica își expune radical punctul de vedere asupra sclavagismului.

”- Atunci, înțelegeți că aș prefera să mă culc cu un măgar decât cu un stăpân de sclavi.”

Silas, furios, nu întârzie să-i dea o replică pe măsură.

”- Se prea poate, domnișoară Wyndham, dar, dacă tot vorbim pe șleau, măgarul s-ar putea să fie singura dumneavoastră opțiune.”

În finalul discuției, Jessica pune punctul pe ”i”, concluzionând că fiecare dintre ei este stăpânit de o patimă puternică, căreia nu poate să îi reziste și în numele căreia va merge mai departe cu tranzacția.

”- Atunci, dați-mi voie să vă spun ceva, domnule Toliver. Cred că pot înțelege forța de a conduce pe care se pare că ați moștenit-o, oricât de lipsită de noblețe ar fi. Obsesia e obsesie. Nu te poți debarasa de ea. Detest… patima dumneavostră care vă împinge până într-acolo încât să vreți să mergeți ca să vă atingeți scopurile, dar vă înțeleg înflăcărarea și îmi pare rău pentru dumneavoastră. Și eu sunt sclava propriului meu fanatism și par neputincioasă în a-l îndrepta.”

Cu tristețe, Jessica constată că încă un ideal se năruise, până atunci ea crezând că iubirea poate învinge orice obstacol.

”- Am crezut că… că iubirea poate învinge orice.”

Îndurerat, Silas recunoaște că există o parte în sinea lui, mai puternică decât orice sentiment, pe care nimic nu o poate înfrâna.

”- Există alte iubiri, mai mari, pe care iubirea nu le poate învinge, a spus el, simțind că-i arde gâtul. Mi-aș dori să nu fi fost așa.”

Este răvășitor momentul în care Silas îi dă vestea lui Lettie, observând cum se stinge lumina din privirea acesteia, năucită de întorsătura destinului, deși ea nu se făcuse vinovată de nimic…

Dar reacția cea mai virulentă a venit din partea mamei lui Silas, care, șocată de decizia acestuia, a încercat să-l oprească cu orice preț, evocând un blestem ce se va abate asupra lui și pământului din Texas.

”- Ascultă la mine, Silas William Tolliver, fiul meu. Dacă mergi mai departe cu această căsătorie din  motivele pentru care ai acceptat-o, un blestem se va abate asupra pământului tău din Texas. Nu poate să iasă nimic bun din ceea ce s-a clădit pe un asemenea sacrificiu, pe egoism și lăcomie.”

Cuvintele mamei lui aveau să-l bântuie pe Silas până în ziua morții, mai ales că, de-a lungul timpului, mai multe evenimente aveau să-l facă să se întrebe dacă aceasta nu avusese cumva dreptate…

Nimic însă nu putea să-l oprească pe Silas din drumul pe care și-l alesese. Dorința de a stăpâni propriul pământ îi curgea prin vine ca un drog.

”Dar, în locul lui, a văzut un pământ încărcat de bumbac, dominat de un conac splendid, al cărui stăpân era el. Fiul lui avea să-și ocupe locul lângă el și într-o zi avea să zămislească proprii urmași care să domnească peste domeniul Somerset.

– Sunt blestemat deja, mamă, i-a răspuns. Îmi curge prin vine sângele Toliver.”

Astfel că, în scurt timp după căsătoria făcută în grabă, Silas și Jeremy au plecat spre Texas, conducând un convoi de căruțe, mai multe familii alăturându-li-se.

De-a lungul drumului ce a urmat, plin de pericole și greutăți, Silas nu putea să nu admire tăria de caracter a Jessicăi care, deși fusese crescută în puf, renunțase cu ușurință la hainele luxoase, de mătase, îmbrăcând o rochie de stambă, neplângându-se niciodată de vreun disconfort, încercând să fie de ajutor și purtându-se cu multă tandrețe cu fiul lui Silas, Joshua, care ajunsese să o îndrăgească enorm, dorind să stea numai cu ea. Totuși, Silas nu încercase să consume căsătoria, nedorind să mai adauge încă un păcat la cele care îi împovărau sufletul, convins fiind că ea îl ura.

La rândul ei, Jessica realizează cu stupoare că se îndrăgostea pe zi ce trecea tot mai mult de Silas, remarcându-i fizicul impresionant și calitățile de conducător, în ciuda faptului că el reprezenta un sistem pe care ea îl desconsidera total. Încercând să-și limpezească sentimentele, Jessica începe să scrie un jurnal.

La îndemnul lui Jeremy, care, deși era îndrăgostit în secret de Jessica, era prea nobil pentru a nu încerca să-i facă pe amândoi fericiți, întrucât observase privirile pline de dor pe care și le aruncau unul altuia, Silas îi citește jurnalul Jessicăi, descoperind cu multă surprindere că aceasta îl iubea.

Cei doi își vor consuma, în sfârșit, căsătoria în New Orleans, orașul în care Silas decisese să-i lase pe Jessica și Joshua până când el va pune bazele plantației în Texas și se va putea întoarce după ei să-i ducă în siguranță.

”- Ți-am citit jurnalul (…) Slavă Domnului că am făcut-o! Aș fi continuat să trăiesc cu amăgirea că mă urăști.

Jessica a deschis ochii.

– Am încercat. Nu știu de ce nu te urăsc.

Urma corsetul, apoi camizolul.

– Nici eu nu pricep, pe cinstea mea, a spus Silas desfăcând panglicile care țineau accesoriul de îmbrăcăminte. Am să fac tot ce pot să nu-ți dau motive să o faci… ca soț.

Aluzia subtilă era clară. Jessica a acceptat-o. Putea să-i dea motive să-l disprețuiască în calitatea lui de proprietar de sclavi, dar ca soț, ca iubit – cum ar putea să urască un bărbat care o umplea de dorință fizică?”

În New Orleans lui Silas și Jeremy li se alătură Henri DuMont, mânat la rândul lui de dorința de a deschide în Texas un magazin la fel de mare ca al tatălui său din New Orleans și în care să poată avea puterea de decizie.

Dar cei trei, împreună cu ceilalți care îi însoțeau, nu vor ajunge la zona cu pământ negru ce le fusese alocată. După multe suferințe, accidentări ale membrelor, ale căruțelor, ale boilor și cailor, traversări ale mlaștinilor înșelătoare, cu brazi și aligatori, și-au așezat tabăra pe o movilă acoperită cu brazi, iar Silas i-a spus lui Jeremy din senin: ”Ce zici de locul ăsta?” (”How about here?”), întrebare care mersese mai departe, cu toții hotărând în unanimitate să rămână acolo, mai ales că Primul Congres al Republicii Texas le dădea în concesiune pământul, în funcție de mărimea familiei, cu condiția să locuiască acolo timp de trei ani.

Silas, Jeremy și Henri fuseseră aleși lideri ai noii comunități, care fusese numită Howbutker, prescurtare după întrebarea pusă de Silas. În scurt timp, Jessica și Joshua i s-au alăturat lui Silas, începând un proces anevoios de dezvoltare plantației de bumbac.

După o sarcină pierdută, Jessica a născut un băiat, Thomas, bucățică ruptă din Silas, atât fizic cât mai ales ca principii. După o altă sarcină pierdută, Jessica nu a mai putut avea copii, dar  l-a susținut cu trup și suflet pe Silas în îndeplinirea planului lui, dovedind multă tărie de caracter, înțelepciune, rezistență, compasiune și bunătate.

”Între timp, la Somerset, Jessica se ocupa de nevoile familiei și ale sclavilor, îngrijea livada și grădinile, își oferea serviciile ca soră medicală, medic, profesoară și veterinar în timp ce supraveghea nesfârșitele îndatoriri legate de curățenie, spălat de rufe, cusut, țesut, gătit și pus conserve. Din când în când, rutina ei zilnică era tulburată de câte un animal sălbatic venit în vizită, de vreun șarpe veninos în casă, de vreo epidemie de malarie, vreun accident sau vreun deces.”

Este spectaculos să observi cum o relație începută din motive greșite s-a transformat într-una de dragoste profundă și respect reciproc, amândoi susținându-se unul pe altul, mai ales că soarta i-a încercat de multe ori, trecând prin multe momente dificile, unele chiar cumplite…

De-a lungul timpului, Silas încercase să facă multe economii, strângând de mai multe ori suma cu care îl cumpărase socrul său, dorind să i-o dea înapoi și să-i demonstreze Jessicăi că nu banii ei l-au ținut lângă ea, dar mereu se mai ivea ceva de cumpărat, un nou utilaj, un nou debarcader, o altă cale de dezvoltare… Deși, după zece ani, contractul cu socrul lui fusese rupt, considerându-se că nu mai exista nicio obligație de nicio parte, Silas tot dorea să-i dea înapoi. Acei bani vor fi folosiți însă în cu totul alt scop, furnizându-i Jessicăi dovada supremă a iubirii lui Silas față de ea.

În momentul în care un negru de pe o plantație învecinată fuge de la stăpânul lui, întrucât îi vânduse soția, iar Silas descoperă că Jessica se implicase pentru a-l ajuta să scape, Silas nu numai că nu îl denunță pe sclav, ba, mai mult, o răscumpără pe soția acestuia de la stăpânul care o cumpărase, realizând că, fără soția lui, pentru acesta nu avea nicio importanță libertatea sau viața. Momentul este unul cu totul deosebit, plin de încărcătură emoțională! Mie mi-au dat lacrimile…

”- Ai … ai… ai pus bani deoparte ca să i-i dai tatălui meu pentru mine?

– Am vrut să-ți demonstrez că după New Orleans aș fi rămas căsătorit cu tine și fără banii lui.

– Și… ai de gând să-ți folosești… economiile ca să o răscumperi pe soția lui Ezekiel?

– Sunt sigur că Damon Milligan îmi va cere un preț pentru care voi avea nevoie de fiecare cent economisit.

– De ce? a întrebat Jessica pe un ton încărcat de neîncredere. De ce ai răscumpăra-o pe soția lui Ezekiel?

– Pentru că dacă ai fi fost vândută tu, nu m-aș da în lături de la nimic ca să te iau înapoi. De aceea știu că Ezekiel o să ajungă să fie omorât.

– O, Silas…

Jessica l-a luat în brațe și, oftând din toți rărunchii, a închis ochii și și-a lăsat capul pe pieptul lui, sub bărbia lui. În acel moment, Silas s-a simțit ca o corabie ajunsă în sfârșit în port. După ce Jessica i-a murmurat din nou, el i-a simțit lacrimile prin pânza cămășii.”

Anii au trecut, iar nori grei se adunau, anunțând iminența războiului civil. Un adevărat vizionar, Silas a realizat că Nordul va învinge, având industria de partea sa. Dorind să se asigure că plantația va funcționa și pe viitor, a conceput un sistem de cooptare a sclavilor la producția de bumbac, care, după război, se va dovedi a fi salvator, Somerset trecând firesc la sistemul de dare în arendă.

Cartea surprinde foarte bine atât evenimentele petrecute în timpul războiului civil, cât și procesul anevoios de reconstrucție al sudului după încetarea ostilităților.

Este foarte bine punctată ideea că, deși fuseseră eliberați, negrii nu erau, de fapt, liberi…

”Sistemul împărțirii recoltei, așa cum fusese gândit să funcționeze pentru sclavul eliberat, îl lega contractual pe mai departe față de stăpânul de odinioară. Manipularea proprietarului de pământ era una simplă: pe credit, îi asigura arendașului său aprovizionarea cu cele necesare – un măgar, plug, semințe, locuințe și provizii cu care să înceapă – prin înțelegerea contractuală conform căreia costul acestor cheltuieli avea să fie dedus din partea lui de recoltă la vremea vânzării acesteia. Foarte adesea, conform registrelor contabile ale proprietarilor albi de pământ, datoria arendașului negru analfabet depășea profitul, iar acesta era silit să rămână legat de pământ pentru încă un an, ca ciclul să se repete, menținându-l pentru totdeauna îndatorat până peste cap față de moșier.”

Jessica este o figură centrală a romanului, un personaj feminin cu totul remarcabil. Deși viața a supus-o la multe provocări, grele încercări și lovituri nedrepte, i-a oferit și miraculoasa șansă de a găsi marea dragoste și împlinirea alături de persoana iubită. Idealistă și realistă în același timp, curajoasă, încăpățânată, plină de compasiune față de cei năpăstuiți, bună și generoasă, o cunoaștem în diverse ipostaze de-a lungul acțiunii cărții: fiică voluntară, prietenă extrem de loială, soție devotată, mamă iubitoare, bunică afectuoasă, străbunică grijulie și membră de vază a comunității, punându-și amprenta asupra destinelor celor din jurul ei.

Cartea reușește să te introducă cu mult succes în atmosfera epocii în care se petrece acțiunea. Faptele istorice sunt redate cu acuratețe, peisajele descrise cu multe detalii, locuințele prezentate cu lux de amănunte, sunt multe evenimente condensate în carte și destinele mai multor generații urmărite, o impresionantă saga de familie! Personajele sunt foarte bine construite, fiecare cu calități și slăbiciuni, iar motivația acțiunilor lor este foarte bine argumentată.

Am menționat cartea în Top 10 cărți pline de forță scrise de femei și în Top 10 eroine remarcabile din cărțile historical-romance

Cărțile autoarei Leila Meacham se pot comanda pe litera.ro, libris.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Leila Meacham

30 Comments

  • Oli

    Scrie foarte biner autoarea, am citit Trandafiri – a carei actiune se petrece dupa Somerset, urmarind destinul urmasilor familiei Toliver – si mi-a placut foarte mult!

    • Tyna

      Mulțumesc! Să o citești cu plăcere! Sunt convinsă că o să îți placă.

  • Geo

    Tyna, o recenzie absolut superba! Pur si simplu captivanta. Am citit cu mare placere Trandafiri si abia aștept sa citesc Somerset, pentru care va mulțumesc ție si Olivianei! ❤

  • Cornelia

    Felicitări pentru recenzie! pare a fi pe gustul meu, dar din păcate nu o am. Cu siguranță o voi cauta si citit, mai ales ca mi-a plăcut cealaltă carte scrisă de autoare, Trandafiri.

    • Tyna

      Mulțumesc! Cu siguranță o să îți placă!

      Cred că se mai găsește încă la chioșcuri, e ultima carte apărută în colecția Cele mai frumoase romane de dragoste.

  • Balan Daniela

    nu am citit inca nimic de aceasta autoare cu toate ca am ,,Trandafiri,, in biblioteca ! foarte frumoasa si tentanta recenzia ,felicitari Tyna m-ai convins sa caut cartea si sa o citesc !

    • Tyna

      Mulțumesc! Sigur o să îți placă!

      Să citești Somerset înainte de Trandafiri.

  • sacadat2016

    vreau cartea, vreau filmul si m-as uita si la benzi desenate daca s-ar scoate. E pasionanta , noroc cu recenzia ca altfel treceam peste , o coperta anodina si o publicitate lipsa si as fi scapat-o . Merci !

  • Cornelia

    Am citit cartea si am revenit cu impresii.
    Citind romanul am avut impresia ca stau la povesti cu bunica mea „Jessica” . Asa mult mi-a plăcut de dânsa, încât sunt sigură ca mi-o voi aminti mult timp de acum înainte.
    Somerset este povestea a 3 familii (Toliver, Warwick si DuMont) ce se întinde pe mai mult de 6 decenii, dar accentul se pune pe familia Toliver (cel putin asa mi s-a părut mie)
    Jessica si Silas Toliver sunt siliți sa se căsătorească, cand Silas dorea sa plece departe de familia lui, alături de femeia iubită (Letie) pentru a-si întemeia propria plantatie de bumbac. Chiar daca se casatoreaste cu Jessica el nu renunța la visul lui, nici măcar atunci când mama lui îi spune ca daca va continua o sa fie blestemat.
    Sunt multe de spus despre carte, dar oricât as încerca nu as putea sa va redau toate evenimentele si întâmplările care au loc, asa ca va sfătuiesc s-o citiți voi, mai ales daca ați citit „Trandafiri” si sunteți curiosi sa aflati despre strămoșii lui Percy Warwick, Mary Toliver si Ollie DuMont (protagonisti romanului Trandafiri).

    Multumesc pentru tentație, chiar e un roman ce merită citit si cu siguranță îl voi reciti în viitor.
    Am însă o singură întrebare cu care am rămas în minte, încă de ieri, de când am terminat romanul. Cum a scris Jessica o carte care se numeste Trandafiri, când acțiunea din Trandafiri încă nu se întâmplase?
    Mi-am dat seama ca de fapt romanul Jessicai nu e unul si acelasi cu romanul Trandafiri scris de autoare; doar ca e un gand care nu îmi da pace.

    • Tyna

      Ma bucur mult ca ti-a placut si ca ai revenit cu perceptiile tale, foarte interesante!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *