Delicatese Literare
Recenzii

Șotron pe zăpadă – Let It Snow – Editura Siono – recenzie

Șotron pe zăpadă. Let It Snow. Rânduri pentru iarnă

Editura Siono

Data apariției: decembrie 2021

Nr. pagini: 300

Cele treizeci și unu de povestiri ce formează această antologie sunt scrise, cu talent și inspirație, de autorii: • Daniela Alistar • Ami Ancelin • Maria Andreescu • Mihai Balaceanu • Cristina Centea • Aurelia Chircu • Camelia-Maria Cimpean • Victor Cobzac • Marina Costa • Issabela Cotelin • Cristina Cristea • Otilia Dima • Emil Laurentiu Dragoi • Cristina Dumitru • Veronica Dumitru • Nicolina Halgas • Lelia Iancu • Clara Elena Marinescu • Alina Minea • Diana Mindrila • Crina Pop • Oana-Andreea Racaru • Theodora Savuli • Bianca Scurtul • Laura Sgarcitu • Liliana Simion • Mona Simon • Daniela Toader • Irina Cristina Tenu • Almona Tilea • Ileana Vladusel

Care este scopul acestui proiect SIONO? În afară de exploatarea fabuloasă a subiectului hibernal într-un melanj de povestiri, de perspective și de stiluri, cele două volume reprezintă ieșirea la rampă pe scena literaturii române contemporane a unor nume deja consacrate, alături de altele, aflate la debut, având în comun același condei asumat. Antologia SIONO îți povestește despre iarnă, o iarnă atipică ce cuprinde tradiționalul și neconvenționalul între aceleași coperte. Te invită la gura sobei cu o lectură fascinantă, care-ți va deschide ferestre narative, strecurându-ți în buzunare căldură – atât ca metaforă, cât și ca temperatura. Șotron pe zăpadă scrie Litere pe fulgi de nea și-ți apropie magia iernii. – Em Sava, autoarea cărților Ana, Orizuru, Fluturi și alte frunze

Înșirate ca mărgelele pe ață, cele treizeci și unu de povestiri din genuri diferite surprind, fiecare în parte, un moment dintr-o poveste de viață, plasat într-un decor hibernal. Am recunoscut mâna sigură a autorilor deja cunoscuți, dar, în același timp, cei aflați la debut nu s-au lăsat cu nimic mai prejos, dând, la rândul lor, dovadă de măiestrie și talent.

Coperta superbă, cu un colorit vesel și un design festiv, împreună cu minunatul titlu ales, pe o notă jucăușă – Șotron pe zăpadă -, m-au făcut să mă aștept la steluțe și zurgălăi, zâmbete, veselie și magie, la povești care să mă introducă în atmosfera magică a sărbătorilor. Dar, majoritatea poveștilor din cuprins, minunat scrise, cu multă sensibilitate, sunt mai degrabă dulci-amărui, un pic triste, pline de nostalgie și alean, răspândind în jur emoție. Am simțit însă din plin magia iernii – iarna, prezentă printre rânduri aproape ca un personaj, trecând maiestuos din poveste în poveste.

  • Antologia este deschisă de Iubirea unui cupidon turcoaz, de Daniela Alistar

O întâlnire aranjată și o atracție instantanee. O fi iubire la prima vedere? O avea magia sărbătorilor ceva de-a face cu asta, sau doar destinul binevoitor?

”Iarna poate fi poveste. O poveste de iubire care se așterne nestingherită pe filele nevăzute ale destinului, pudrate cu omăt.”

  • Andru și căsuța din globul de cristal, de Ami Ancelin

Povestea dorințelor de Crăciun ale unui copil crescut în mahala, de bunici. Un copil care își dorea doar atât: să fie Crăciun toată viața, căci doar atunci soseau acasă ai lui, plecați să muncească printre străini.

”Eu nu-l aștept pe Moș Crăciun. Eu îi aștept pe mama și pe tata.”

  • Cadoul zăpezii, de Maria Andreescu

O zi de iarnă perfectă, o poveste despre o fetiță pe nume Aria și doi prieteni speciali, Ollie și Dora. Și despre un cadou surpriză!

”Vrea să păstreze și ea, la fel ca bunicul, partea aia a sufletului care rămâne mereu copil, căci îi place să fie copil.”

  • Iarna care mi s-a dat, de Mihai Bălăceanu

O poveste surprinzătoare, sensibilă și un pic tristă, cu un protagonist de sezon, care și-a trăit viața ”așa cum am știut mai bine, în iarna care mi s-a dat.” 

  • Azi nu ninge, de Cristina Centea

O povestire SF, cu o amintire dintr-o zi de decembrie dintr-un an trecut, o amintire răsărită în minte… printre stele. O poveste de iubire care n-a fost să fie, căci uneori ceea ce e o șansă pe un plan al vieții, cere un preț pe un alt plan.

  • O portocală de Crăciun, de Aurelia Chircu

O povestire surprinzătoare, cu un strop de paranormal.

O fată pe nume Eugenia. O portocală. O stație de autobuz, aproape pustie, un aurolac și un tânăr arogant, ce se dovedesc a nu fi ceea ce par…

  • Fata cu vioara roșie, de Camelia-Maria Cîmpean

O adolescentă ambițioasă și talentată, care se visa cântând la vioară pe marile scene ale lumii, dar a cărei mamă rigidă și perfecționistă o împingea spre medicină, fiind ea însăși medic.

Seara concertului, o invitație neînmânată, emoții, și… ceva neașteptat!

  • Povești la gura sobei, de Victor Cobzac

Pur și simplu… amintiri din copilărie, minunat rememorate. Copilăria. Ce frumoasă a fost!

”Copilăria mea avea miros de colb și ploaie, de iarbă și bob de rouă, de gutuie și zăpadă, de hămăit de câine, de clinchetul de zurgălăi, de foc în vatră aprins cu ciocălăi de mâinile tatei pline de ogradă. Copilăria mea avea miros de brațele mamei de sânul cu lapte, copilăria mea a fost ceva aparte, iar astăzi o plăcere să o descriu.”

  • Crăciunul la Butoiul fermecat, de Marina Costa

O captivantă poveste cu pirați, o fată născută de Crăciun, Marie Noelle, și un han deschis sub bune auspicii. Foarte frumos surprinse personajele și atmosfera locului.

  • Interviu cu iarna, de Issabela Cotelin

Sub forma unui interviu cu… iarna, gânduri așternute în scris, curgând din amintiri. Nostalgia anilor trecuți…

  • Rochia roșie, de Cristina Cristea

Uneori, o plimbare pe cărarea amintirilor trezește regrete amare și poate arunca o umbră asupra prezentului. Dar, ce-ar fi dacă ”târziu”, nu înseamnă ”prea târziu”?

”S-a întors având iar stele în priviri și s-a lăsat cuprinsă în îmbrățișarea caldă a omului care îi zâmbea, întinzându-i o crenguță de vâsc pe care încă mai strălucea boaba albastră a unui fulg de zăpadă.”

  • Iernile noastre aveau miros, de Otilia Dima

O poveste tare frumoasă și caldă, cu o străbunică bătrână, bătrână, și cu amintirea unor ierni cu miros de Crăciun, colinde și… plăcinte cu varză. Și un dar descoperit peste ani…

Și o întrebare surprinzătoare. Voi știți ce înseamnă sublimul? Eu cred că e mai mult ceva ce poate fi simțit decât definit.

”Când un lucru obișnuit  se transformă într-o clipă în ceva extraordinar. Ca atunci când apune soarele. Și atunci când ninge…”

  • Iarna haiducilor, de Emil Laurențiu Drăgoi

O povestire cu haiduci, sângeroasă, captivantă, și bine scrisă. M-a ”zgâlțâit” un pic…

  • Prințesa de varză acră și de murături, de Cristina Dumitru

Simpatic titlu! Două surori bune, o mișcătoare și nostalgică povestire, scrisă ca o piesă de teatru în șase acte, încheiată-n versuri.

Amintirea unei ierni de demult…

”Viscolul s-a oprit, muzica a tăcut. (…) Toate tac, doar amintirea unei ierni demult trăite îmi străbate zgomotos fiecare celulă, până mă trece un fior.”

  • Flashback, de Veronica Dumitru

Un vis ciudat, obsedant și o privire în trecut, pe vremea când era polițistă de frontieră. Amintiri.

Și o idee despre ce înseamnă să fii grănicer…

  • Tabloul, de Nicolina Halgaș

Un vechi conac. O licitație cu final neașteptat. Și un tablou… cât o viață. O realitate schimbătoare, depinde de care parte a tabloului o privești…

  • Ascensiunea scorpionului pe alb de decembrie, de Lelia Iancu

Un doctor-astrolog, o ședință de tratament psihiatric în grup și o pacientă întârziată, născută sub semnul Scorpionului. O povestire despre renaștere și redescoperire, ca un miracol de iarnă.

  • Închipuire sau realitate?, de Clara Elena Marinescu

O povestire ciudată, încărcată de suspans și mister. Un vis horror în ajunul Crăciunului. M-am cutremurat citind. Nu-i pentru cei slabi de înger.

  • Vis de iarnă, de Alina Minea

O povestire tare tristă despre sfârșitul copilăriei și maturizarea forțată în urma unei tragedii trăite. Despre atunci când îți ninge în suflet, iar iarna își găsește acolo sălaș…

  • Ultima ninsoare, de Diana Mîndrilă

O povestire năucitoare, penetrantă emoțional, șocantă și tristă. Un accident, senzații, liniște, o melodie de departe…

  • Molid, de Crina Pop

O călătorie cu mașina la Bârsana, un câine numit Molid și o regăsire ca în filme. Emoționantă.

  • Urmele, de Oana-Andreea Răcaru

O povestire bizară pe linia fină dintre real și paranormal, un  abuz, o premoniție și o avertizare, din fericire ascultată, totul într-un decor hibernal.

  • Neînțeles, de Theodora Savuli

Prea tristă… Un cimitir, trei adolescenți, un joc prostesc ce s-a terminat cu o tragedie. Moartea, Vântul, iarna…

  • O poveste despre Sfântul Nicholas, Madeira și destin, de Bianca Scurtul

Ursitul Cameliei. O prezicătoare i-a ghicit în palmă: Nicholas și Madeira, atâta i-a spus dar, a fost de ajuns.

”Viața fiecăruia este expresie a ceea ce creăm. Suntem stăpânii propriului univers, prin vorbă, prin gând, prin faptă.”

  • Câteodată, drumul către casă, de Laura Sgârcitu

Un drum către casă presărat cu amintiri, o copilărie frumoasă și nu prea. Era bine cu tata cât era bine, dar din senin o criză se putea declanșa. Căci ”Toate familiile fericite se aseamănă între ele, fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei.”  Dar e frumos când o familie se reunește, mai ales de Crăciun.

Făcând o paranteză, m-a amuzat tare mult un citat din această povestire:

”- Trenul cursă de persoane din direcția…, se auzi acea voce nazală care o făcea de fiecare dată să se întrebe dacă pentru a te angaja la CFR trebuia să ai polipi sau scria în fișa postului că trebuie să te ții de nas când vorbești.” Chiar așa!

  • Ultimul Crăciun!, de Liliana Simion

O povestire tristă de tot despre uitare de sine și despre un gest de Crăciun plin de bunătate.

  • Călătoria, de Mona Șimon

Gări pustii și trenuri goale, pe care nimeni nu le așteaptă, cu câte un călător singuratic ici colo. O poveste dureroasă, plină de sensuri.

  • Tunelul, de Daniela Toader

O călătorie cu trenul în ajunul Crăciunului. Într-un compartiment, câțiva călători: un tânăr arhitect ce mergea la înmormântarea unui unchi, o familie cu un copil mic, o doamnă pensionară și un domn în vârstă, cu idei puține, dar fixe. Și deplasate. Nostalgia după vremurile ceaușiste. E ca o scenetă de Caragiale. Mi-a plăcut!

  • Poveste de iarnă cu parfum de amintire, de Irina Cristina Țenu

Tare frumoasă, dar sfâșietor de tristă. O iubire ca un miracol de Crăciun, și un viitor împreună ce n-a fost să fie…

  • Corăbii, portocale și cafea, de Almona Țilea

O oferta pentru revelion la Atena, acceptată dintr-un impuls de Caliopi în ultimul moment și un revelion cu parfum de corăbii, portocale și cafea ”ca în copilăria mea”, după cum îi va spune unei colege… Foarte frumos surprinsă Atena, atmosfera, locurile.

  • Umbre albe, de Ileana Vlădușel
O povestire emoționantă pe care am citit-o cu lacrimi în ochi, dar la final cu un zâmbet pe buze. Un orfelinat, două surori despărțite și o dorință de regăsire imensă.
”Umbrele albe de pe fereastră începeau să se topească de la căldura celor două mâini, lăsând loc luminii să spargă granița dintre trecut și prezent.
În oglinda transparentă a geamului, două chipuri privesc viitorul…”
O antologie de colecție, o recomand!
O selecție frumos alcătuită, povești calde, cu suflet. Deși s-ar putea ca fiecărui cititor să-i placă mai mult o povestire sau alta, în funcție de genul preferat și de ceea ce îi evocă, antologia e de savurat ca un tot unitar, un platou cu bunătăți, în porții mici, perfect asortate.

Cartea Șotron pe zăpadă poate fi comandată de pe sionoeditura.com, libris.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Siono

Recenzii și prezentări cărți autori români

14 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *