Specatcolul tristeții de Federico Baccomo, Editura RAO – recenzie
Specatcolul tristeții
(Che cosa c’è da ridere– 2021)
Federico Baccomo
Editura: RAO
Colecția: Biblioteca Rao
Traducere din limba italiană: Elena Bănică
An apariție: 2021
Nr. pagini: 326
Federico Baccomo, născut in 1978, a absolvit Dreptul și a lucrat ca avocat într-o firmă internațională de avocatură, înainte de a se apuca să scrie, dezvăluind sub pseudonimul Duchesne fundalul unei lumi dezbinate și lipsite de scrupule. În 2009 a lansat primul său roman, Studio illegale, care spune povestea unui tânăr avocat milanez aflat în criză.
O povestire la limita dintre dramă si comedie, un joc al situațiilor care îl pune pe cititor într-o permanentă provocare și surpriză. Este istoria unui tânăr evreu care este de multe ori salvat de la moarte. Războiul izbucnește, se mută la Amsterdam, dar ajunge în lagăr. Acolo va face spectacole pentru deținuți. După aceea, ajunge la Auschwitz, dar un gardian îl recunoaște pe tânărul talentat și îi propune să danseze pentru ofițerii criminali.
Un roman inspirat din povestea tragică a artiștilor și comedianților evrei forțați să cânte în spectacole de cabaret. -Corriere della Sera – la Lettura
O poveste foarte emoționantă, sfâșietoare, frumoasă, povestita cu grație și delicatețe , pe care este necesar să o ascultăm și să o spunem copiilor noștri, care sunt amintirea noastră viitoare, ca sa își dea seama cât de norocoși sunt că se pot ghemui la căldură în fața șemineului care trosneşte, fără să fie târâți de cineva și urcați într-un tren ca să moară. – La Stampa – Tuttolibri
Spectacolul tristetii, editată la noi sub egida editurii RAO, a fost prima mea întâlnire cu scriitura autorului Federico Baccomo, o întâlnire ce mi-a provocat tristețe și seninătate deopotrivă de la început și până la sfarsit. Deși am citit cartea luna trecută, în apropierea sărbătorilor de iarnă, cred cu tărie că momentul a fost unul potrivit.
Nimic nu este întâmplător! Totul se întâmplă cu un motiv, atunci când trebuie. Toate sunt cu un scop și de noi depinde să înțelegem care este acesta. Nu trebuie să fiți de acord cu mine, este doar una dintre propriile percepții despre viață.
În fiecare zi, nu doar de Crăciun, trebuie să celebrăm viața și să ne bucurăm de ceea ce avem, cartea Spectacolul tristeții demonstrând pe deplin profunzimea acestui crez.
Cartea este, pe cât de frumoasă și caldă, pe atât de tristă și dureroasă. Baccomo îmbină, într-un mod armonios și elegant, ficțiunea cu realitatea, conturând o poveste ce surprinde esența unei realități trecute, dar nicicând uitate, și provoacă cititorii să vadă, nu doar cu sufletul ci și cu mintea, dincolo de negura timpului, pentru (a încerca) a-i desluși misterele. Stilul de scriere, narațiunea ieșită din tiparele obișnuitului – citiți cartea și veți înțelege de ce este diferită -, personajele și, nu în ultimul rând, povestea eroului principal – Erich Adelman, un tânăr comediant evreu – conturează un tablou literar plin de valoare ce merită descoperit.
Cum poți spune povestea unui comediant evreu pe care viața îl aruncă în ghearele războiului și îl obligă să trăiască ororile lagărelor de exterminare? Cum poți da viață trăirilor și dorințele unui băiat care visează doar să-și facă publicul să râdă? Federico Baccomo reușește să o facă într-un mod deosebit din punctul meu de vedere, fiecare filă, fiecare cuvânt ducând povestea pe alte culmi.
Îți poți imagina o scenă, situată chiar în mijlocul terorii, iar în centrul ei, un tânăr comediant talentat ce iubește viața dincolo de râsete, și lacrimi, care este nevoit să își distreze torționarii, ai lui și ai semenilor săi, să distreze un public care l-a persecutat, l-a întemnițat, l-a umilit, l-a redus la un simplu număr? Este foarte greu de imaginat, dar chiar dacă ai reuși să o faci, eu îți recomand să citești cartea lui Baccomo, să îl cunoști pe Erich și să îi afli povestea de viață.
”Să pui în scenă un spectacol când lumea întreagă mucegăia, să pui în scenă un spectacol într-un perimetru înconjurat cu sârmă ghimpată, cu gardienii în turnuri care abia așteptau să te împuște în spate, să faci pe animalele de circ, niște maimuțele dresate, să-i faci să râdă pe amărâții tăi colegi de nenorocire, dar mai ales să-i faci să râdă pe dușmanii tăi, pe torționarii tăi, să-i faci să râdă în locul în care nu ar trebui să faci altceva decât să plângi, Cum putea fi conceput așa ceva?”
Povestea lui Erich este tristă, dar în spatele ei este multă trăire, emoție, zâmbet. Și, Viață! Este copilăria lui Erich, băiețelul evreu rămas orfan de mamă și lipsit de iubirea tatălui, tânărul care își găsește vocația și își strigă cu tărie dorința de a trăi, de a exista pe scenele prăfuite și reci ale unui Berlin ce devine un locaș al distrugerii și violenței; este bărbatul ce simte primii fiori ai iubirii, îmbătat de frumusețea, vocea și senzualitatea Anitei, tânăra ce va rămâne veșnic în inima lui și care îi va da forță și curaj chiar și în cele mai crunte momente. O viață în care trecutul, prezentul și viitorul se contopesc brutal, dureros și, totuși, atât de dulce și suav, viața lui Erich, cel care va lăsa în urma sa, fără să știe, ceva etern, senzațional, de valoare.
Spectacolul tristetii ascunde povești neștiute, dar rămase vii în inimile celor ce au supraviețuit Holocaustului, oameni simpli ce poartă în suflet amintiri tăcute; unele cutremurătoare ce evocă ororile din lagărele de concentrare naziste, lagărele morții din Al Doilea Război Mondial, altele pline de viață îmbrăcate în iubirea celor dragi smulși cu brutalitate din brațele lor, dar nicicând din inimile lor. Doar amintirile sunt cele care mai pot readuce la viață, chiar și pentru câteva momente, pe cei dragi lor, chiar dacă poveștile sunt triste sau vesele, scurte sau lungi.
Amintirile sunt prețioase, iar cât timp avem o voce, stă în puterea noastră să le spunem, o dată, și încă o dată, și să le transmitem mai departe pentru a nu uita și a (re)învăța lecția trecutului. Este în puterea noastră de a crea cât mai multe amintiri, dar, și pentru acest lucru, este nevoie de curaj, și reziliență, și înțelegere.
”A te salva nu înseamnă neapărat a rămâne în viață cu orice preț.”
Povestea lui Erich este greu de povestit, și de înțeles, dar merită cunoscută pentru a conștientiza miracolul, pe care noi îl trăim zi de zi, numit viață.
”Ascultă! Povestea asta te privește. De fapt, ca să fiu sincer, ne privește pe toți, dar pe tine te privește în mod special. Așadar, dacă ai chef să o asculți, mi-ar face plăcere să ți-o povestesc.”
Citește cartea, oricât de tristă ar fi! Dincolo de tristețe, de durere, este atât de multă iubire! Mie mi-a plăcut, de aceea ți-o recomand cu drag. Sper să te fi făcut curios (oasă) și să o citești. Cu siguranță, Erich merită puțin din timpul tău.
La mulți ani, prieteni! Un an 2024 cu sănătate și prosperitate pe toate planurile! 🎇🥂🍾💮
P. S: Și, nu uitați, trăiți-vă viața, nu o lăsați să treacă, să vă consume!
Cărțile apărute la Editura RAO pot fi comandate pe raobooks.com, libris.ro, librex.ro, cartepedia.ro, elefant.ro, librariadelfin.ro, librarie.net, carturesti.ro, dol.ro
4 Comments
Oli
O recenzie plina de caldura si sensibilitate, multumesc pentru recomandare!❤
Mirela Barbalata
Multumesc! Este o carte minunata!
Tyna
O recenzie foarte frumoasă și sensibilă! Mulțumesc mult pentru recomandare! ❤️
Mirela Barbălată
Cu drag, Tyna!
Recomand cartea .