Statia Centrala de Lavie Tidhar, Editura NEMIRA, Colectia Nautilus

0

Staţia Centrală

Lavie Tidhar

Editura NEMIRA

Colectia Nautilus
An aparitie: 2018
Nr. pagini: 240
Titlu original: Central Station
John W. Campbell Memorial Award
Cea mai bună carte SF&F The Guardian
Nominalizat la Premiul Arthur C. Clarke
Pe lista scurtă pentru Cel mai bun roman la British Science Fiction Award
Lavie Tidhar, scriitor britanic de origine israeliană, s-a născut în 1976. De la cincisprezece ani a locuit în mai multe țări și a călătorit în toată lumea, inclusiv în Vanuatu, Laos și Africa de Sud, experiențe reflectate în cărțile sale. Din 2013 trăiește la Londra. A publicat povestiri, romane și romane grafice. Osama, romanul sau din 2012, a fost recompensat cu World Fantasy Award for Best Novel, surclasând volumele JFK 11.22.63 de Stephen King și Dansul dragonilor de George R.R. Martin. În 2017, Stația Centrală a câștigat John W. Campbell Memorial Award pentru Cel mai bun roman SF. Tidhar a fost comparat cu Philip K. Dick și Kurt Vonnegut. Cărțile sale se bucură de mare succes. Romanele recente, The Violent Century și A Man Lies Dreaming, de exemplu, au fost primite cu un deosebit entuziasm în Marea Britanie, fiind declarate „capodopere“ de ziarul The Independent.
Dacă vrei să știi cum va arată SF-ul în deceniul următor, cartea asta e pentru tine. – Gardner Dozois
Stația Centrală este legătura interplanetară între un Tel Aviv în permanentă transformare, o arena de realitate virtuală și coloniile spațiale pe care oamenii au fugit de sărăcie și războaie.
O diasporă de un sfert de milion de oameni trăiește la baza acestei stații spațiale, unde diversele culturi se amestecă în viață reală și în realitatea virtuală, într-un mozaic al postumanitaţii: vampiri de date infectați de Codul Nosferatu, robotniki – foști soldați –, copii creați prin inginerie genetică și „mutilatii“, care decid să trăiască fără tehnologie. Peste toate planează Alterii, entități extraterestre care folosesc Conversația – un flux cvasitelepatic de milioane de voci.
Frumos, original, o tapiserie de legături și imagini – nu-mi vine în minte niciun alt roman SF de aceeași anvergură. Lavie Tidhar are una dintre cele mai inovatoare voci din ultimii ani. – Alastair Reynolds
Era o zi de iarnă când am ajuns prima oară în Stația Centrală. Pe iarbă stăteau refugiaţi africani, lipsiţi de orice expresie. Aşteptau, însă habar nu aveam ce. În faţa unei măcelării, doi copii filipinezi se jucau de-a avioanele: se învârteau vâjâind cu braţele întinse lateral, trăgând cu mitralierele imaginare de sub aripi. În spatele tejghelei, un filipinez tranșa o halcă de carne cu satârul, porționând cotlete. Puţin mai încolo se afla taraba de şaorma Rosh Ha’ir, aruncată de două ori în aer în urma unor atentate sinucigaşe cu bombă, care însă acum era deschisă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mirosul de grăsime de miel şi chimen ajungea de peste drumul zgomotos până la mine şi îmi făcea poftă de mâncare.
Semafoarele luminau pe rând verde, galben şi roşu. Peste drum, un magazin de mobilă îşi revărsase cu generozitate pe trotuar oferta bogată de scaune şi canapele cu modele ţipătoare. Câțiva drogaţi pălăvrăgeau, așezați pe fundațiile arse ale fostei autogări centrale. Purtam ochelari de soare negri. Astrul era sus pe cer şi, deşi era frig, iarna mediteraneeană era senină şi uscată în ziua aceea. Am pornit pe strada pietonală Neve Sha’anan. M-am refugiat într-o shebeen mică, cu câteva mese şi scaune de lemn şi o tejghea îngustă la care se servea bere Maccabee şi aproape nimic altceva. Nigerianul din spatele tejghelei mi-a aruncat o privire nepăsătoare.
Am cerut o bere. M-am aşezat şi mi-am scos carneţelul şi un pix, după care am privit lung la pagina goală.
Staţia Centrală, Tel Aviv. Timpul prezent. Sau un prezent. Un nou atac în Gaza, urmau alegeri, în sud, în deşertul Arava, se construia un zid despărţitor enorm, pentru a împiedica pătrunderea refugiaţilor. Refugiaţii se aflau acum în Tel Aviv, concentraţi în cartierul vechii autogări din sudul oraşului, cam un sfert de milion de oameni, plus imigranţii economici aflaţi aici cu statut de toleraţi: thailandezii, filipinezii şi chinezii. Am sorbit din bere. Era oribilă. Am privit din nou pagina goală. A început ploaia.
Am început să scriu:
Mai multe despre carte: Blog Nemira

Cartea poate fi comandată de pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, si bineînţeles de pe site-ul Editurii Nemira.

About Author

Spune-ți părerea!