Suflete pereche de Cecelia Ahern, Editura All – recenzie

24

Suflete pereche (Love, Rosie) – 2004 

Cecelia Ahern

Editura ALL

Ediția 2018
Nr. pagini: 535
Titlul original: Where Rainbows End
Traducere: Marilena Iovu
Bestseller internațional
Cecilia Ahern este o tânără irlandeză care a reușit să facă din fiecare roman pe care l-a scris un bestseller international. Romanul ei de debut P.S. Te iubesc  (P.S. I Love You, 2004) a fost tradus în 47 de țări și ecranizat, devenind instantaneu un succes international. Următoarele romane s-au bucurat de aceeași primire din partea cititorilor, fiind traduse pe toate continentele și vândute în peste 15 milioane de exemplare. Alte romane scrise de autoare: P.S. Te iubesc, Prietenul nevăzut, Dispăruți fără urmă, Cadoul, Mulțumesc pentru amintiri, Cartea viitorului, Întâlnire cu Viața, O sută de nume, Cum să te îndrăgostești, Anul în care te-am întâlnit .
Cecelia Ahern, autoarea bestsellerului „P.S. Te iubesc” apelează și de această dată la scrisori, notițe, e-mail-uri și mesaje pentru a construi acest roman despre oportunități ratate, în care iubirea reușește să depășească obstacolele.  
Rosie și Alex sunt făcuți să fie împreună și toată lumea din jurul lor pare să fi înțeles asta în afară de ei. Cei mai buni prieteni încă din copilărie, sunt nevoiți să se despartă atunci când Alex se mută cu familia din Dublin la Boston. Păstrează legătura prin corespondentă și plănuiesc să se revadă la balul de absolvire al lui Rosie, iar apoi la colegiu. Dar Rosie are exact genul de noroc care se întâlnește în filme: zborul lui Alex a fost anulat, ea merge la bal cu alt băiat și rămâne însărcinată în urma unei aventuri. Decide să păstreze copilul, pierzând astfel șansa de a merge la Boston College, unde studia Alex. În continuare, cele două suflete reușesc să rămână conectate, dar o multitudine de interpretări greșite, întâmplări neprevăzute și un strop de ghinion pur îi țin la distanță. Totuși, destinul nu si-a spus încă ultimul cuvânt.
,,Rosie și Alex se cunosc de când erau copii. Sunt confidenți și cei mai buni prieteni, nedespărțiți la școală și în viață, până când destinul îi pune în fața unor situații în care cei doi nu prea au multe de spus .Rosie rămâne însărcinată la doar optsprezece ani .Alex pleacă în America și devine medic cardiolog. Distanta nu-i împiedică să rămână la fel de apropiați ca înainte, relația lor transformându-se într-un lanț nesfârșit de scrisori și e-mailuri, dar dincolo de simpla lor prietenie și de viețile separate pe care și le construiesc treptat rămân multe sentimente și cuvinte nerostite care așteaptă momentul potrivit să iasă la iveală.” – Cecilia Ahern
”Cheia succesului Ceciliei Ahern stă nu doar în talentul ei de a spune o poveste bună, ci și în abilitatea de a-l face pe cititor să râdă și să plângă , oferindu-i un strop de magie.” – Mirror
”O poveste captivantă, care îți încălzește inima.” – Glamour
„Fermecător, spiritual, romantic.”Tampa Tribune
„Creează dependență.” – Irish Herald
„Acesta este chick lit în cea mai bună formă a lui.”Library Journal

147865

Cecilia Ahern este una din autoarele mele preferate, iar această carte este inedită și surprinzătoare prin modul în care a fost scrisă, o înșiruire de e-mailuri, scrisori, note, texte și chat-uri de mesagerie. Romanul este o poveste emoționantă, captivantă și foarte amuzantă despre dragoste, prietenie și despre adevărate suflete pereche. Este povestea lui Rosie Dunne și a lui Alex Stewart, care devin buni prieteni la vârsta de cinci ani, nedespărțiți în farse și obrăznicii în copilărie, rebeli în adolescență, rămân un duo inseparabil până la 18 ani. Prietenia lor este greu încercată atunci când tatăl lui Alex primește un loc de muncă bine plătit la o firmă de avocatură și familia este nevoită să se mute de la Dublin în America. Devastați de această despărțire, cei doi își fac planuri să aplice la colegii din S.U.A., Rosie la Universitatea din Boston, unde urmează să studieze management hotelier, iar Alex la Harvard pentru a deveni medic, însă toate planurile, visele și speranțele rămân pe loc când, în ajunul plecării, Rosie primește știri care îi vor schimba viața pentru totdeauna. În urma unei aventuri cu un coleg de clasă la balul de absolvire unde Alex nu a putut fi prezent, Rosie află că e însărcinată și totul în jurul ei se spulberă. Viața își urmează cursul și Rosie rămâne în Dublin pentru a deveni mamă singură atunci când o naște pe micuța Katie, în timp ce Alex urmărește o carieră medicală. Povestea lor de viață este una cu multe răsturnări de situație, plină de schimbări de cariere, căsătorii și divorțuri, infidelitate, însă prietenia lor a rămas aceeași fiind aproape unul de celălalt, chiar dacă sunt la mii de kilometri distanță, împărtășind împreună toate încercările vieții, dramele și bucuriile și, cu toate că la un moment dat își dau seama că între ei este mai mult decât o prietenie, nu găsesc momentul să-și împărtășească sentimentele.
Celui mai meschin și măgar dintre prieteni. Îți scriu această scrisoare deoarece știu că dacă ți-aș spune în față ce am de zis, probabil ți-aș da un pumn în nas. Nu te mai recunosc. De fapt, nici nu te mai văd. Primesc când și când câteva rânduri sau un e-mail scris pe fugă. Oricum, în concluzie (știu, știu dar trebuie să-ți spun asta), nu vreau să fiu persoana aceea de care uiți așa ușor, atât de importantă, atât de deosebită, și atât de apreciată cândva, iar după ani de zile doar o imagine vagă și o amintire. Vreau ca noi să fim cei mai buni prieteni pentru totdeauna. Alex .
Sunt fericită. Vreau să mă bucur de acest sentiment și să sărbătoresc succesul meu, dar e ceva care nu-mi dă pace. De parcă mi-ar șopti ”Lucrurile sunt prea perfecte”. Parcă ar fi liniștea dinaintea furtunii. Oare așa e o viață normală? Pentru că eu sunt obișnuită doar cu drame, drame, drame. Sunt obișnuită ca lucrurile să nu meargă așa cum îmi doresc. Sunt obișnuită să trebuiască să mă lupt … în felul meu, să obțin ceva care nu e tocmai ce mi-am dorit, dar care merge.
Viața noastră e făurită din timp. Zilele noastre se măsoară în ore, salariul e în funcție de acele ore, cunoașterea se măsoară în ani. Rupem câteva minute din zilele noastre aglomerate pentru o pauză de cafea. Ne întoarcem grăbiți la birou, ne uităm la ceas programăm întâlniri de afaceri. Iar în cele din urmă, timpul se scurge și te întrebi în adâncul sufletului dacă ai petrecut acele secunde, minute, ore, zile, săptămâni, luni, ani cât se putea mai bine .
Viața e un joc de cărți în care fiecare  primește cărți diferite de ale celorlalți, iar dintre noi toți ale tale au fost cele mai proaste. Dar tu te-ai remarcat și în vremuri de restriște.
Personajele cărții sunt persoane puternice și bine conturate: mi-a plăcut mult Ruby, prietena lui Rosie, un suflet bun, foarte amuzantă însă loială și de încredere, mi-a plăcut mult Stephanie și Phil, sora lui Rosie si fratele lui Alex, mi-a plăcut legătura specială dintre ei, sfaturile pe care le-au dat fiecare fraților lor dar și susținerea necondiționată, mi-au plăcut enorm părinții lui Rosie care au fost alături de ea în cele mai grele momente ale vieții, au susținut-o necondiționat și au sfătuit-o să-și urmeze visurile, și mi-a plăcut foarte mult de Katie, fiica lui Rosie, care a fost alături de mama ei întotdeauna și, chiar dacă povestea ei de dragoste și prietenie e asemănătoare cu cea a mamei sale, nu face aceleași greșeli. Nu în ultimul rând mi-a plăcut mult Rosie, o femeie puternică și curajoasă care face multe sacrificii în viață, dar nu își abandonează niciodată fiica și pe cei dragi, și mi-a plăcut mult și Alex. Prietenia lor strânsă este cu adevărat puternică și fascinantă, bazându-se pe comunicare din copilărie și până la maturitate, chiar și atunci când viețile lor sunt separate. Singurul lucru frustrant a fost să-i vezi că continuă să se contacteze frecvent, însă niciodată nu au curajul să-si spună cu adevărat ce simt cu adevărat unul pentru celălalt. Uneori trebuie să-ți asumi riscuri pentru a obține ceea ce vrei în viață și, indiferent de ceea ce se întâmplă, este posibil ca într-o zi să îți atingi visele.
Deci mama avea dreptate, Alex! Te poți îndrăgosti de cel mai bun prieten! Mi-am făcut bagajele și mă îndrept spre Dublin cu inima plină de iubire și speranță și cu capul plin de vise ! Mama mi-a povestit de o tăcere pe care a trăit-o în urmă cu mulți ani. Îmi tot spunea că atunci când simt tăcerea asta alături de cineva înseamnă că el e ,,alesul,,. Începusem să cred că e o invenție de-a ei, dar nu e așa! Tăcerea asta magică chiar există !
Astăzi te iubesc mai mult ca oricând; mâine te voi iubi chiar mai mult. Am nevoie de tine mai mult ca oricând; te doresc mai mult ca oricând. Sunt un bărbat de cincizeci de ani care se îndreaptă spre tine, simțindu-se ca un adolescent îndrăgostit, cerându-ți să-mi mai dai o șansă și să-mi răspunzi cu iubire. Rosie Dunne, te iubesc din toată inima. Te-am iubit mereu, chiar și când aveam șapte ani și am mințit că am adormit când îl pândeam pe Mosu, când aveam zece ani și nu te-am invitat la aniversarea mea, când aveam optsprezece ani și a trebuit să plec peste Ocean, chiar și în ziua nunții mele, în ziua nunții tale, la botezuri, aniversări, chiar când ne-am certat. Te-am iubit întotdeauna. Fă-mă cel mai fericit om de pe pământ stând alături de mine. Te rog să îmi răspunzi. Cu toată dragostea mea, Alex.
Recomand această carte tuturor iubitorilor de cărți de dragoste, o poveste de viață nemaiîntâlnită, strălucit scrisă, la care veți râde dar veți și plânge! Cartea a fost ecranizată, însă cartea ,,bate,, filmul! În film s-au schimbat unele personaje, dar coloana sonoră este foarte frumoasă!
În 2014, romanul „Suflete pereche” a fost ecranizat sub denumirea „Love, Rosie”, cu Sam Claflin și Lily Collins în rolurile principale.

Mulțumim Editurii All pentru exemplarul oferit pentru recenzie.

Cărțile autoarei Cecelia Ahern pot fi comandate pe elefant.ro, libris.rocartepedia.ro, carturesti.rolibrarie.net

 

About Author

24 de comentarii

  1. Clipa Narcisa Elena on

    Am vazut filmul si apoi am citit cartea. Nu pot zice ca mi-a placut mai mult cartea decat filmul. M-au fascinat amandoua in mod egal. Cartea a oferit putin mai multe detalii, dar si filmul a fost bine realizat.

  2. Mirela Barbălată on

    Imi place cum scrie Cecelia Ahern! Cartea nu am reusit sa o citesc pana acum .
    Felicitari Daniela!

  3. Fratiloiu Dorina Petronela on

    Minunata recenzie Daniela, felicitari! Am primit si eu cartea de ziua mea si mi-a placut!

  4. Nu am citit cartea inca, dar recenzia ta imi place foarte mult, si sunt sigura ca si cartea imi va placea, imi doresc s-o citesc si sa vad si filmul! Felicitari pentru recenzie Daniela, e foarte frumoasa si bine punctata.

  5. Inca nu am reusit sa citesc vreun roman scris de Cecelia Ahern, desi sunt cateva care chiar m-au tentat. Si acesta este foarte atragator, multumesc pentru frumoasa recenzie si recomandare!

    • Nici eu, Ana. Deși am mai multe dintre cărțile autoarei.
      Mulțumesc pentru recomandare. O recenzie foarte frumoasă!

    • Balan Daniela on

      Am citit cateva carti scrise de autoare si mi-au placut foarte mult,sunt sigura ca va fi pe gustul tau !Multumesc !

Spune-ți părerea!