Tentație de Ivy Smoak, seria Hunter, Editura Leda Bazaar – recenzie

Timida studentă Penny Taylor respectă întotdeauna regulile. Cel puțin aşa li se pare colegilor ei de facultate. Tânăra însă are un secret murdar: s-a îndrăgostit până peste cap de profesorul ei. Și e destul de sigură că și reciproca e adevărată.

Toata lumea îl apreciază pe profesorul Hunter. Este înalt, brunet și chipeș. Și, desigur, inaccesibil. Ochii lui căprui profunzi ascund taine care o ademenesc pe Penny. Taine mai întunecate decât și-ar putea imagina ea vreodată.

Cu un an în urmă, James Hunter a renunțat la viața de miliardar pe care o ducea la New York pentru a deveni profesor. Cea mai simplă regulă pe care trebuie să o urmeze e să nu se împrietenească prea tare cu studenții. O regulă care pare ușor de respectat pentru că trăiește destul de retras în noul său oraș, iar acesta e singurul mod în care știe cum să-și păstreze secretele doar pentru sine.

Totuși, profesorul Hunter nu s-a așteptat niciodată să-i predea unei studente atât de frumoase, căreia trebuie să-i reziste. Și de care trebuie să se îndepărteze. Penny merită mai mult decât un bărbat care încă se luptă cu demonii săi. Însă ea îndrăzneşte să întreacă limita. Iar el nu a fost niciodată genul de bărbat care să reziste tentației.

„O poveste de dragoste interzisă și plină de senzualitate. Dedicată oricui s-a îndrăgostit vreodată de profesorul său. Dedicată cititorilor care tânjesc după pasiune și dramă. Dedicată cititorilor care adoră o lectură fierbinte într-o zi ploioasă.” – Smutsonian

„Profesorul Hunter frânge multe inimi! Bogat, misterios, superb și inaccesibil. Pot să înțeleg cum de o fată și-ar putea pierde mințile în fața unui astfel de bărbat perfect.” – Smutsonian

„M-am îndrăgostit nebunește de profesorul Hunter de cum a intrat în poveste! Am adorat cuplul Penny-James și i-am ținut pumnii pe tot parcursul romanului. Imperfecțiunile protagoniștilor i-au făcut perfecți. Conexiunea lor și tensiunea aproape ca au ieșit din pagini, învăluindu-mă.” – Lina’s Reviews

„Nu ratați acest roman! I-am acordat întregii serii cinci stele. Recomand cu căldură! Ivy are un mod senzațional de a scrie și de a modela fiecare personaj din poveștile ei. Merită să le citiți!” – Inspired by a Book

Tentație de Ivy Smoak ne oferă o poveste de dragoste neconvențională, cu multe scene fierbinți și limbaj murdar.

De multe ori, tentația vine pe neașteptate. Uneori, te poți izbi de ea într-o cafenea…

Când Penny Taylor, o tânără în vârstă de 19 ani, studentă în anul II la Marketing, din perspectiva căreia este scrisă cartea la persoana întâi, s-a ciocnit de un străin chipeș într-o cafenea, nu a avut nicio idee despre impactul devastator pe care îl va avea acesta asupra vieții ei.

Necunoscutul care i-a bântuit visele s-a dovedit a fi James Hunter, profesorul ei de comunicare, un bărbat sexy și misterios, despre care se știau puține informații. Circula însă zvonul că fusese dat afară pentru comportament nepotrivit de la precedenta universitate la care predase…

 Atracția dintre Penny și James este aproape palpabilă, iar soarta parcă urzește să le intersecteze tot mai des traiectoriile, astfel că în scurt timp cei doi cedează tentației și se implică într-o relație interzisă, în care James îi satisface cele mai sălbatice fantezii lui Penny.

Relația, bazată pe incredibila chimie sexuală dintre ei, nu avea însă un fundament solid. Nici unul dintre ei nu îl cunoștea prea bine pe celălalt. James ascundea multe secrete întunecate, iar Penny îl lasase intenționat să creadă că este în ultimul an de studii, mai mare cu trei ani decât vârsta ei reală. Când fiecare va descoperi adevărul despre celălalt, va putea relația lor să reziste?

Trebuie să recunosc că nu am empatizat prea bine cu nici unul din personajele cărții.

Penny mi s-a părut imatură și confuză în majoritatea timpului, comportându-se după principiul ”mai întâi acționează și apoi gândește”. Nu îmi dau seama de ce Melissa, colega ei de cameră, îi spunea că este pe cale să se transforme într-o ”bătrână cu pisici”, întrucât la apetitul sexual pe care îl avea Penny nu exista niciun pericol să se transforme într-o celibatară.

În momentul în care a descoperit o informație tulburătoare din trecutul lui James, Penny a reacționat într-un mod pueril, preferând să fugă decât să clarifice lucrurile. Iar apoi, bulversată și rănită sufletește, Penny s-a comportat haotic, folosindu-se de Tyler, un coleg de grupă îndrăgostit nebunește de ea, pe care l-a provocat, ajungând aproape să se culce cu el, doar apariția neașteptată a Melissei, prietena lui Penny, împiedicând acest lucru.

Comportamentul lui James mi s-a părut ambiguu și controversat. După ce i-a ascuns intenționat lui Penny informații vitale din trecutul său, luptând ulterior din răsputeri să o recâștige, reacția lui la aflarea informației despre vârsta reală a acesteia mi s-a părut cel puțin bizară. Profesorul Hunter nu a părut să aibă vreo mustrare de conștiință în privința faptului că se implicase într-o relație nepotrivită cu o studentă, cu care a făcut dragoste în tot felul de locuri publice, riscând de fiecare dată să fie surprinși, în schimb a fost de-a dreptul șocat că a fost pus în situația de a-i oferi acesteia băuturi alcoolice, neștiind că ea nu avea vârsta legală pentru a le consuma. Nu încetează să mă contrarieze legislația americană, conform căreia un tânăr de 18 ani este suficient de responsabil încât să i se dea o armă în mână, cu care poate frânge multe destine, în schimb nu poate consuma alcool până la vârsta de 21 de ani. Nu că această prevedere legislativă i-ar opri cumva pe tinerii sub 21 de ani, din contră – fructul interzis este cu atât mai apetisant…

Cât despre Tyler, colegul de grupă a lui Penny, nu m-am lămurit prea bine care este fața lui reală. Cea din prima seară, de la petrecere, când, beat fiind, a încercat să o violeze pe Penny, sau cea ulterioară, când s-a comportat super drăguț și atent, părând că-și regretă sincer fapta și dovedindu-se un sprijin real pentru Penny în mai multe situații.

Melissa nu mi s-a părut a fi o prietenă bună pentru Penny, sfaturile ei fiind adesea greșite, chiar dacă fără rea intenție.

Cartea se termină ”în coadă de pește” și nu avem decât să așteptăm următoarele volume pentru a descoperi secretele lui James, întrucât este evident că nu au fost dezvăluite toate, și a vedea cum va evolua această intensă dar controversată poveste de dragoste.

Fragment:

”Mi-am scos telefonul din rucsac și mi-am derulat mesajele. Tot nu primisem vreunul nou. Am dat drumul mobilului înapoi în geantă și mi‑am fixat cu privirea ceașca de cafea. Austin îmi spusese că‑i e dor de mine, așa că venisem mai devreme în campus ca să‑i fac o surpriză, dar el nu‑mi răspunsese la cele două apeluri. N‑ar fi trebuit să‑l sun și a doua oară. Acum stăteam în cafeneaua lui preferată, sperând să dau din întâmplare peste el.
Din fericire, colega mea de cameră, Melissa, sosise ieri ca să nu trebuiască să stau singură în camera noastră de cămin. Merseserăm pe Main Street, chiar dacă ploua, ca să ne cumpărăm cărțile, apoi petrecuserăm restul zilei povestind ce făcuserăm în vacanța de vară. În mare, ne plânseserăm de slujbele noastre în vânzări, plătite cu salariul minim pe economie. Ea venise cu ideea să ajung aici devreme pentru o cafea, sperând să dau de el. Ba mă și ajutase cu coafura și machiajul azi‑dimineață. Dar el nu apăruse, iar acum mă simțeam ca o obsedată.
Telefonul mi‑a vibrat și l‑am luat în mână, nerăbdătoare. Am glisat cu degetul pe ecran și m‑am uitat în jos, la simbolul de mesaje. Dar era doar alarma, care‑mi amintea că aproape venise momentul pentru primul curs. Trebuia să traversez campusul. În grabă, mi‑am tras fermoarul rucsacului și am ridicat bareta pe umăr.
Cafeneaua era foarte aglomerată în dimineața asta. Niciunul dintre ceilalți studenți nu era obișnuit să se trezească atât de devreme. Cofeina era o necesitate. Mi‑am luat umbrela într‑o mână și paharul de cafea în cealaltă, și m‑am înghesuit pe lângă alți clienți. Podeaua era alunecoasă aproape de intrare din cauză că toată lumea intra din ploaie. În ciuda protestelor Melissei, mă încălțasem cu cizmele, și mă bucuram că o făcusem când am început să‑mi simt picioarele alunecând ușor pe linoleum. În timp ce‑mi recăpătam echilibrul, cineva a dat buzna în cafenea. Ușa s‑a deschis spre interior și mi s‑a lovit de pahar. Evident, cafeaua mi s‑a vărsat pe maiou, iar paharul a căzut pe jos. Când am început iar să alunec, am simțit două mâini puternice apucându‑mă și ținându‑mă bine.
— Vai, ce rău îmi pare! Ești în regulă? a întrebat un glas adânc.
— Sunt bine.
Am rămas cu privirea ațintită în jos.
— Nu mai era caldă.
Am omis faptul că era rece pentru că stătusem mai bine de jumătate de oră în cafenea, comportându‑mă ca o nebună obsedată.
Mâinile lui mi s‑au desprins ușor de pe talie.
— Mă tem că ți‑am murdărit maioul.
Am privit petele de cafea care se vedeau clar pe maioul meu albastru.
— Să‑mi bag picioarele, am un curs la ora 8! N‑am timp să mă schimb. Îmi doream să fi purtat o jachetă ca să mă protejez de ploaia rece în loc să iau o umbrelă.
— Uite! a spus el.
Și‑a pus geanta jos și și‑a dezbrăcat puloverul gri. Cămașa albă de pe dedesubt s‑a ridicat ușor, iar eu i‑am văzut abdomenul cu coada ochiului. Mi‑am îndreptat privirea spre fața lui. Parcă ieșise din paginile unei reviste. Părea mai în vârstă, poate student în ultimul an. Avea părul șaten‑închis și ud din cauza ploii. La cum stătea ciufulit, tocmai își trecuse degetele prin el. Avea maxilarul proeminent și gropițe în obraji. Ochii‑i erau căprui‑închis și mă fixau atent. Inima a început să‑mi bată repede. Mi‑a dat puloverul lui.
— E‑n regulă, mă descurc! am râs eu, neliniștită. Sunt în regulă!
M‑am dat la o parte, ca să poată trece pe lângă mine. Simțeam cum încep să mă înroșesc.
— Insist.
Avea un zâmbet ușor întipărit pe față.
— E prima zi de cursuri, a spus el, ridicând din umeri. Trebuie să faci o impresie bună.
I‑am luat puloverul.
— Mulțumesc! am spus încet.
Mi l‑am tras pe cap. Era uriaș, dar comod. Emana un miros de apă de colonie dulceagă. Îmi dădea o ușoară senzație de amețeală. Simțeam cum mă zgâiesc.
— Îmi pare rău, dar trebuie să plec!
Tipul era atât de arătos, încât mă comportam și mai stângaci decât de obicei.
A deschis gura de parcă ar fi fost gata să spună ceva, apoi a închis‑o la loc. I‑am zâmbit recunoscătoare și am ieșit din cafenea. În timp ce mă îndreptam spre sala de curs, mi‑am dat seama cât de penibil arătam. Un pulover mare, colanți și cizme roșu‑aprins. Probabil păream o copilă. Dar eram recunoscătoare. Ar fi fost mult mai rău să stau toată plină de pete de cafea în partea din față decât să port un pulover larg.
Melissei avea să‑i placă la nebunie povestea asta.”