Delicatese Literare
Top

Top 10 cărți fascinante din culturi diferite

Top 10 cărți fascinante din culturi diferite

Cărțile din acest top ne poartă pe meleaguri exotice, fascinându-ne cu obiceiuri și tradiții inedite, personaje pitorești și povești de viață impresionante.

1. Shogun de James Clavell (Shōgun)

Japonia, 1600

James Clavell (1924 – 1994) a fost un romancier, scenarist și regizor de film, fost prizonier de război în al doilea război mondial, devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare și Domnului profesor, cu dragoste.
Datorită faptului că tatăl său a fost un ofițer în Marina Regală Britanică, Clavell a crescut în mai multe țări sub dominion britanic. După începutul celui de-al doilea război mondial în 1940, la vârsta de 16 ani el s-a înrolat în Artileria Regală Britanică și a fost trimis în Malaezia să lupte împotriva japonezilor. Rănit de foc de mitralieră, a fost capturat și dus la un lagăr de prizonieri din insula Java Centrală. După un timp a fost mutat la închisoarea Changi, lângă Singapore.
Ca toți prizonierii de război, Clavell a suferit mult în captivitate. Experiențele sale din lagărul japonez au constituit baza romanului King Rat (Regele șobolan, tradus în românește cu titlul Changi), publicat în 1962.
Shogun a fost publicat în 1975 și a devenit cel mai popular roman al său. Foarte masiv – peste 1000 de pagini, Shogun a fost tradus în numeroase limbi străine și a fost ecranizat în 1980, printr-un serial tv care, la fel ca și romanul, s-a bucurat de un mare succes internațional. Actorul Richard Chamberlain a interpretat rolul principal, iar Toshiro Mifune a interpretat rolul titular.  (sursa: Wikipedia)

Un aventurier englez englez. Un războinic japonez invincibil. O femeie frumoasă sfâșiată între două moduri de viață, două feluri de dragoste. Toate aduse într-o saga extraordinară dintr-un timp și într-un loc aprins de conflicte, de pasiune, de ambiție, de pofte și de lupta pentru putere …

Shogun nu mai necesită nici o recomandare. Este o realizare extraordinară, o vastă și dramatică reconstituire a Japoniei de la începutul secolului al XVII-lea. Autorul nu oferă numai o poveste plină de acțiune, intrigă și iubire, ci ne face pe noi, vesticii să înțelegem codul de onoare al samuraiului, plin de sălbăticie, de frumusețe și de obsesie a morții.
Un tablou extraordinar de complex și minuțios realizat, a unei lumi care continuă să fascineze, pe fundalul căruia este schițat, în linii mari, prin Blakethorne, și profilul europeanului din anii 1600, venit într-un șocant contact cu civilizația superioară, pe atunci, a Japoniei. O carte captivantă, ce va stârni interesul încă multor generații.
Citate:
”Ce este cerul, dacă nu un pretext pentru nori, şi ce este viaţa, dacă nu o lungă aşteptare, câteodată fără finalitate sau răspuns?”
”Dacă vrei să ai linişte sufletească, atunci trebuie să înveţi să bei ceai dintr-o ceaşcă goală.”
”Ţine minte că norocul şi nenorocul trebuiesc lăsate cerului şi legilor firii. Ele nu pot fi aduse prin rugăciunile sau prin vicleşugurile la care s-a gândit vreun om sau vreun aşa-zis sfânt.”
”Timpul nu are o singură măsură. El poate fi ca fulgerul, ca gerul, ca lacrima, ca un asediu, ca o furtună, ca un apus de soare, sau chiar ca o stâncă.”
”Răbdarea însemna să-ţi înfrângi pornirea către cele şapte simţăminte: ură, adoraţie, nelinişte, mânie, tristeţe, teamă, bucurie,. Dacă nu te laşi cuprins de ele, însemna că ai răbdare, că eşti liniştit şi atunci vei înţelege în curând tot mersul lucrurilor şi vei fi în armonie cu eternitatea.”
”Trebuie să iei puterea ca să dai putere.”
”Ierarhia era simplă: Samuraii deasupra tuturor, sub ei ţăranii, apoi meşteşugarii, apoi negustorii, urmaţi de actori, vagabonzi şi bandiţi, şi în cele din urmă, pe ultima treaptă a scării, eta, socotiţi a nu fi fiinţe omeneşti, cei care se ocupau de cadavre, de curăţatul şi argăsitul pieilor, de animalele moarte, care erau folosiţi drept călăi pentru execuţiile publice, însemnările cu fierul roşu şi mutilări. Desigur, nici un barbar nu putea fi aşezat pe una din aceste trepte.”

Cărțile autorului James Clavell se pot comanda pe litera.ro, elefant.ro, libris.ro, carturesti.ro, dol.ro, emag.ro, cartepedia.ro, librarie.net, librariadelfin.ro

 

2. Shantaram de Gregory David Roberts (Shantaram)

India, 1982

Gregory David Roberts este un scriitor australian celebru pentru povestea deținutului australian care a reușit să evadeze din închisoare, începută în „Shantaram” și reluată în „Umbra muntelui”, care a cucerit peste 5 milioane de cititori din întreaga lume.
S-a născut în 1952 la Melbourne, Australia, şi o bună parte din viaţă a fost fugar. După destrămarea căsniciei şi pierderea custodiei fiicei sale, a devenit dependent de heroină şi a început să jefuiască diverse instituții pentru a se întreține. A fost supranumit „Banditul gentleman” pentru că intenționat a jefuit numai instituții ale căror contracte de asigurare acopereau pagubele, iar în timpul jafurilor purta costume impecabile și li se adresa oamenilor cu „te rog” și „mulțumesc”.
A fost prins şi încarcerat în închisoarea de maximă securitate Pentridge, din care a reuşit să evadeze în 1980 și să fugă la Bombay. În perioada 1982 – 1990 a trăit în India, iar această experienţă l-a inspirat să scrie primul său roman, „Shantaram”.
O poveste uriașă, copleșitoare și irezistibilă
În acest roman de inspirație autobiografică, Gregory David Roberts își poartă cititorii prin cartiere mizere și hotele de cinci stele, printre mafioți și sfinți, descriind o serie de experiențe care vor lua prin surprindere și cea mai excentrică imaginație. „Shantaram” a fost publicat în peste 40 de limbi și a fost vândut în peste 4 milioane de exemplare.
„Mi-a luat mult timp și am străbătut aproape întreaga lume până am aflat ceea ce știu acum despre dragoste, despre destin, despre alegerile pe care le facem, însă esența acestor lucruri m-a lovit într-o clipă, în timp ce eram înlănțuit de un zid și torturat.” Așa începe halucinanta poveste a lui Lin (prescurtarea de la Lindsay), un australian evadat din închisoare și stabilit într-un oraș supraaglomerat de pe alt continent. Bombay-ul i-a devenit complice, ajutându-l să își piardă urma. Nemaiavând casă, familie sau identitate, Lin a fost nevoit să caute iubire și sens în mahalalele sărace, făcându-și între timp ucenicia în afaceri murdare.

Însoțit de ghidul și de bunul său prieten Prabaker, a pătruns într-o lume formată din mafioți și cerșetori, prostituate și sfinți, soldați și actori, indieni și expați, din haosul căreia s-au desprins două figuri clare. Prima îi aparține lui Khader Khan, șeful bandei mafiote care i-a cumpărat libertatea de la autoritățile indiene, un infractor cu vocație de filosof care i-a devenit treptat mentor. A doua este frumoasa Karla, o femeie periculoasă ale cărei trăiri sunt alimentate de secretele care o chinuie, pe de o parte, și îi dau o putere incredibilă, pe de altă parte. Această descindere în societatea subterană a Bombay-ului l-a aruncat pe Lin într-o succesiune de întâmplări enigmatice și sângeroase. Totul se complică iremediabil atunci când acceptă să intre într-un război care nu îi aparține și din care nu știe dacă va scăpa cu viață…
„Tulburător… Romanul este străbătut de un sentiment sincer, cinemascopic. O lectură senzațională.“ – Publishers Weekly
„Cu totul unic, absolut îndrăzneț și minunat de sălbatic.” – ELLE
„Un roman amplu, inteligent, plin de personaje vibrante. Dar Bombay-ul în sine este cel mai puternic personaj din «Shantaram», iar dragostea lui Roberts pentru India și pentru oamenii ei este cât se poate de evidentă.” – The Washington Post
„«Shantaram» e o adevarată epopee. O poveste uriașă, copleșitoare și irezistibilă.” – The Seattle Times
Shantaram este o carte uluitoare, hipnotizantă, care te copleșește cu un noian de emoții, aventuri incredibile și personaje fascinante. Binele și răul coexistă într-o uniune halucinantă de la prima până la ultima pagină, reușind să te captiveze și să te provoace în permanență să faci propriile reflecții asupra naturii umane.
Cartea, scrisă la persoana întâi, de inspirație autobiografică, ne relatează aventurile palpitante de care are parte Lin, un deținut australian evadat, din prima zi a sosirii lui în India, punctate cu impresiile și reflecțiile lui personale, creionând o poveste irezistibilă despre revoluţie şi activism, dependenţă şi eliberare, ură şi dragoste, dezvăluind o experienţă umană care ascunde în inima ei o imensă dragoste pentru India.
”Adevărul simplu și uluitor despre India și despre poporul indian este că, atunci când ajungi acolo și faci afaceri cu ei, inima te călăuzește întotdeauna mai bine decât capul. În niciun alt loc din lume acest lucru nu este mai adevărat.”
Lin, un om instruit, cu o cultură vastă în multe domenii, un socialist prin educație și convingeri, un revoluționar care își pierduse idealurile în heroină, un filosof care își pierduse integritatea în nelegiuiri și un poet care își pierduse sufletul într-o închisoare de maximă securitate, care nu credea că mai era posibil să-și mai vadă vreodată prietenii și familia, întreaga lui viață reducându-se la amintiri, talismane și legăminte de dragoste, s-a îndrăgostit din prima clipă de India, țara în care a fugit imediat după ce a evadat, și al cărei miros resimțit din prima clipă i-a readus în suflet speranța – acel sentiment miraculos care i-a redat credința că își poate găsi în sfârșit mântuirea.
”Acum știu că era mirosul dulceag și transpirat al speranței, opusul urii; și, în același timp, aroma acră și înăbușitoare a lăcomiei, opusul mirosului iubirii.Era mirosul zeilor, demonilor, imperiilor și civilizațiilor care înfloresc și decad. Era mirosul pielii albastre a mării care se simte oriunde te-ai afla în Island City și mirosul metalic de sânge al mitralierelor. Miroseau agitația, somnul și risipa a mai mult de șaizeci de milioane de animale, mai mult de jumătate fiind oameni și șobolani. Mirosea a inimi frânte, a luptă pentru supraviețuire, a eșecuri și iubiri care ne fac curajoși. Mirosea a zece mii de restaurante, a cinci mii de temple, altare, biserici și moschei, a o sută de bazaruri care vând numai parfumuri, condimente, tămâie și flori proaspăt tăiate. Karla l-a numit odată cel mai urât miros frumos din lume, și bineînțeles că avea dreptate, așa cum avea dreptate cu toate lucrurile.”
Citate:
Dar înțelepciunea, într-o anumită privință, este opusul dragostei. Dragostea supraviețuiește în noi tocmai din pricină că nu este înțeleaptă.
Optimismul e văr primar cu iubirea și este identic dragostei în trei privințe: e insistent, nu are simțul umorului și se ivește acolo unde te aștepți mai puțin.
Dacă soarta nu te face să râzi, înseamnă că nu eşti în stare să te prinzi de poantă.
Virtutea se referă la ceea ce facem, pe când onoarea se referă la modul cum o facem.
Când evaluezi potenţialul de putere prezent în cineva, trebuie s-o faci luând în considerare atât capacitatea acestuia de a fi prieten, cât şi cea de a duşmăni.
Dreptatea nu este numai modul în care îi pedepsim pe cei care greşesc, ci este modul în care încercăm să-i salvăm.
Oamenii puternici nu au regrete.
Cea mai bună răzbunare se face lent, cu ochii deschişi.
Tăcerile pot răni la fel de sigur ca şi biciul răsucit.
Fiecare bătaie a inimii omului este un univers de posibilităţi.
Norocul este ceea ce ţi se întâmplă, când soarta oboseşte să aştepte.
Dragostea este opusul puterii. De aceea, ne temem noi de ea atât de mult.
Nu ştiu ce mă sperie mai mult, puterea care ne zdrobeşte, sau abilitatea noastră fără sfârşit de a o suporta.
Dragostea este o stradă cu sens unic. Dragostea, ca şi respectul, nu este ceva ce primeşti; e ceva ce dai.
Singurul regat care face din orice om un rege este cel al propriului suflet. Singura putere care înseamnă realmente ceva este puterea de a face lumea mai bună.

 

Cartea Shantaram de Gregory David Roberts poate fi comandată pe libris.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro

 

3. Călătoarea de Diana Gabaldon (Outlander)

Scoţia, 1743

Diana Gabaldon s-a născut pe 11 ianuarie 1952 în Arizona, unde locuiește și astăzi, împreună cu familia. A studiat zoologia la Northern Arizona University și biologia marină la University of California, San Diego, și are un doctorat în ecologie. A fost profesor universitar înainte de a se dedica în întregime literaturii. A semnat numeroase articole științifice și de popularizare a știintei înainte de a deveni scriitoare full time.
În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria Outlander, conceputa inițial ca trilogie. După mărturisirea scriitoarei aflate la debut, care era departe de a bănui succesul ce va urma, cartea a rezultat, după o documentare „de moda veche”, din interesul pentru călătoria în timp și pentru universul scoțian. Romanul a cucerit imediat publicul și au urmat înca șapte romane în aceeași serie, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber, Voyager, Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood.
Seria a fost publicată în 26 de tari și a inspirat, începând cu anul 2014, un serial de televiziune american care se bucură de mare succes.
Anul 1945. Claire Randall, fostă soră medicală, se întoarce din război şi pleacă cu soţul într-o a doua luna de miere. Dar o stâncă magică descoperită într-un loc misterios o transformă într-o călătoare în timp, care se trezeşte brusc într-o Scoţie măcinată de lupta, în Anul Domnului… 1743. Azvârlită într-un alt secol de forţe pe care nu le înţelege, protagonista trebuie să înfrunte conspiraţii şi primejdii care îi ameninţă viaţă… şi îi pun la încercare inima. Destinul i-l scoate în cale pe tânărul războinic James Frazer şi Claire trebuie să aleagă între fidelitate şi dorinţa, între doi bărbaţi, între două vieţi.
O carte captivantă și emoționantă care evocă impresionant ținutul și legendele Scoției.“ – Publishers Weekly
„Gabaldon nu doar ca stăpâneste arta detaliului, ci are și talentul de a crea personaje memorabile sau de a scrie incredibile scene de sex.“ – Locus
Călătoarea este o carte complexă, memorabilă, foarte captivantă și extrem de bine documentată din punct de vedere istoric, care abordează o temă fascinantă, cea a călătoriilor în timp. În cele 800 de pagini ale cărții se vor petrece nenumărate evenimente și vom cunoaște multe personaje originale, stăpânite de pasiuni și ambiții. Aventuri, dramă, intrigi, trădări, mister, legende scoțiene, ritualuri magice, romantism, sentimente puternice, momente fierbinți, umor de calitate, locații extrem de pitorești descrise cu multă măiestrie, dar și scene dure, violente, foarte descriptive, care te solicită intens emoțional – toate acestea le vei regăsi în paginile cărții, pe care nu poți să o lași din mână odată ce ai început-o.
Cartea, memorabilă și cu totul deosebită, reușește să te facă să trăiești alături de personaje, fascinat de farmecul acelor vremuri.
Personajele principale sunt absolut remarcabile.
Claire este o persoană foarte puternică, inteligentă, curajoasă, plină de hotărâre, dovedind multă tărie de caracter în situații extreme. Este de admirat modul în care a reușit să treacă peste șocul trezirii într-o lume complet necunoscută, adaptându-se foarte bine unor condiții vitrege.

Jamie este un personaj fascinant, cu un fizic impresionant și un spirit puternic, onorabil, capabil de multă bunătate, iubire și sensibilitate, dovedind și o remarcabilă intuiție și un delicios simț al umorului. Dialogurile lui cu Claire sunt foarte amuzante, modul în care o tachina m-a făcut să zâmbesc de multe ori.
Galeria personajelor secundare este și acestea foarte interesantă, acțiunile fiecărora fiind dictate de propriile ambiții, orgolii, idealuri, motivații și pasiuni, autoarea dovedindu-se o fină cunoscătoare a caracterului uman.
Citate:
”În palma ta nu se află destinul tău. Ci doar sămânța lui.”
”Liniile din palma dumitale se schimbă, înțelegi? Într-un alt moment al vieții, ar putea fi complet diferite față de cum sunt acum.”
”Păi, liniile palmei noastre arată ce suntem, draga mea. De aceea se schimbă… sau ar trebui să o facă. La unii oameni nu se schimbă; aceia care au nenorocul să nu se schimbe niciodată în ființa lor, însă din aceia sunt foarte puțini.”
”O adunare de femei îmbrăcate în cearceafuri, multe dintre ele voinice și departe de a fi agile, dansând în cerc în vârful unui deal. Însă părul mi s-a zburlit la auzul strigătului lor.”
”- Știu că nu ai pus în pericol viața mea sau a altcuiva în mod intenționat. Dar o poți face ușor  fără să vrei, cum ai făcut astăzi, pentru că tu încă nu mă crezi atunci când îți spun că unele lucruri sunt foarte primejdioase. Ești obișnuită să gândești singură și înțeleg, a spus el îndreptându-și capul într-o parte spre mine, că nu ești obișnuită să tolerezi ca un bărbat să îți spună ce să faci. Dar trebuie să înveți să o faci, pentru siguranța noastră, a tuturor.”
”Dar, puteam eu considera trivial dreptul cuiva de a trăi așa cum dorea? Era lupta de a alege propriul destin mai puțin importantă decât necesitatea de a opri un mare rău?”
”- Murtagh avea dreptate în privința femeilor, englezoaico. Mi-am riscat viața pentru tine, am furat, am escaladat ziduri, am dat foc la clădiri, am omorât chiar și un om. Și tu ce faci? Mă jignești, îmi insulți bărbăția, îmi dai una la ouă și mă zgârii mai-mai să-mi scoți ochii. Pe urmă eu te snopesc în bătaie și îți povestesc cele mai umilitoare lucruri care mi s-au întâmplat vreodată și tu îmi spui că mă iubești.”

Cărțile autoarei Diana Gabaldon pot fi comandate pe nemira.roelefant.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.rocarturesti.ro, emag.ro, librariadelfin.rolibrex.ro

 

4. Numai cu fiica mea de Betty Mahmoody (Not Without My Daughter)

Iran, 1984

Numai cu fiica mea (Not Without My Daughter) este un roman autobiografic apărut în 1987 și având ca autor pe Betty Mahmoody și la care a colaborat William Hoffer.
Tema principală o constituie condiția femeii în islam – un destin dramatic asupra căruia absurdul confruntărilor religioase, sociale și politice de la sfârșitul secolului XX își pune amprenta. O femeie tenace – americanca Betty Mahmoody, ostatecă a propriului soț, luptă cu deosebit curaj pentru libertatea ei și a fiicei sale, sfidând toate obstacolele și prejudecățile unei lumi obstile.
Acțiunea are loc în contextul Războiului Iran-Irak. În 1984, americanca Betty Mahmoody, la insistențele soțului, Sayed Bozorg Mahmoody (Moody), doctor iranian cu studii și specializare în SUA, merge împreună cu familia în țara natală a soțului, cu scopul de a petrece aici un concediu de două săptămâni pentru ca rudele acestuia să o cunoască pe fiica lor, Mahtob, care avea patru ani.
La scurt timp după ce au ajuns acolo, Moody își dezvăluie adevărata intenție, adică faptul că dorea să rămână definitv cu familia în Iran. Își schimbă atitudinea față de soție, devenind posesiv, dominator și chiar violent. Betty este obligată să se supună regulilor islamice, trebuie să poarte chador și devine prizoniera propriului soț și a rudelor acestuia, care o mențineau permanent sub observație.

Deoarece soțul se opune cu vehemență dorinței de a reveni în SUA, Betty încearcă în mai multe rânduri să fugă pe ascuns împreună cu fiica. Reușește să îl contacteze pe Houssein, un comerciant mărunt, dar care cunoștea o rețea de călăuze pentru persoane refugiate. După mai multe peripeții pline de suspans, Betty și fiica ei reușesc să ajungă în Turcia iar cartea se încheie cu sosirea acestora la ambasada americană din această țară.

În 1991 cartea a fost ecranizată sub forma unui film omonim sub regia lui Brian Gilbert.
Citate:
”Inteligența lui sclipitoare conviețuia alături de cea mai adâncă confuzie.”
”De ce oare, cu toată această înspăimântătoare perspectivă a realității, am încuviințat totuși să fac o asemenea călătorie?”
În farsi, limba oficială a Republicii Islamice Iran, cuvântul Mahtob înseamnă ”rază de lună”. Pentru mine, Mahtob însemna ”rază de soare”.
”Știam deja că în Iran femeile erau obligate să-și acopere brațele, piciorele și fruntea, dar am fost surprinsă să văd că toate salariatele aeroportului, ca și cele mai  multe dintre călătoare, erau înfășurate în ceva pe care Moody îl numea chador.
Un chador este o bucată mare de pânză, în formă se semilună, care se înfășoară în jurul umerilor, frunții și bărbiei, lăsând liberi numai ochii, nasul și gura.
Rezultatul amintește de costumul călugărițelor din vremuri trecute. Iraniencele foarte credincioase lasă să se vadă un singur ochi.”
”Dar nu ne trăim viața privind înapoi. Știam că acum evocarea trecutului nu-mi era de niciun ajutor. Mahtob și cu mine ne aflam aici, reținute într-o țară străină. În acest moment nu mai contau nici motivele care provocaseră nenorocirea noastră. Singurul lucru care conta era realitatea zilelor care ne așteptau.”
”Aveam anumite drepturi. Trebuia numai să găsim o cale ca să ni le putem exercita. Dar cum? Și cât ar fi durat asta?”
”Privirea îmi căzu pe un alt steag american, aflat în foaier, înfipt într-un suport. Mi se puse un nod în gât.
– Îți vine să crezi că plecăm acasă, Mahtob, am întrebat-o eu. Îți vine să crezi că zburăm într-adevăr acasă?
Am spus împreună o rugăciune: Mulțumesc, Doamne. Mulțumesc.”
”Deși literele erau clare, abia dacă puteam citi cuvântul, căci lacrimile îmi curgeau din ochi, fără să le mai pot reține. Cu scrisul ei de copil, Mahtob mâzgălise:
AMErICA”

 

5. Pictorița din Shanghai de Jennifer Cody Epstein (The Painter From Shanghai)

China, 1913

Scriitoarea americană JENNIFER CODY EPSTEIN și-a luat licența în studii asiatice și literatură engleză la Amherst College, deține un masterat în artă de la Columbia University și unul în relații internaționale de la Johns Hopkins School of Advanced International Studies. Ca jurnalistă, a colaborat la The Wall Street JournalChicago TribuneThe Asian Wall Street JournalThe Nation (Thailanda), la revistele Self și Mademoiselle, precum și la NBC și HBO. Ca studentă și profesoară, a trăit cinci ani în Japonia, la Tokyo și Kyoto, apoi în Hong Kong și Bangkok. A predat, de asemenea, la Columbia University. Cariera literară și-a început-o publicând povestiri în reviste literare. Jennifer Cody Epstein și-a dedicat zece ani scrierii primului ei roman, Pictorița din Shanghai (The Painter from Shanghai, 2008; Humanitas Fiction, 2010), inspirat din viața pictoriței Pan Yuliang. Romanul s-a bucurat de cronici elogioase din partea presei americane și a devenit bestseller internațional.
Publicat în peste cincisprezece ţări, romanul Pictoriţa din Shanghai îşi poartă cititorul pe apele tulburi ale fluviului Yangzi, în camerele Salonului Eternei Splendori, în cosmopolitul Shanghai antebelic, în Parisul boem al „anilor nebuni“ şi în China răvăşită de război civil şi aflată în prag de revoluţie, reconstituind spectaculoasa poveste adevărată a lui Pan Yuliang, una dintre cele mai fascinante şi nonconformiste personalităţi artistice chineze ale secolului XX.
În spatele tablourilor postimpresioniste ale lui Pan Yuliang (1899-1977) se află un destin ale cărui meandre par să sfideze verosimilul. Vândută de unchiul opioman unui bordel, adolescenta orfană Xiuquing îşi schimbă numele în Yuliang şi începe o ucenicie dezumanizantă. Ajunge cea mai căutată fată a Salonului Eternei Splendori, ceea ce nu înseamnă decât că umilinţele la care este supusă îmbracă forme mai subtile, dar cu atât mai dureroase. După ani de calvar şi degradare, salvarea ei va fi Pan Zanhua, un oficial cu vederi liberale, care se îndrăgosteşte de ea şi o răscumpără. Alături de acesta, Yuliang îşi găseşte fericirea şi îşi descoperă vocaţia pentru pictură. Nimic nu pare să îi stea în cale tinerei ce se crede liberă acum: studiază, cu sacrificii, la Academia de Artă din Shanghai, la Şcoala de Arte Frumoase din Paris şi la Academia de Artă din Roma. Numai că, pentru a-şi împlini destinul artistic, va continua să înfrunte prejudecăţile unei lumi în care nu doar trecutul ei scandalos, ci şi simplul fapt că este femeie reprezintă un stigmat.
Astăzi, când ficţiunea autobiografică şi memoriile au ajuns în avanscena literaturii, scriitorii care plonjează în apele adânci ale imaginaţiei sunt tot mai puţini şi cu atât mai valoroşi. Ce bucurie să descoperi că Jennifer Cody Epstein, al cărei strălucit prim roman urmăreşte viaţă reală a lui Pan Yuliang, adolescenta prostituată devenită pictoriţă celebră, este o astfel de scriitoare.“ – New York Times Book Review
Fanii romanului Memoriile unei gheişe de Arthur Golden vor savura această poveste extraordinară a unei femei sfâşiate între chemarea inimii şi chemarea talentului.“ – Library Journal
O carte fascinantă. Jennifer Cody Epstein reuşeşte să pătrundă în acelaşi timp în intimitatea unei epoci istorice şi în cea a unui spirit artistic.“ – The Chicago Tribune
Citate:
Trăsăturile feței, deși cuceritoare, par la fel de lipsite de viață precum ale unei păpuși. Nimic nu poți ghici ce-ar putea-o mișca, ce-ar putea-o face să râdă sau să plângă. Este pur și simplu un produs expus pe piață, ca alte sute sau chiar mii prezente în cataloagele pețitorilor.
– Goya a spus odată că somnul rațiunii naște monștri. Câteodată, eu mă întreb dacă monștrii noștri nasc artă.
Se va picta exact așa, decide: în scaunul încăpător, cu pielea în culoarea apusului de vară. O triadă: piersică și auriu pal. Un violet neutru pentru unitate și control – calități pe care astăzi nu le va contempla decât pe pânză.
O clipă, aproape vede imaginea în fața ochilor ei: ea și fiica ei, împreună la Luvru. Yuliang i-ar împărtăși secretele pe care le descoperise în sălile acelea pline de comori: autoportretul posac al lui Solario, depus pe tipsie precum o piatră prețioasă umbrită, în Salome cu capul Sfântului Ioan Botezătorul. Clientul fantomatic din Bar la Folies-Bergères al lui Manet. Glumele artistice din Dejun pe iarbă. Picnicul acela fără sens, cu fructele sale desperecheate și pâinea prăfuită.
– Aș vrea să cunoască lumea, spunea ea încet. Dacă aș învăța-o doar cum să fie nevastă, i-aș orbi sufletul. Ca și cum aș lega-o la ochi.

 

6. Winnetou de Karl May (Winnetou)

SUA si Mexic – Triburile indienilor, 1880

Karl Friedrich May (1842 – 1912) a fost, timp de decenii, unul dintre scriitorii germani cei mai productivi și mai citiți, fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri. Mai cunoscute sunt romanele sale cu povestiri de călătorie din orient sau de pe pe teritoriul SUA și al Mexicului.
Winnetou este cea mai citită carte de către tinerii cititori cărora le plac cărţile de aventură iar Karl May descrie viaţa ce au dus-o indienii în jurul aniilor 1880.
Winnetou, alături de Old Shatterhand supravieţuiesc acestei vieţi. Căpetenia apaşilor trăieşte multe aventuri alături de fratele sau de sânge timp de 14 ani.
Cel mai cunoscut şi mai îndrăgit erou din romanele de aventură ale literaturii universale, tânărul Winnetou, şef de trib al apaşilor Mesaclero, este înzestrat cu o inteligenţă remarcabilă şi un curaj nemaiîntâlnit care îl ajută să înfrunte nenumărate pericole. După uciderea tatălui şi a surorii sale de către banditul Santer, Winnetou devine conducătorul tuturor apaşilor, inclusiv al triburilor Navajo, cărora le câştige respectul şi încrederea. Trecând prin aventuri care mai de care mai palpitante, Winnetou ajunge să se întovărăşească cu Old Shatterhand, un american puternic şi neînfricat. Peripeţiile celor doi prin Vestul Sălbatic au înflăcărat imaginaţia a milioane de cititori. Nici nu este de mirare, având în vedere că, între 1842 şi 1912, „Winnetou” a fost cartea care s-a vândut în aproape 200 de milioane de exemplare în întreagă lume.
„Winnetou este prototipul indianului curat sufleteşte şi trupeşte, un suflet nobil că de cavaler medieval; cel mai viteaz; cel mai vestit şi cel mai drept războinic indian“ aşa îşi caracterizează Karl May îndrăgitul personaj.

winnetou

Karl_May__Klassikeredition_BD_Bluray_Box_Szenenbilder_03.600x600

Cartea Winnetou de Karl May poate fi comandată pe libris.roelefant.ro, cartepedia.rocarturesti.ro, librarie.net

 

7. Îndrăgostită de un masai de Corinne Hofmann (The White Masai)

Kenya, 1986 

Corinne Hofmann s-a născut în anul 1960 la Thurgau (Elveţia), că fiica a unei mame franţuzoaice şi a unui tată german. La 21 de ani îşi începe propria afacere cu un magazin de haine second-hand şi rochii de mireasă. În anul 1986 îşi petrece concediul în Kenya, unde îl cunoaşte pe Lketinga, un războinic-masai, de care se îndrăgosteşte la prima vedere. Doi ani mai târziu cei doi se căsătoresc şi au o fiica. Timp de patru ani, Corinne trăieşte în Kenya alături de soţul ei.
Corinne Hofmann ne împărtăşeşte fără constrângeri, într-un mod plastic şi pătrunzător, experienţa sa kenyană.
Îndrăgostită de un masai – un best-seller mondial, o poveste de viaţă şi de dragoste în îndepărtata Kenya, incredibila aventură a unei albe într-un trib african.

Atunci când pune pentru prima dată piciorul pe pământ african, Corinne Hofmann nu bănuieşte că viată ei va lua o turnură decisivă. Venită în Kenya pentru a-şi petrece concediul, Corinne descoperă la vârsta de 27 de ani o dimensiune cu totul nouă a dragostei. Este suficientă privirea pătrunzătoare a războinicului-masai Lketinga, pentru că ea să renunţe, împotriva oricărei raţiuni, la viaţa ei din Elveţia: la prietenul ei, la cultura sa, la afacerile profitabile. În câteva luni, Corinne îşi desprinde ancorele din Europa, pentru a se aventura într-o lume nouă. Se mută în mijlocul sălbăticiei, în patria tribului Samburu, lângă marea ei dragoste africană, unde cunoaşte atât raiul, cât şi iadul. Trăieşte ani plini de aventură, ani de dragoste, dar şi de renunţări şi probleme fără sfârşit: o comunicare anevoioasă, un mod de viaţă neobişnuit şi o ierarhie socială cu totul alta. Bolile care îi ameninţă viaţa, foametea, comportamentul lui Lketinga dominat de o gelozie exagerată şi conflictele culturale, care nu mai puteau fi mascate, fac în cele din urmă imposibilă viaţă de cuplu a celor doi. După patru ani de convieţuire, dragostea lor este definitiv distrusă. Corinne părăseşte Kenya împreună cu fiica lor, Napirai.

Citate:
Așa cum stă, în apusul soarelui, arată ca un zeu tânăr.
Este de o frumusețe fascinantă, cu podoabele lui, cu părul lui negru și cu privirea lui mândră!
Acest bărbat, așa străin cum îmi este, mă atrage ca un magnet.
Cu toate acestea, nimic nu mă mai poate zdruncina; la fel ca și până acum, am convingerea că nimic nu-mi lipsește pentru a fi fericită, în afară de acest bărbat.
Războinicul meu arată minunat. Sare ca un fulg, din ce în ce mai sus. Părul lui lung se ridică la fiecare săritură. Sudoarea face ca busturile lor goale să strălucească în întunericul nopții. Totul se vede confuz. Fețele lor sunt sobre, iar privirile fixe. Din când în când, răsună câte un țipăt sălbatic sau cineva începe să cânte și ceilalți îl acompaniază. Este un spectacol fantastic care mă face să uit, pentru câteva ore, de boală și de oboseală.
Bărbați în vârstă, femei și copii, se așază la rând, să-și primească bucățile. Cele mai bune părți li se dau bătrânilor, abia apoi urmează femeile și copiii.
Privind-o pe micuța mea Napirai, îmi dau seama că am nevoie de ea, dacă vreau să găsesc liniștea necesară și voința pentru a suporta izolarea.
Mă uit pe fereastră și spun adio, cu fiecare privire, imaginilor familiare, care se scurg prin fața mea.

 

8. Măritată cu un beduin de Marguerite Van Geldermalsen (Married to a Bedouin)

Iordania, 1978

Pentru toţi aceea care savurează literatura de călătorie, în special în Orientul Mijlociu, aceasta este cartea ideală: o relatare fascinantă despre viata beduinilor la sfârşit de secol XX, scrisă de o occidentală. (…) Acuitatea observaţiilor autoarei, precum şi aventura propriei vieţi fac ca această carte să fie extrem de captivantă.
„Unde stăteai?”, a întrebat beduinul. „De ce nu stăteai cu mine astă noapte în peştera la mine?” Astfel începe povestea adevărată a eroinei şi autoarei acestei cărţi. Acest dialog, purtat într-o engleză sumară cu simpaticul Mohammad Abdallah Othman, avea să-i schimbe viaţă tinerei neo-zeelandeze aflată, împreună cu o prietenă, într-o excursie în Iordania. Peştera săpată în stâncă, veche de două mii de ani, avea să-i devină locuinţă.
Treptat, femeia renunţă de bunăvoie nu numai la confortul cu care era obişnuită, ci şi la obiceiurile ei, lăsându-se absorbită de stilul de viaţă al locuitorilor deşertului, de modul lor de a vedea lumea, viaţă. Şi tot de bunăvoie trece la islamism, îşi alege un nume beduin, după cum tot nume de beduini vor purta şi cei trei copii ai ei şi ai lui Mohammad.
Ca unică femeie occidentală trăitoare în acea regiune, devine o curiozitate până şi pentru regina Angliei, care ţine să o cunoască….
Citate:
”L-am întâlnit pe Mohamed Abdullah în Petra. Mă așezasem cu prietena mea Elizabeth pe treptele tăiate în piatră ale Comorii, cu spinările sprijinite de o coloană gigantică, când tânărul s-a așezat pe o treaptă mai jos și a început să pălăvrăgească. Pe cap avea înfășurată o bucată de pânză roșie cu alb și tivită cu un rând bogat de franjuri și era îmbrăcat cu un costum occidental din sintetic: verde închis și cu manșete.”
”Aceasta este singura intrare în Petra”, ne-a spus ghidul. ”De aceea le-a fost atât de ușor să-și protejeze tribul.” Și ne-am dat seama ce vroia să spună. Deschizătura avea doar câțiva metri lărgime, iar laturile mărețe încovoiate, de culoare roșu aprins și ocru, stăvileau toată lumina soarelui, cu excepția zonelor unde razele soarelui pătrunseseră și ajunseseră la frunzele smochinilor cocoțați ce prinseseră pete de culoare verde.
Poate că am ceva de nomad în mine.
Ulterior, Mohamed și prietenii lui au început un dans mai rapid, în continuare așezați unul lângă altul în rând, dar semănau mai mult cu un șarpe care se unduia în spatele unei scări, cu mendeel-ul legănându-se în timp ce toți băteau cu picioarele în același timp. Un bărbat cânta la fluier, iar un altul bătea toba într-un bidon. Era o muzică irezistibilă și, deși nicio femeie nu dansa, imediat ce Mohamed mi-a cerut, am profitat de avantajul că eram o turistă și am dansat toată noaptea în mulțimea aceea de oameni fericiți, continuând la mult timp după ce mirele plecase la mireasa lui în khula.
Când aveam baterii pentru casetofon, Mohamed punea caseta cu renumitul egiptean, Abd-el-Basset, care recita din sfântul coran. Nu aveam nevoie să înțeleg – cuvintele erau făcute pentru această lume, mai ales pentru asemenea dimineți când noi priveam, minunându-ne uimiți, cum valea se trezea la viață, iar lumina soarelui aluneca în ochii noștri peste chipul stâncilor.

 

9. Prietena mea genială de Elena Ferrante (My Brilliant Friend)

Italia – Napoli, 1950

Elena Ferrante este pseudonimul unei romanciere italiene. A publicat şase cărţi, printre care Amore molesto şi I giorni dell’abbandono, descrisă ca „răvăşitoare” de către prestigiosul cotidian New York Times.
O capodoperă modernă a uneia dintre scriitoarele italiene cele mai apreciate, Prietena mea genială este o poveste complexă şi emoţionantă despre două prietene, Elena şi Lila.
Acţiunea romanului este plasată în anii 1950, în mahalalele unui Napoli cenuşiu. Elena şi Lila cresc împreună pe străzile pe care se duc războaiele între bande rivale şi învaţă să aibă încredere deplină una în cealaltă. Prietenia lor rămâne profundă, în ciuda drumurilor diferite pe care le va purta destinul.
Prezentând vieţile a două femei, Ferrante spune povestea unei mahalale, a unui oraş şi a unei ţări care suferă transformări ce vor influenţa, la rândul lor, relaţia dintre protagoniste, memorabilele Elena şi Lila.
Cine va reuşi să lase în urmă universul dur al unei copilării pe jumătate condamnate – Lilla cea descurcăreaţă şi întreprinzătoare sau Elena cea sfioasă, îndrăgostită de romane şi pasionată de digresiuni filosofice?
Elena şi Lila simbolizează o naţiune supusă unor transformări majore, iar portretul pe care Ferrante îl face eroinelor sale reprezintă o impresionantă meditaţie asupra istoriei şi a prieteniei dintre oameni.
Prietena mea genială este primul roman dintr-o serie despre două fete inteligente şi descurcăreţe din Napoli, care încearcă să-şi construiască o viaţă într-o cultură violentă şi opresivă.
„Ferrante scrie sub semnul urgenţei, cu aviditate şi pasiune.” – The San Francisco Chronicle
„Prietena mea genială este unul dintre cele mai nuanţate portrete ale prieteniei dintre femei din memoria recentă.” – Vogue
Prietena mea genială este o carte bulversantă, care te răscolește, te pune pe gânduri și te face să-ți pui întrebări cu privire la condiția umană, la cât de mult din destinul nostru este hotărât încă din naștere și dacă, prin acțiunile și voința noastră, putem să îl modificăm. Din păcate însă, uneori, oricât te-ai zbate, circumstanțele vremurilor în care trăiești, coroborate cu acțiunile celor din jur, te împiedică să-ți depășești condiția socială…
Acțiunea se petrece într-un Napoli cenușiu al anilor 1950, o perioadă măcinată de frământări, în care mafia făcea legea și violența era un mod de viață. Bărbații își băteau soțiile, tații își băteau copiii, țipetele și jignirile erau la ordinea zilei, orice dispută de rezolva cu pumnii și bătele și cu toții acceptau acest lucru, ca un fapt inexorabil, bine împământenit. Diferențele între clasele sociale erau pregnante și era foarte greu să treci granița dintre ele. Resentimentele răbufneau adesea și neputința de a răzbi în alt fel ducea uneori inclusiv la crimă…
Citate:
”Lila, ca de obicei, vrea să exagereze, m-am gândit.
Exacerba peste măsură conceptul de urmă. Nu voia doar să dispară ea, acum, la șaizeci și șase de ani, ci să șteargă toată viața pe care o lăsase în spate.
M-am simțit dintr-odată foarte furioasă.
Să vedem cine izbutește de data asta, mi-am zis. Am deschis computerul și am început să scriu fiecare detaliu al poveștii noastre, tot ce mi-am amintit.”
”…Lila se trezise definitiv și acum avea ochii aceia ca două crăpături, foarte hotărâți, răspundea cu precizie.”
”În general, eu eram cea frumoasă, ea în schimb, era uscată ca o scrumbie, emana un miros de sălbăticiune, avea un chip prelung, îngust la tâmple, cuprins între două fâșii de păr lins și foarte negru. Dar când a decis să-i elimine atât pe Alfonso, cât și pe Enzo, se luminase ca o sfântă războinică. I se înroșise obrajii ca un semn al descătușării unei văpăi din fiecare colț al corpului ei, în așa fel încât pentru prima dată am avut acest gând: Lila e mai frumoasă ca mine. Eram deci a doua în tot. Îmi dorisem ca nimeni să nu remarce asta niciodată.”
”Era posibil? Mă târâse după ea dorindu-și ca părinții mei, drept pedeapsă, să nu mă mai trimită la școala medie? Sau mă dusese înapoi în mare grabă tocmai ca să evit pedeapsa aceea? Sau – mă întreb azi – își dorise, în momente diferite, și una, și alta?”

Cărțile autoarei Elena Ferrante pot fi comandate pe libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro, librarie.net, librariadelfin.ro, dol.ro

 

10. Strania călătorie a domnului Daldry de Marc Levy (The Strange Journey of Mr. Daldry)

Turcia – Istanbul, 1950

Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan. Cărțile lui sunt traduse în 47 limbi, regăsindu-se pe majoritatea listelor de bestseller din țările în care a fost publicat.
Născut în 1961, la Paris, Marc Levy a avut parte de un parcurs profesional fascinant : a fost mai întâi voluntar la Crucea Roșie, apoi antreprenor în SUA, după care a fondat una dintre cele mai importante companii de arhitectură din Franța.
Cariera sa de scriitor a demarat cu maxim de succes în anul 2000, când a publicat romanul Și dacă e adevărat…, vândut în întreaga lume în milioane de exemplare și ecranizat de Steven Spielberg (2005).
Strania călătorie a domnului Daldry este cel de-al doisprezecelea roman al autorului și a fost tradus în 42 de țări, inclusiv în Turcia, unde se desfășoară o bună parte a acțiunii.
Londra, 1950
Alice duce o viaţă liniştită, împărţită între munca sa, care o pasionează şi grupul ei de prieteni, cu toţii artişti ocazionali. Totuşi, în ajunul Crăciunului, viaţa ei va fi complet bulversată. În timpul unei excursii la bâlciul din Brighton, o ghicitoare îi prezice un viitor misterios. Alice n-a crezut niciodată în astfel de lucruri, dar nu poate să-şi alunge din minte cuvintele femeii, iar nopţile îi sunt bântuite de coşmaruri care par pe cât de reale, pe atât de inexplicabile.
Vecinul ei de palier, domnul Daldry, celibatar convins, gentleman excentric şi mucalit, o determină, din nişte motive obscure, să ia în serios vorbele ghicitoarei şi să le găsească pe acele şase persoane care o vor conduce spre destinul ei.
De la Londra la Istanbul, Daldry se hotărăşte să o însoţească într-o călătorie neobişnuită…
Ajunsă la Istanbul, Alice nu poate scăpa de senzația de deja-vu. În multe locuri simte că a mai fost, că este conectată printr-o legătură misterioasă, dar indestructibilă, de acele meleaguri exotice, încărcate de istorie.

Autorul acordă multă atenție detaliilor. Orașul Istanbul este descris cu multă măiestrie. Parcă vezi aievea străduțele mici, pitorești, moscheele cu minaretele lor îndreptate către cer, bazarurile atât de colorate și pitorești. Simți aroma de ambră și vanilie, te lași îmbătat de mirosul de bougainvillea. Detaliile istorice sunt și ele redate cu multă acuratețe.

Citate:
„Când observi oamenii, afli atâtea lucruri!”
„Bărbatul care va conta cel mai mult în viaţa ta, cel pe care-l cauți dintotdeauna, fără ca măcar să știi că există, acest bărbat a trecut doar cu câteva clipe în urmă chiar prin spatele tău.”
„Înainte de a ajunge la el va trebui să întânești șase persoane.”
„Alice, în tine sunt două vieți. Cea pe care o cunoști și o alta, care te așteaptă de multă vreme. Aceste două existențe nu au nimic în comun.”
„Tu vii dintr-un imperiu care nu mai există, o țară foarte veche, aflată la mii de kilometri distanță. Sângele care îți curge prin vine își are izvorul între Marea Neagră și Caspică. Uită-te într-o oglindă și convinge-te singură.”
„La Istanbul, vei întâlni pe cineva care te va îndruma spre următoarea etapă. Dar să nu uiți niciodată : dacă vei continua până la capăt această călătorie, realitatea pe care o cunoști nu va supraviețui.”
„Faptul de a ști nu e întotdeauna fără consecințe.”
„Toți avem nevoie de cineva în viața noastră, nimeni nu poate realiza lucruri mari de unul singur.”
„- Gândește-te la plăcerea de a regăsi la tine acasă miresmele din natură. Imaginează-ți că am putea pulveriza în apartamente parfumurile anotimpurilor.”
„Știai că memoria olfactivă este singură care nu se șterge? Chipurile celor mai iubite persoane se estompează cu timpul, vocile sunt uitate, dar mirosurile niciodată.”
Știi tu, dragostea la prima vedere nu există decât în cărți. În viața reală, sentimentele se construiesc la fel de încet cum construiești o casă, piatră cu piatră.”
”…cu nasul lipit de ceafa ei, am recunoscut acordul perfect din copilăria mea, am regăsit mirosurile trecutului, parfumul sărutărilor primite înainte de culcare. Am auzit, ivit din acei ani ai copilăriei, foșnetul draperiilor date deoparte dimineața, vocea dădacei care îmi striga: ”Anouche, scoală-te, în radă e un vapor atât de frumos, trebuie să-l vezi.
Am regăsit mirosul de lapte cald din bucătărie, am revăzut picioarele unei mese din lemn de cireș, sub care îmi plăcea atât de mult să mă ascund.”

Cărțile autorului Marc Levy pot fi comandate de pe edituratrei.rolibris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, librex.ro, librarie.net

Recenzii și prezentări cărți clasice

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria TOP

 

55 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *