Top 10 carti romantice contemporane in care un baiat rau se indragosteste de o fata cuminte

21
Eroii din cărțile din acest top par duri și cinici, dar în realitate propriul lor trecut dureros i-a determinat să se ascundă în spatele unui scut. În momentul în care se îndrăgostesc, armura cu care s-au înconjurat pentru a se autoproteja se crapă și adevărata lor fire iese la iveală, dovedind multă tandrețe și sensibilitate față de persoana iubită. La rândul lor, eroinele se dovedesc ca un balsam pentru sufletul zbuciumat al eroilor, aducând speranța în viața lor și ajutându-i să-și depășească demonii interiori.

1. Grey de E.L. James, Editura Trei, Colecția Eroscop (Grey)

Subiectul îl cunoaștem deja din trilogia ”Cincizeci de umbre” care, dincolo de controverse, ne-a oferit o frumoasă poveste de dragoste, demonstrându-ne că iubirea, acest sentiment puternic și curat, înțelege, iartă fără să judece, iar în final vindecă, aducând alinare și alungând demonii interiori.
În Grey aflăm punctul de vedere a lui Christian asupra evenimentelor din ”Cincizeci de umbre ale lui Grey” – carte povestită perspectiva Anastasiei – îi înțelegem mai bine motivațiile și temerile, ce anume l-a făcut să fie măcinat de demoni interiori și i-a declanșat o nevoie obsesivă de control.
Flash-back-urile de memorie și coșmarurile nocturne care îl chinuie repetitiv ne fac să pricepem copilăria traumatizantă pe care a avut-o alături de o mamă drogată și iresponsabilă, care îl lăsa, în delăsarea ei, să sufere de foame de multe ori, dar pe care el o iubea totuși, și al cărei iubit îl torturase cumplit, lăsându-i răni adânci, atât fizice cât și psihice, declanșându-i fobia de a fi atins și intoleranța la droguri și risipa de mâncare, plus senzația că nu merita să fie iubit, în ciuda faptului că fusese adoptat ulterior de o familie echilibrată și foarte afectuoasă.
Dacă cicatricile exterioare se vindecaseră, cele interne supurau încă, determinându-l să se acopere cu o platoșă menită să-l apere și în spatele căruia de ascundea de toți cei din jur.
În adolescență, vulnerabil și frustrat, încă nesigur pe el, avusese ghinionul să fie pervertit de Elena Lincoln, o bună prietenă a mamei lui adoptive, de vârstă cu aceasta, care îl introdusese în lumea întunecată a jocurilor sexuale, fiind sclavul ei sexual timp de patru ani, după care trecuse într-o nouă etapă, în care el era dominatorul, iar Elena îi găsea periodic o nouă supusă, dornică să-i satisfacă orice capriciu. Toate acestea îi creaseră o falsă iluzie a controlului, dându-i impresia că a descoperit un infailibil sistem de apărare, capabil să țină întunericul, de care se temea atâta, la distanță.
Dovedind un adevărat geniu în afaceri, își crease practic un imperiu financiar la doar douăzeci și șapte de ani, în ochii tuturor părând întruchiparea eficienței în persoană, muncind non-stop, preocupându-se de orice amănunt și neafișându-se niciodată în vreo relație romantică, mulți, inclusiv familia, suspectându-l că ar fi de fapt homosexual.
Scutul lui începe să se crape în momentul în care Anastasia Steele, o studentă la litere, vine să îi ia un interviu. Este fascinat de ea, de inocența și stângăcia ei, de ochii ei albaștri, mari și nevinovați. Brusc, i se declanșează instinctele de vânător și o dorește cu orice preț, o premieră pentru el, căruia toate supusele sexuale de până atunci i se oferiseră practic pe tavă.
În continuare asistăm la toate eforturile lui Christian pentru a o aduce la dispoziția lui, pe post de sclavă sexuală, încercând chiar să o convingă să semneze un contract în acest sens care, deși fără o valoare legală, ar fi consemnat acordul ei. Este uluit când descoperă că ea era complet inocentă, simțind o încântare neașteptată să fie primul ei iubit, experiența fiind foarte intensă și satisfăcătoare pentru amândoi, fiind în același timp o premieră și pentru Christian – prima dată când făcea, de fapt, dragoste…
În perioada următoare, gelozia și sentimentul de posesie față de ea îl iau complet prin surprindere pe Christian, care constată că ea i se strecurase cu totul în suflet, iar gândurile lui se învârteau aproape în permanență în jurul ei, chiar și în momentul în care făcea afaceri.
De fapt, fără să-și dea seama, Christian se îndrăgostise până peste cap de Anastasia, doar că nu recunoaștea sentimentul…
După o copilărie traumatizantă și o adolescență marcată de perversiuni sexuale, Christian se agață cu disperare de modul de viață cunoscut de el și care are impresia că îi aduce echilibrul. În același timp însă, deși afirmă că dacă ea nu se va adapta stilului lui de viață va renunța complet la ea, în subconștient e disperat să nu o piardă și la orice semn de șovăială din partea ei mai face o nouă concesie, readaptând termenii înțelegerii.
Alături de Anastasia, Christian are parte de tot felul de premiere – relații sexuale fără perversiuni, descoperind cu surprindere că acestea puteau fi complet satisfăcătoare, dormitul alături de ea, care se dovedește a fi foarte relaxant, o prezintă părinților lui, îi dă întâlniri, ba mai mult, își pierde și legendarul său control de câteva ori.
Deși încearcă să o convingă pe Anastasia că relația pe care el o propune pentru ei e singura valabilă, el fiind incapabil de o relație romantică, bazată pe flori și inimioare, gesturile lui dovedesc contrariul, preocupându-se de siguranța ei, fiind atent la schimbările ei de dispoziție, făcându-i cadouri costisitoare, plimbând-o cu elicopterul, iar apoi cu planorul să ”vâneze” zorile.
Alături de ea, coșmarurile lui dispar, iar Christian învață să râdă, să glumească și să se bucure de viață.
”De ce-o las să doarmă cu mine? Dar asta-i o întrebare retorică: în străfundul sufletului meu, știu răspunsul. Pentru că lângă ea dorm mai bine.
Este talismanul meu împotriva viselor mele.
Îmi ține coșmarurile la distanță.”
Anastasia i-a arătat o altă variantă a lumii, plină de culoare și viață, față de lumea ternă și rece în care trăise până atunci. Sunt foarte amuzante e-mailurile dintre ei, amândoi înfruntându-și voințele în spatele unor replici obraznice și spirituale. Traumele sufletești n-au dispărut însă, iar el este tot chinuit de îndoieli, în ciuda tuturor semnelor care arată că ea îl iubește.
”Am revenit la viață de când am întâlnit-o pe ea. Aceste ultime săptămâni au fost cele mai palpitante, cele mai imprevizibile, cele mai fascinante din viața mea. Am fost ademenit din lumea mea ternă într-una plină de culoare – totuși, ea nu poate fi ce-mi trebuie mie.”
Încercând să o convingă să accepte stilul lui de viață, Christian forțează lucrurile și depășește o graniță sensibilă, iar Anastasia, distrusă sufletește, îl părăsește, convinsă că între ei nu poate fi nicio relație, întrucât, încercând să fie pe placul lui, își distrugea însăși esența ei…
Este momentul care îl zgâlțăie pe Christian și îl trezește la realitate, forțându-l să vadă lucrurile în perspectivă. Își dă seama că, de dragul ei, este dispus să se schimbe și să încerce o relație convențională, întrucât viața fără ea nu i se pare o alternativă viabilă.
”Ultima lună îmi trece prin fața ochilor: cum s-a împiedicat la mine-n birou, stinghereala ei de la Clayton’s, e-mailurile ei arțăgoase și spirituale, gura ei obraznică… chicotelile ei… tăria și sfidarea ei tăcută, curajul ei – și-mi dau seama că mi-a plăcut la nebunie fiecare minut. Fiecare clipă enervantă, distractivă, comică, senzuală, lascivă cu ea – da, mi-a plăcut la nebunie. Am avut o aventură extraordinară, amândoi – mă rog, eu cu siguranță am avut.”
În ciuda faptului că încă se consideră un monstru, nedemn să primească iubirea pe care Anastasia declarase că i-o poartă, nevoia de ea și senzația de vid pe care o simțea de când ea plecase îl fac să se ambiționeze și să acționeze, iar speranța că ar putea să reușească să se adapteze stilului de viață dorit de ea i se strecoară în suflet.
”Azi, o voi recuceri.”
 

 

2. Fericirea mea ești tu de Jamie McGuire, Editura Trei (Walking Disaster)

Povestea celor doi o cunoaștem deja din Fericirea începe azi. Dar, în timp ce Fericirea începe azi este scrisă din punctul lui Abby de vedere, în Fericirea mea ești tu aflăm gândurile lui Travis, ne dăm seama ce l-a făcut să devină așa cum era în prezent, îi cunoaștem neliniștile, incertitudinile, speranțele și ne dăm seama că, sub aparența de băiat dur, se ascunde un suflet foarte sensibil, capabil de sentimente profunde.
Cartea începe cu un prolog deosebit de emoționant. Micuțul Travis, în vârstă de trei ani, este chemat la căpătâiul mamei lui aflată pe moarte, pentru ca aceasta să-și ia rămas bun de la el. Sfaturile pe care aceasta i le dă i se vor întipări în minte, chiar dacă, pe moment, nu le înțelege în totalitate.
”- Fiule, mâine-poimâine o să te îndrăgostești. Să nu te oprești la prima fată care-ți iese-n cale. Alege o fată care nu-ți cedează ușor, una pentru care trebuie să lupți, iar după aceea să nu te oprești niciodată din luptat. Să nu – a luat o gură mare de aer – să nu încetezi niciodată să lupți pentru ceea ce-ți dorești. Și – a strâns din sprâncene – să nu uiți niciodată că mami te iubește. Chiar dacă nu o să mă mai vezi.”
Te înduioșează până la lacrimi să vezi cum micuțul băiețel încearcă să fie curajos pentru a-i fi pe plac dar, în adâncul sufletului, nu poate înțelege de ce Doamne-Doamne o lua tocmai pe mămica lui, iar el nu putea face nimic să împiedice acest lucru.
”Eu nu voiam s-o las să plece. Nu-mi păsa dacă Doamne-Doamne o voia sau nu. Ea era mămica mea. El putea să-și ia o mămică bătrână. Una care nu avea băieței de care să aibă grijă. Am încercat să-mi amintesc ce-mi spusese. Am încercat să-mi întipăresc asta în minte. Joacă-te. Vizitează-l pe tata. Luptă pentru ceea ce iubești. Ultimul lucru care nu-mi dădea pace. O iubeam pe mami, dar nu știam cum să lupt pentru ea.”
Crescut fără sensibilitatea și gingășia unei mame, cu patru frați mai mari, Travis a învățat de mic să se bată pentru a se apăra, ascunzându-și firea sensibilă sub o mască de băiat dur, mare cuceritor. Pentru el, majoritatea fetelor sunt ca niște ”vulturi”, care abia așteaptă să te devoreze: atracție, sex, dragoste nebună, iubire, iar apoi o inimă frântă, mereu în această ordine, dar nu și pentru el. Observând în jur nefericirea fraților, verilor și prietenilor săi după o relație eșuată, Travis luase de mult decizia ca el doar să se hrănească cu acei ”vulturi”, folosindu-se la rândul lui de ele, până când va găsi o ”turturea”.
”În urmă cu mult timp am luat decizia că mă voi hrăni cu vulturi până ce voi da de o turturea. O porumbiță. Acel suflet care nu ar deranja pe nimeni; care pur și simplu și-ar vedea de propriile-i treburi, încercând să-și trăiască viața fără să distrugă pe cineva pentru a-și satisface nevoile și obiceiurile egoiste. Curajoasă. Comunicativă. Inteligentă. Frumoasă. Convingătoare. O creatură care s-ar împerechea doar pentru a procrea. De neobținut până ce nu îi oferi un motiv pentru a avea încredere în tine.”
Iar oportunitatea se va ivi mai repede decât se aștepta. Abby e diferită de orice fată pe care a cunoscut-o. Îi rezistă cu brio farmecelor lui, îl tachinează și îl intrigă. O poreclește ”Pigeon”, iar noi ne dăm seama că, pentru el, e tocmai fata pe care o aștepta de mult. Ocazia de a o cunoaște mai bine se ivește când Abby și America, prietena ei cea mai bună și iubita lui Shepley, vărul lui Travis, vin să stea la ei în apartament până se rezolvă problema apei calde din căminul lor. Întrucât Travis o respecta mult prea mult pe Abby pentru a îi oferi să doarmă pe canapeaua unde dădea el ture cu ”vulturii”, singura soluție este să doarmă cu el în pat, asigurând-o că relația lor va fi strict platonică. Iar când problema apei se repară, Travis găsește repede un pretext pentru a o face să mai rămână cu el, provocând-o la un pariu: dacă la următoarea luptă el va încasa măcar un pumn, se va abține de la sex o lună, în caz contrar Abby va mai rămâne o lună cu el. Travis, complet motivat, câștigă pariul. Acum, văzând lucrurile din perspectiva lui Travis, realizăm că Parker, cel care o curta la rândul lui pe Abby, era departe de imaginea de băiat galant și respectuos, totul fiind doar o mască menită să-i asigure succesul în fața lui Abby, el fiind de fapt un profitor și un seducător, a cărui miză era cu atât mai mare cu cât își dăduse seama de interesul lui Travis față de Abby. De asemenea, ne dăm seama de motivațiile anumitor acțiuni ale lui Travis, realizând că la un moment dat s-a retras întrucât nu se considera suficient de bun pentru Abby și, îndrăgostindu-se până peste cap de ea, nu dorea să-i facă rău. De altfel, pierderea virginității lui Abby are loc doar la inițiativa și insistențele ei, el iubind-o și respectând-o prea mult pentru a-i propune acest lucru…

fericirea

În continuare, evenimentele se produc în maniera cunoscută din primul roman, punctate însă cu gândurile și trăirile lui Travis, plus alte câteva evenimente și replici noi, necunoscute în prima parte…
Suferințele și incertitudinile lui Travis te înduioșează în perioada cât au fost despărțiți, neștiind prea bine motivațiile ei, se frământă în permanență, încercând în felul lui să-i intre în voie dar nerenunțând nici o clipă la speranța de a fi împreună în cele din urmă!
Evenimentele din final le cunoaștem acum și din perspectiva lui Travis și simțim adrenalina la cote maxime când o salvează pe Abby din incendiu și suferința cumplită când crede că fratele lui, Trent, a pierit în flăcări, plus ușurarea imensă când îl regăsește…
Fericirea mea esti tu are avantajul că vine după o poveste spectaculoasă și emotionanta, căreia îi umple golurile rămase și ne ajută să înțelegem comportamentul lui Travis, iar ca bonus ne oferă un epilog delicios, ce surprinde un crâmpei din viața lui Travis și a lui Abby peste ani.
,,Am sărutat-o iar, lipindu-mi tandru buzele de ale ei.
— Acum ce urmează?
— Sărută-i pe copii, apoi tu şi cu mine putem sărbători unsprezece ani de „am reuşit în ciuda voastră”. Ce părere ai de chestia asta?’’
,,Am inspirat adânc, apoi am închis uşa dormitorului în urma mea. Cu toate că ne făcuserăm să trecem reciproc prin chinurile iadului, găsiserăm paradisul. Poate că era mai mult decât merita o pereche de păcătoşi, însă n-aveam de gând să mă plâng.’’

 

3. Chimie perfectă de Simone Elkeles, Editura Leda (Perfect Chemistry)

BĂIAT RĂU + FATĂ CUMINTE = CHIMIE PERFECTĂ
Chimie perfectă este o superbă carte de dragoste, care te face să crezi că, uneori, îți poți schimba cărțile necâștigătoare pe care le-ai primit la jocul vieții pe niște atu-uri de primă mână, dacă ai alături susținerea persoanei iubite.
Cartea este scrisă la persoana întâi, alternând capitolele scrise din perspectiva lui Brittany cu cele scrise din perspectiva lui Alex, cele două personaje principale ale cărții, aflați în ultimul an de liceu, ajutându-ne astfel să percepem cât mai bine trăirile și evoluția sentimentelor acestora.
 Alex și Brittany par complet incompatibili la prima vedere. Ea era blondă, diafană, cu ochi albaștri ca două safire, cu un corp ca de manechin, frumoasă ca un înger și cu maniere impecabile. El era plin de mușchi, tatuat, cu ochi negri pătrunzători și păr întunecat, periculos ca un demon și folosind un limbaj colorat. Ea provenea din partea de nord a orașului Chicago, unde locuiau oamenii bogați, iar casele erau elegante și spațioase. El provenea din sud, unde locuiau îndeosebi imigranții mexicani, sărăcia domnea peste tot, iar casele erau mici și înghesuite. Ea era mereu îmbrăcată în haine de fițe, coafată și fardată impecabil. El era mereu îmbrăcat în blugi și tricou, cu părul negru răvășit în toate părțile. În ochii ei, el întruchipa tot ceea ce ea respingea, o lume a drogurilor și violenței. În ochii lui, ea era tot ceea ce el disprețuia, o lume a oamenilor bogați, superficiali și lipsiți de suflet, preocupați doar de propria imagine.
Părea imposibil ca ei doi să se amestece unul cu celălalt, întocmai ca uleiul și apa, dar soarta a hotărât altfel, ajutată și de solii ei binevoitori.
De fapt aparențele înșeală de multe ori, iar fiecare dintre ei își trăia propria lui dramă și își crease o falsă imagine menită să-l apere de cei din jur.
Brittany fusese supusă la o presiune incredibilă de mic copil. Având o soră mai mare cu doi ani retardată, imobilizată în căruciorul cu rotile, i se impusese ca ea să fie mereu perfectă, impecabilă în ochii celor din jur, de parcă perfecțiunea ei ar fi putut anihila handicapul celeilalte de care știau, de altfel, foarte puține persoane, ca și cum era un secret rușinos, ce trebuia ascuns.
Bună și sensibilă, extrem de atașată de Shelley, sora ei, Brittany este dispusă să facă orice sacrificiu i l-ar fi cerut părinții ei, doar pentru ca aceștia să nu o interneze pe aceasta într-un sanatoriu. De altfel și planurile sale se viitor erau strâns legate de aceasta, Brittany alegându-și facultatea pe care dorea să o urmeze în funcție de distanța față de casă, pentru a fi cât mai aproape de sora ei.
În ochii celor din jur pare strălucitoare și complet lipsită de griji, dar în sufletul ei era măcinată de temeri și lipsită de bucurii. Prietenul ei Colin – cu care alcătuia ”cuplul de aur”, el fiind căpitanul și vedeta echipei de fotbal, iar ea conducătoarea majoretelor – o trata ca pe un trofeu și o presa să îi cedeze, ca o dovadă a iubirii ei față de el.
Alex provenea dintr-o familie de imigranți mexicani și era și el marcat de un trecut dureros. La vârsta de șase ani, tatăl lui, ce făcea parte dintr-o bandă, fusese executat în fața lui în timpul unei tranzacții cu droguri. Forțat să se maturizeze de mic, Alex își asumase răspunderea de a fi capul familiei lui, având grijă de cei doi frați ai lui, Carlos și Luis, mai mici decât el cu trei, respectiv șapte ani. Crescut de mic într-o lume dură și violentă, Alex fusese nevoit să intre în banda Latino Blood pentru a-și putea proteja familia. Deși încercase din răsputeri să se țină deoparte de droguri și tranzacțiile cele mai murdare, Alex era conștient că perspectivele lui nu erau prea luminoase.
Era disperat ca măcar frații lui să nu-i calce pe urme, ci să-și aleagă o cale curată, lipsită de pericole. Totuși, deosebit de inteligent și ambițios, dorea să absolve liceul, chiar dacă nu avea nicio șansă reală de a urma o facultate. Pentru a se întreține pe perioada studiilor, lucra cu jumătate de normă la atelierul auto al vărului său Enrique.
Prima întâlnire a celor doi nu debutează sub cele mai bune auspicii. Îngândurată și îngrijorată pentru sora ei, Brittany nu este atentă și este cât pe-aici să dea în curtea școlii peste motocicleta lui Alex. Urmează o altercație verbală, în care el îi reproșează că are numai fițe în cap și nu se uită pe unde merge, iar ea îl face bădăran, propunându-și să se țină cât mai departe de el în viitor.
Surpriza avea să vină la ora de chimie unde cei doi constată că sunt colegi ba, mai mult, sunt așezați să lucreze în echipă unul cu celălalt de către profesoara lor, doamna Peterson, după criterii alfabetice. Degeaba au încercat să protesteze, aceasta a rămas inflexibilă.
Doamna Peterson este genul de profesor care face cinste cu brio acestei meserii, genul care modelează caractere, insuflă idealuri și vede potențialul fiecăruia, dincolo de aparențe. Fără a se lăsa intimidată, îi stăpânește pe elevi, impunând o disciplină de fier.
Prin urmare, Alex și Brittany nu au avut încotro și au trebuit să preia proiectul ce le fusese repartizat – încălzitoare pentru mâini.
La început, cei doi se ironizează reciproc, Alex având impresia despre ea că este doar o păpușă frumoasă, lipsită de substanță, iar Brittany, știind despre el că făcea parte dintr-o bandă, îl considera un tip periculos, lipsit de scrupule.
Împunsăturile reciproce ale celor doi n-au scăpat celor din jur, iar Lucky, prietenul lui Alex, l-a provocat la un pariu și anume că dacă va reuși să se culce cu ea până la vacanța de Ziua Recunoștinței, îi va ceda Mazda lui RX-7, în caz contrar Alex trebuia să îi dea motocicleta lui Honda Nighthawk 750, cel mai de preț lucru pe care îl avea Alex, pe care o recuperase dintr-o groapă de gunoi și o transformase să arate de milioane după o muncă titanică. Miza era uriașă și era momentul să se retragă. Numai că el nu dădea înapoi niciodată. Ba, mai mult, considera că experiența ar fi fost pe deplin benefică ”puicuței albe” și ar mai fi ajutat-o să se scuture de fițe. ”S-ar putea să fie chiar distractiv” – se încurajează el.
În perioada următoare însă, cei doi încep să întrevadă prin crăpăturile armurii celuilalt, adevărata fire a acestuia și încep, încetul cu încetul, să lase garda jos.
Brittany, sătulă să se mai ascundă, își deschide sufletul în fața lui Alex, care dovedește multă înțelegere și compasiune, reacția lui față de Shelley impresionând-o profund pe Brittany. Departe de a se arăta scârbit sau deranjat de handicapul acesteia, Alex i-a arătat multă răbdare, jucând chiar un joc de dame cu ea și lăsând-o să îl bată, spre entuziasmul acesteia.
Brittany, mișcată de tandrețea lui, îi cere să-i dezvăluie și el secretele lui. Prin urmare, a doua zi Alex o invită la el acasă. Spre deosebire de luxul în care locuia ea, casa lui era sărăcăcioasă, cam de zece ori mai mică decât a ei. Dar Brittany, departe de a-l judeca, remarcă mai degrabă căldura ce o degaja acea locuință, față de atmosfera rece de la ea de acasă.
Când el îi povestește trecutul lui, Brittany este răscolită până la lacrimi, mai ales că realizează pericolele la care se expusese. Patul lui, aflat în camera pe care o împărțea cu frații lui, îi arată un indiciu important că și el era conștient de fragilitatea vieții lui, ca și cum s-ar fi așteptat în orice moment să o părăsească…
”Nimic nu împodobește peretele de deasupra celui de-al treilea pat, ca și cum cel care doarme în el ar fi un musafir ocazional. E ceva aproape trist; primele două paturi spun atât de multe despre cei care dorm în ele, în timp ce acesta este gol.
M-așez pe patul lui Alex, cel gol și fără de speranță, și ochii mi se întâlnesc cu ai lui.”
Brittany simte o dorință puternică să îl ajute și să readucă speranța în viața lui. Sărutul pe care-l împărtășesc îi afectează pe amândoi în egală măsură.
Deși își dă seama că șansele ca ei doi să poată să aibă o relație sunt ca și inexistente, Brittany nu mai poate nega față de ea sentimentele pe care le avea pentru Alex.
”E inteligent.
Are ochi atât de expresivi, încât dezvăluie mai mult decât ar vrea el să vadă.
E dedicat prietenilor, familiei, ba chiar și motocicletei lui.
M-a atins de parcă eram făcută din sticlă.
M-a sărutat de parcă voia să păstreze amintirea asta pentru tot restul vieții.”
”Când sunt în apropierea lui Alex, simt o emoție specială, ca pe vremea când eram mică, în diminețile de Crăciun.”

Pentru unele lucruri se merită să riști orice, iar Brittany decide să aibă curajul și să facă primul pas, despărțindu-se definitiv de Colin și declarându-și sentimentele fără echivoc față de Alex.
La rândul lui, Alex simte că se îndrăgostește din ce în ce mai mult de Brittany, deși în sinea lui realizează că relația lor are șanse minime de reușită.
Dar Brittany este decisă să lupte pentru relația lor, chiar dacă acest lucru însemna să își sfideze familia și să își ia viața în propriile mâini. Deși aflase întreg adevărul despre Alex și ceea ce fusese nevoit să facă, vrea să îi demonstreze că îi este oricum alături, dăruindu-i virginitatea ei.
Evenimentele se precipită în continuare, iar șeful bandei Latino Blood îl somează pe Alex să accepte să ia parte la o tranzacție cu droguri.
Însă, pentru prima dată, Alex nu mai dorește să se supună, ci să riște totul pentru un viitor așa cum și-l dorea.
Alex și Brittany au parcurs un drum lung și greu, presărat cu multe obstacole, până să poată fi împreună cu adevărat, fără ca nori negri, amenințători să planeze asupra lor, dar rezultatul a meritat orice efort sau sacrificiu. O superbă lecție de dragoste, care te face să speri că destinul poate fi înfrânt prin puterea speranței, insuflată de persoana iubită.
”Sistemul nostru solar e acum perfect aliniat și-am căpătat și ziua când luăm totul de la capăt, fără măcar s-o cer.”

 

4. După ce ne-am certat de Anna Todd, Editura Trei (After We Collided)

După ce ne-am certat este al doilea volum din seria After.
La fel ca și primul, și acest volum te trece printr-un adevărat dans al emoțiilor. Treci de la o stare la alta cu o viteză amețitoare. Ba îți vine să îl strângi de gât pe Hardin, ba ajungi să speri că Tessa îi va acorda o nouă șansă, văzându-l atât de distrus și de profund îndrăgostit de ea. În volumul acesta, spre deosebire de precedentul, aflăm și gândurile lui Hardin, capitolele fiind scrise la persoana întâi fie din perspectiva lui Tessa, fie din perspectiva lui Hardin.
La sfârșitul primului volum, După ce ne-am întâlnit, aflăm că, de fapt, toată acțiunea de cucerire a Tessei a fost ca urmare a unui pariu, făcut de Hardin și Zed la petrecerea în care au jucat Adevăr sau Provocare. Atunci, aflând că Tessa este virgină, cei doi puseseră pariu, pe bani bineînțeles, câștigătorul fiind cel care îi va răpi virginitatea. Iar apoi Hardin le dusese și dovezile – prezervativul folosit și cearșafurile mânjite de sânge. Cu banii primiți în urma pariului plătise avansul pentru apartamentul închiriat împreună cu Tessa și îi vopsise mașina ei. Disperat ca ea să nu afle adevărul, încercase ulterior pe toți prietenii, destui de altfel, care știau toată tărășenia, să-i șantajeze, să-i amenințe sau să-i mituiască cu bani. Dar Molly, fosta lui iubită, simțise o satisfacție răutăcioasă să o umilească și îi spusese adevărul de față cu toată lumea, Hardin implorând-o disperat, în genunchi, să îl ierte. Tessa a fost devastată emoțional. Tot ce i se păruse cândva pur și frumos, rememorând de nenumărate ori momentele lor de dragoste, i se părea acum murdar și trivial. Pleacă împreună cu Zed, refuzând să îl mai asculte pe Hardin, care o suna în disperare pe telefon.
Volumul al doilea începe cu gândurile lui Hardin, distrus emoțional și copleșit de vinovăție.
”Nu mi-am dat seama cât de mult o iubesc până când am început să vomit într-o chiuvetă după ce le-am arătat idioților mei de prieteni dovada virginității ei furate.
Am urât asta, am urât fiecare moment… dar nu m-am oprit.”
”Eu sunt cel vinovat. Am distrus-o pe ea și tot ce aveam împreună.
Dar voi face tot ce e nevoie să-mi răscumpăr greșelile.
Unde se duce ea acum? Există oare un loc unde o voi regăsi?”
Tessa nu e însă dispusă pe moment să îi mai dea o șansă. Hardin nu poate lăsa lucrurile așa și reușește să aibă o întrevedere cu Tessa, în care încearcă din răsputeri să o convingă să îl ierte, spunându-i că, de fapt, nu le-a dat amănuntele reale ale relației lor, ci a inventat unele. Dar dovada arătată lor a fost reală, a insistat Tessa care, deși a recunoscut că îl iubea în continuare, a refuzat totuși să îl ierte.
”- Ei bine, trebuia să te gândești la asta când te lăudai cu noua ta cucerire, spun eu liniștită.
– Cucerirea mea? La naiba, tu vorbești serios? Tu nu ești o cucerire de-a mea – tu însemni totul pentru mine! Tu ești respirația mea, suferința mea, inima mea, viața mea!”
Erau cele mai sensibile vorbe ce i le spusese vreodată, spuse într-un țipăt disperat, însă tot nu a convins-o pe Tessa.
Dar rezistența lui Tessa slăbește încetul cu încetul, iar ea își dă seama că înclină din ce în ce pentru a-l accepta din nou în viața ei, în adâncul sufletului ei fiind prea îndrăgostită de el pentru a lua în considerare, în mod real, soluția de a se despărți definitiv de el.
„Dacă e să fiu cinstită cu mine însămi, n-am încetat niciodată să mă agăţ de el. Chiar dacă n-am chef să recunosc asta, ştiu că nu sunt pregătită să-mi trăiesc viaţa fără Hardin… Oricât de îngrozitor s-ar fi purtat cu mine, sunt şi mai nefericită fără el decât atunci când am aflat despre întregul pariu.”
Iar Hardin îi aduce, fără să știe, ultimul argument menit să-i spulbere rezistența și anume că fără acel pariu stupid ei nu ar fi ajuns niciodată împreună.
”- N-aș lua nimic înapoi, pentru că noi n-am fi fost împreună dacă eu nu făceam tâmpenia asta. Căile noastre nu s-ar fi intersectat niciodată, nu în felul ăsta care ne-a legat atât de strâns. Chiar dacă mi-am distrus viața, fără pariul ăla tâmpit și plin de răutate n-aș fi avut nicio viață. Sunt sigur că asta te face să mă urăști și mai tare, dar ai vrut adevărul. Și ăsta este adevărul.”
Iar Tessa își dă seama, dintr-odată, că nici ea nu ar schimba nimic pentru că, mai presus de toate, îl vrea pe Hardin în viața ei. Îl iartă pe Hardin și fac din nou dragoste cu pasiune. Hardin o emoționează până la lacrimi, dăruindu-I de Crăciun o brățară fină cu trei amulete – un semn al infinitului, o notă muzicală și o carte pe care era o inscripție: ”Nu știu din ce sunt plămădite sufletele noastre, dar știu că al meu și al lui sunt la fel.”
Interacționând din nou cu grupul de prieteni, noi surse de tensiune încep să apară – neînțelegeri, gelozii, intrigi, care ajung să îi separe din nou, amândoi fiind devastați emoțional pe perioada despărțirii. Dar, întocmai ca doi magneți care se atrag fără a se putea opune, cei doi ajung din nou împreună.
 ”…știu că indiferent de cât de mult ne certăm, vom găsi mereu o cale de a ne reîmpăca. Întotdeauna.”
”Sunt pierdut fără tine, Tessa. Nu însemn nimic. Nu pot mânca, nu pot dormi, nici măcar nu pot respira. Am plâns zile întregi fără întrerupere, și știi că eu nu plâng. Doar că… am nevoie de tine.”
”Îmi trag jeanșii mai jos de glezne și mă urc din nou în pat lângă ea, fata enervantă care mi-a furat fiecare părticică din trup și suflet, și nici că le mai vreau înapoi. Nici măcar nu mă interesează ce face cu ele. Sunt ale ei. Sunt al ei.”
ta9d0da0zdwhfaj6rhl2

 

5. Intimidare de Penelope DouglasEditura Epica (Bully

Intimidare este o carte superbă din categoria young adult, care surprinde foarte bine frământările, neliniștile și speranțele perioadei respective. O perioadă în care îți cauți încă identitatea, îți formezi personalitatea, încerci să depășești obstacolele și să-ți așezi prioritățile. O perioadă în care ești încă vulnerabil și nu știi cum să reacționezi la provocările sorții.
Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva lui Tate, o adolescentă de optsprezece ani, aflată în ultimul an de liceu. Mama ei murise de cancer pe când ea avea doar zece ani, rămânând în grija tatălui care, deși o iubea nespus, era adesea plecat datorită meseriei lui de militar. Până la vârsta de paisprezece ani, cel mai bun prieten al ei fusese Jared, vecin cu ea și coleg de clasă. Până atunci, își împărtășiseră toate temerile și speranțele, petrecând aproape fiecare clipă liberă împreună. Dar, în acea vară fatidică, Jared fusese plecat la tatăl lui, care era divorțat de mama lui și se întorsese complet schimbat. Rău, cinic, nu pierdea nici o ocazie în a o tachina pe Tate și a inventa zvonuri răutăcioase pe seama ei. Oricât tentativă a lui Tate să afle ce determinase acea schimbare se lovise ca de un zid. Jared era sexy, carismatic și un bun sportiv, participând cu mult succes la cursele de mașini, fiind extrem de popular în liceu și, datorită acțiunilor lui, Tate ajunsese încetul cu încetul să fie izolată de aproape toată lumea, nemaiavând decât o singură prietenă, pe K.C.
La vârsta de șaptesprezece ani, Tate plecase să studieze pentru un an în Franța, sperând ca, în lipsa ei, Jared să-și aleagă altă țintă și să o lase în pace la întoarcere. Nici o șansă! La întoarcerea ei, Jared era la fel de înverșunat să-i facă viața amară. Numai că, de data aceasta, Tate era hotărâtă să nu se mai lase intimidată ci să-i riposteze cu aceeași monedă. Șicanele curg între cei doi în perioada următoare, antrenându-i și pe cei din jur în micul lor ”război”.
Surprinzător însă, Tate află că, dincolo de toate răutățile pe care i le făcuse, în același timp o și protejase, amenințând pe oricine încerca să-i facă avansuri.
Tate nu mai știe ce să creadă și încearcă să îl provoace pe Jared pentru a-l determina să-i spună adevăratele lui motive. Micile ei manevre de a-l enerva nu fac însă decât să-i alimenteze acestuia spiritul combativ, ducând războiul la un nivel superior. Astfel, profitând că buna ei prietenă K.C. se despărțise de prietenul ei Liam după ce aflase că acesta o înșelase (informație pe care chiar Jared avusese grijă să i-o furnizeze) reușește să o convingă pe aceasta să iasă la câteva întâlniri cu el, iar Tate se simte trădată pe toate planurile, simțind în același timp o inexplicabilă gelozie.
Rănită sufletește și dorind să-l facă să simtă și el aceeași durere ca și ea, Tate l-a atacat verbal.
”- Ești un rahat cu ochi lamentabil, Jared. Bănuiesc, însă, că și eu aș fi la fel de lamentabilă, dacă m-ar fi urât părinții. Tatăl tău te-a părăsit, iar mama ta te evită. Dar cine ar putea să-i învinovățească, nu-i așa?”
Imediat ce a rostit vorbele, le-a regretat imediat, dar nu le mai putea retrage. Durerea din ochii lui a bântuit-o în perioada următoare. Bunica ei, venită în vizită, i-a simțit frământările și i-a dat câteva sfaturi prețioase.
”Dar draga mea, să-ți îngădui să fii vulnerabilă, nu este întotdeauna o dovadă de slăbiciune. Câteodată poate fi o decizie conștientă, ca să ajuți cealaltă persoană să iasă de sub carapace.”
”Să știi că tot acest bagaj la care nu vrei să renunți te face mai slab. Câteodată, cel mai bun medicament este să fii vulnerabilă, să dai frâu liber emoțiilor și să-i arăți că te-a rănit. Doar după aceea poți să spui că ai încercat.”
”Dacă te prefaci că nu-ți pasă, nu înseamnă că te eliberezi”
Efectul vorbelor ei nu a întârziat să apară. După ce a ironizat-o pe Tate că s-a urcat în copac în timpul unei furtuni, inconștientă de pericolul la care se expunea, Jared a avut grijă să precizeze că pentru el nu avea nici o importanță dacă ea pățea ceva.
”Puțin îmi pasă dacă trăiești sau mori.”
A fost momentul în care Tate a avut o revelație, dându-și seama că nu-i plăcea persoana în care se transformase, iar toate ripostele ei nu făcuseră decât să o facă din ce în ce mai nefericită.
”Destul. Ajunsesem la capătul puterilor. Asta nu mai era viață. Pentru el nu era decât un joc, dar eu nu mai aveam nicio tragere de inimă să îl fac. Nu sunt puternică. Nu pot să intimidez pe cineva. Nu sunt fericită. Știam ce trebuia să fac.”
Prin urmare, a hotărât să se elibereze prin adevăr. La următoarea oră de clasă, în care trebuia să interpreteze un monolog, Tate a profitat de oportunitate și și-a pus practic sufletul pe tavă, având grijă să se uite în ochii lui Jared tot timpul, și menționând cât de mult l-a iubit cândva și cât de mult a făcut-o el să sufere.
”- Erai furtuna mea, norul care aducea tunetul, copacul meu într-o ploaie torențială. Am iubit toate aceste lucruri și te-am iubit pe tine. Dar acum? Ești o afurisită de uscăciune. Credeam că ticăloșii conduc numai mașini grrmane, dar se pare că și imbecilii de la volanul unui Mustang pot lăsa cicatrice.”
Deși restul colegilor au aplaudat-o frenetic, crezând că totul era doar ficțiune, lăudându-i talentul actoricesc și sfătuind-o să dea la teatru, Jared a părut zgâlțâit din temelii, dovedind că nu era deloc insensibil la sentimentele ei.
Monologul respectiv a marcat un moment de cotitură în relația lor. Jared a început să lase garda jos, iar prin crăpaturile carapacei lui Tate a început să-l întrevadă pe vechiul Jared.
Pasiunea comună pentru cursele de mașini le-a oferit prilejul să concureze împreună la un moment dat, iar pe drumul de întoarcere au ajuns să se sărute, fiind de ajuns doar o scânteie ca să aprindă pasiunea ce mocnise în permanență între ei.
Deși erau evident atrași fizic unul de celălalt, pentru ca relația lor să aibă o șansă trebuiau să treacă testul încrederii reciproce. Jared reușește, în cele din urmă, să-și deschidă sufletul în fața lui Tate și să-i mărturisească ce se întâmplase în acea vară cumplită. Este cutremurător să citești cât rău le pot face propriilor lor copii unii părinți!
Tate este plină de empatie față de Jared, suferind pentru toate traumele prin care el trecuse. Îi dăruiește virginitatea ei, iertându-l pe deplin și iubindu-l din tot sufletul.
În curând însă, Tate va primi o lovitură cumplită, părând că Jared a trădat-o în modul cel mai cumplit. Inima ei se frânge în mii de bucăți și se răzbună devastându-i mașina. Jared încearcă disperat să o convingă că era nevinovat. Sunt momente în viață în care trebuie să-ți asculți instinctele, iar Tate, deși toate dovezile erau contra lui, alege să îl creadă. În momentul în care se dovedește că, într-adevăr, el nu avea nicio vină, Tate e copleșită de remușcări pentru daunele pe care i le provocase mașinii lui, dar el o asigură cu un zâmbet ostenit că nu e nimic, are o scuză acum să-i mai aducă niște îmbunătățiri.
”- Tate, ești a mea și eu sunt al tău. Cu fiecare zi ce va trece îți vei da tot mai mult seama de acest lucru. Când vei crede acest lucru fără umbră de îndoială, atunci îți voi fi câștigat încrederea.
– Sunt a ta. Doar că… nu eram sigură dacă tu erai într-adevăr al meu.
– Atunci te voi face să fii sigură.”
”Eram a lui, iar el era al meu.
Nu ne despărțisem niciodată. Fiecare ne-am modelat unul pe celălalt fără să ne dăm seama.
Iar acum eram împliniți.”
bully

 

6. O minciună nevinovată de K. A. Tucker, Editura Epica

O minciună nevinovată m-a cucerit prin personaje memorabile, răsturnări de situații, trăiri intense, implicații psihologice și câteva replici și momente pline de umor.
Încă de la începutul cărții m-am bucurat să o descopăr pe Kacey (personajul principal din Zece respirații scurte) perfect echilibrată în urma ședințelor de terapie urmate și a vieții complet satisfăcătoare alături de Trent.
Depășindu-și proprii demoni interiori, Kacey a fost cuprinsă de sentimente de vinovăție față de Livie, sora ei mai mică, ce fusese nevoită să se maturizeze forțat și să-și asume responsabilitatea în perioada în care Kacey plutise în derivă, folosindu-se de alcool, droguri și sex pentru a-și amorți durerea copleșitoare care o măcina.
La unsprezece ani, în urma accidentului în care își pierduse ambii părinți, iar sora ei era la recuperare intensivă cu multiple răni fizice și mai ales sufletești, Livie își înăbușise propria durere și dovedise o remarcabilă maturitate, anunțând școala și rudele despre tragedie și încercând din răsputeri să-i fie alături surorii ei în perioada de recuperare.
Anii trecuseră, iar Livie se comporta la fel de matur și echilibrat, fără să se abată nici o secundă de la țelul pe care și-l propusese – admiterea la Princeton, colegiul urmat și de tatăl ei, credincioasă promisiunii pe care i-o făcuse acestuia și anume aceea de a-l face mândru de ea. Astfel, Livie fusese sora perfectă, eleva perfectă, prietena perfectă, nepermițându-și nici o greșeală care să o abată de la țelul propus.
Dar perfecțiunea e periculoasă, mai devreme sau mai târziu e inevitabil să nu faci o greșeală, iar aceasta poate să aibă consecințe nebănuite.
Kacey, îngrijorată de stilul robotic al surorii ei, care trecuse prin adolescență fără a-și permite nici o nebunie specifică vârstei, ia hotărârea, cu sprijinul doctorului Stayner, să o scoată din carapacea ei și să o facă să se bucure de viață, chiar cu riscul de a face câteva greșeli.
Astfel, o provoacă pe Livie să meargă la o petrecere a studenției, stropită din belșug cu shot-uri de jeleu cu vodcă.
” – Nu uita să dai peste cap un shot de tequila. Să încingi un break dance. Sau orice altceva faceți voi bobocii din ziua de azi în prima săptămână de studenție. Îți va prinde bine.
– ”Normal” este un termen plictisitor. Tequila, Livie. Le ajută pe domnițele fără cavaleri să se metamorfozeze în fluturi. Poate că vei și întâlni – trage aer în piept pentru a accentua efectul dramatic – un băiat!”
Dezinhibată de alcool, adevărata fire pasională a lui Livie iese la iveală, care ajunge să danseze pe masă, să se sărute pasional cu Ashton, căpitanul echipei de canotaj, un renumit cuceritor, și să-și facă un tatuaj.
Au petrecut o noapte de pomină stropită din plin cu shot-uri de jeleu cu vodcă, ale cărei urmări nici nu le-ar fi putut bănui. Nu-și aducea prea clar aminte ce s-a întâmplat, doar flashuri scurte, când s-a trezit a doua zi  în camera ei de cămin, șocată să realizeze că are o mahmureală de zile mari.  Și asta nu e tot…
Întins de-a curmezișul pe patul de jos se afla, complet dezbrăcat, Ashton, primul bărbat gol pușcă pe care Livie îl văzuse vreodată, iar pe fesa lui stângă se afla un tatuaj proaspăt: ”Irlandeza”.
”Limba individului asta a fost în gura mea? Tipul asta… acest Adonis înalt, gigantic, cu părul șaten închis ondulat, cu pielea bronzată și cu un corp capabil  să seducă până și o călugăriță oarbă… a avut limba în gura mea.”
”Cu mișcări surprinzător de grațioase, se rostogolește jos din pat și se ridică în picioare. Aerul îmi șuieră printre dinți când îl trag în piept, mutându-mi privirea spre fereastră, dar nu înainte de a-l vedea din față în toată splendoarea.
Mă întreabă, râzând pe înfundate:
– Ce s-a întâmplat Irlandezo?”
A doua zi însă, Ashton insistă să dea uitării micul lor interludiu din noaptea precedentă, jignind-o pe Livie, care consideră că nu a fost suficient de atrăgătoare pentru el.
De fapt, Ashton era încorsetat de un secret din trecutul lui, care-i răpise practic opțiunea de a-și face propriile alegeri. Cu un tată care îl brutalizase fizic în copilărie, iar apoi îl șantajase emoțional pentru a-l determina să facă tot ce îi impunea acesta, în caz contrar o persoană foarte dragă acestuia ar fi suferit repercusiuni, Ashton se refugiase în petreceri și în relații întâmplătoare de o noapte, căpătându-și o reputație de afemeiat notoriu.
Aparent, Ashton avea o viață perfectă – bani, o mașină superbă, o carieră promițătoare de avocat în față, dar nimeni nu știa iadul emoțional în care se zbătea.
Față de Livie, departe de a fi indiferent, simțise niște sentimente extrem de profunde. Dar, considerând că ea nu merita să fie doar o aventură pe lista lui nesfârșită de cuceriri și neputând să-i ofere ceea ce merita, el neavând încă libertatea de a face propriile alegeri, a preferat să se dea deoparte.
Își ferește o clipă privirea de mine și văd cum își încleștează fălcile. Când privirile ni se întâlnesc din nou, văd resemnare în ochii lui.
– Pentru că tu nu ești o aventură de-o noapte, Irlandezo.
Aplecându-se să depună o sărutare pe linia maxilarului meu, îmi șoptește:
– Tu ești fata din inima mea pentru totdeauna.”
Între timp, Livie îl cunoaște pe Connor – un tânăr manierat, politicos și amabil, provenind dintr-o familie bună, viitor avocat în devenire și membru al echipei de canotaj. Părea exact alegerea pe care părinții ei ar fi încurajat-o pentru ea, astfel că Livie acceptă invitația acestuia la o întâlnire. Ajunsă la el acasă, constată cu stupoare că acesta locuia împreună cu Ashton, care era și cel mai bun prieten al lui.
În perioada următoare, Ashton îi dă tot felul de semnale amestecate, pentru că logica e una, dar ce îți dictează inima e cu totul altceva. Pe de o parte, insistă că prietenul lui Connor e persoana cea mai potrivită pentru ea, pe de altă parte manifestă crize de gelozie, îi face declarații de dragoste surprinzătoare și e alături de ea în anumite momente mai grele ale ei.
În timp ce Connor insistă să ia lucrurile încetul cu încetul, Livie împărtășind cu acesta doar câteva sărutări care nu au reușit nici pe departe să o înfierbânte precum cele ale lui Ashton, Ashton a reușit să mai depășească câte o graniță la fiecare întâlnire cu ea, cu participarea ei entuziastă, reușind să-i provoace de două ori extazul, fără a merge însă până la capăt.
Mi-a plăcut mult că Livie a decis la un moment dat, cu orice risc, să pună capăt acestei situații duplicitare, hotărând să se despartă de Connor, care își manifestase deja dorința să se logodească cu ea, considerând că acesta merita să găsească pe cineva care să fie atrasă de el, nu să-i fugă ochii într-una după prietenul lui cel mai bun.
Mai mult, hotărâtă să dea o șansă relației cu Ashton, se duce în camera lui și îl provoacă, dăruindu-i virginitatea ei. Dar, după o noapte pasională de iubire, sunt descoperiți de Connor. Acesta, rănit sufletește în urma trădării, îi dezvăluie faptul că Ashton era logodit, amănunt pe care acesta uitase să i-l precizeze. Mai mult, în momentul în care apare și respectiva logodnică, Ashton fuge după aceasta, insistând să îi explice ce s-a întâmplat.
Îndurerată de reacția lui, Livie pleacă la Miami pentru a-și linge rănile. Își dă seama că nu regretă nici o decizie luată, dându-și seama că toate încercările și greșelile făcute au întărit-o, au făcut-o să vadă mai clar lucrurile și să-și reevalueze opțiunile. Realizează acum că a fost o greșeală să se țină cu dinții de o promisiune făcută tatălui ei la vârsta de nouă ani și că nici acesta nu ar fi avut această pretenție de la ea.
În timp ce Livie încerca să descopere noua direcție pe care să i-o dea vieții ei, Ashton și-a luat și el propriile decizii radicale. Bântuit de durerea pe care a văzut-o în ochii lui Livie, a realizat că acum nu mai era vorba doar de el și, copleșit de vina de a-i fi provocat suferință persoanei pe care o iubea cel mai mult pe lume, a hotărât să-și revendice libertatea cu orice risc, deși nu avea nici o idee cum să rezolve problema cu care îl șantaja tatăl său.
Din fericire, solidaritatea umană există și soluția poate apărea de unde nu te aștepți. Deschizându-și sufletul în fața antrenorului echipei de canotaj, acesta i-a sărit imediat în ajutor și, cu sprijinul total neașteptat al doctorului Stayner, au reușit să pună capăt presiunii teribile sub care trăise Ashton de ani de zile, redându-i totodată acestuia prețioasa libertate de a-și face propriile alegeri.
Cartea se încheie într-o notă optimistă, reunind cele trei cupluri la un loc în aceeași casă – Kacey și Trent, Storm și Dan, Livie și Ashton, fiecare în parte găsindu-și sprijinul și fericirea alături de sufletul lui pereche.
O carte superbă despre importanța propriilor alegeri, încercări și greșeli, care să te conducă în final la ceea ce îți dorești cu adevărat…
Fac un pas spre el, îmi apăs palma pe inima lui care bate nebunește, întipărindu-mi în minte senzația momentului.
A momentului în care fac o alegere pentru  mine și doar pentru mine.
O alegere care este corectă pentru că este potrivită pentru mine.”

 

7. Măști și secrete de Corina Cîndea, Editura Librex

Măști și secrete este o foarte frumoasă și tulburătoare poveste de dragoste, intensă și emoționantă! Secrete răvășitoare, personaje fascinante, măști în spatele cărora își ascund adevărata personalitate pentru a se putea proteja, întuneric și lumină, deznădejde și speranță! O carte care te ține cu sufletul la gură de la prima până la ultima pagină!
Cartea este scrisă la persoana întâi, fie din perspectiva lui Brittany, fie a lui Maddox.
Brittany era o elevă aflată în ultimul an de liceu la o școală elitistă din Miami. Inteligentă, ambițioasă și perseverentă, Brittany era șefa de promoție a generației sale. Blondă, cu ochi verzi scăpărători, cu un corp superb, atrăgea privirile și admirația tuturor.
amber-heard-1024x768-41371
Împreună cu Wade, prietenul ei și vedeta echipei de fotbal a liceului, formau un cuplu perfect, invidiat de toți.  Prietena ei cea mai bună, Kelsey, forma un cuplu cu Brad de peste un an de zile. Cele două se înțelegeau perfect, în ciuda faptului că erau foarte diferite una de cealălaltă. Pe cât era Kelsey de exuberantă, pe atât era Brittany de serioasă.
Însă viața ordonată a lui Brittany avea să fie dată complet peste cap în momentul în care l-a întâlnit pe Maddox, un bărbat misterios, mai mare cu patru ani decât ea.
Drumurile lor s-au intersectat în momentul în care Kelsey l-a observat pe Brad stând de vorbă la liceu cu Maddox,  un personaj călare pe un motor, ce ieșea complet în evidență față de toți cei din jur, și i-a cerut ajutorul lui Brittany să descopere ce legătură aveau cei doi, plângându-i-se că Brad se comporta ciudat în ultima vreme. De altfel, chiar și în acel moment, el era foarte agitat, prin contrast cu calmul afișat de bărbatul cu care stătea de vorbă.
”Privirea îmi este atrasă ca un magnet de personajul întunecat. Totul este negru la el. Motorul imens pe care șade atât de relaxat, hainele din piele, mănușile, cizmele, casca. Chiar și vizorul acesteia este fumuriu, ascunzând privirilor chipul pe care ceva inexplicabil mă face să îmi doresc să îl zăresc.”

3dc35b03363a36075a334a11e7b40811

Kelsey, foarte agitată, îi mărturisește lui Brittany că se teme ca Brad să nu fie implicat cumva în curse și pariuri ilegale de mașini. Văzând că Brad nu intenționa să le prezinte bărbatului misterios, Kelsey se duce țintă la el, întinzându-i mâna. Bărbatul nu-i apucă mâna, își dă doar jos viziera, lăsând să i se vadă ochii… cei mai negri pe care Brittany îi văzuse vreodată! Iar când răspunde, cu o voce gravă ce îți dă fiori, pare că de fapt i se adresează lui Brittany, avertizând-o să se țină departe de el.
După plecarea lui, Brittany este atât de tulburată încât Brad, prieten cu ea din copilărie, simte nevoia să o avertizeze să stea departe de el, întrucât este un bărbat complicat.
Deși în sinea ei se simte vinovată față de Wade, ce fusese mereu un iubit grijuliu și atent, Brittany nu poate să nu remarce în sinea ei că față de acesta nu simțise niciodată un sentiment atât de intens ca față de Maddox, ci doar o iubire calmă și liniștită, la care știi la ce să te aștepți în orice moment.
”Așa cum se pare că există și dragoste la prima vedere. O dragoste care năvălește peste tine brusc, luându-te prin surprindere și dându-ți lumea peste cap. Care te întoarce pe dos mai mult decât ai putea crede vreodată și care te face să te simți prins într-o furtună de sentimente și trăiri.”
În perioada următoare, întâlnirile întâmplătoare cu Maddox nu fac decât să o tulbure tot mai tare, simțindu-se irezistibil atrasă de el, ca un fluture de flacăra unei lumânări, deși este perfect conștientă că ar putea să se ardă foarte tare…
”Amândoi părem fascinați de modul în care arătăm unul lângă altul. Blond și brunet. Luminos și întunecat. Două contraste, atrase iremediabil unul de celălalt.”
La rândul lui, Maddox îi transmite tot felul de semnale amestecate, fie prea cald, fie prea rece. Este nervos până la extrem când Brittany, la rugămintea lui Kelsey care îl urmărea pe Brad, își face apariția la o cursă de mașini pe o pistă ascunsă într-o pădure. Și totuși cere ca premiul lui să fie 8000 de dolari și un sărut din partea ei… Deși nu se grăbește să-și revendice sărutul după câștigarea cursei, îi tot apare în cale lui Brittany. Iar când ajung în final să se sărute, efectul e devastator.
Maddox apare atât la festivitatea cât și la balul de absolvire a lui Brittany, dar de fiecare dată când ea speră că o relație ar putea fi posibilă între ei, el face un pas înapoi, adâncindu-i confuzia lui Brittany, care nu mai știe ce să creadă.
Brittany rupe relația cu Wade, nemaisuportând să fie duplicitară. Mai era puțin și trebuia să plece la Milano, pentru a urma cursurile unei facultăți de fotograf în domeniul artei. Totuși, nu putea să plece până nu făcea o ultimă încercare să aibă o șansă la o relație cu Maddox, astfel că îl caută, deși el îi interzisese categoric să vină acolo, la pista de curse.
Aflăm acum și gândurile lui Maddox. Ne dăm seama că este măcinat de secrete întunecate, pe care le-a îngropat adânc în sufletul lui și că se ascunde în spatele unei măști autoimpuse. A încercat să se țină departe de Brittany, pentru a o putea proteje de trecutul lui.
”Eu, cu viața și secretele mele, sunt întunericul, iar ea… lumina. Lumina spre care mă simt iremediabil atras și pe care tânjesc să o consum.”
Dar, în momentul în care află că ea urma să plece la Milano pentru a-și continua studiile ce puteau să dureze patru ani de zile, bătălia este pierdută în sufletul lui. Nu poate să renunțe la ea, astfel că se duce după ea la ea acasă, deși inițial o respinsese.
Pasiunea izbucnește între ei, imposibil de oprit, iar cei doi petrec o noapte fierbinte împreună. Brittany este fascinată descoperind un tatuaj reprezentând o mască, desenat deasupra inimii.
Declarându-și fără echivoc iubirea unul față de celălalt, cei doi par hotărâți să își acorde o șansă, Brittany renunțând la ideea de a pleca la Milano, iar Maddox promițând că va veni la ea a doua zi.
Și totuși, Maddox nu a venit. Nici a doua zi, nici în următoarele trei săptămâni. Indiferent cât a întrebat de el, nimeni nu știa nimic. Parcă îl înghițise pământul. Cu inima frântă, Brittany a decis să plece la studii la Milano. A aflat acolo că Maddox și-a făcut apariția, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, la puțin timp după ce ea a plecat…
Distrusă sufletește, Brittany a găsit un refugiu în muncă, reușind să termine facultatea în doi ani în loc de patru și să obțină o bursă de studiu alături de un fotograf celebru, Marco. Inima ei era departe de a se fi vindecat și, pentru a putea merge mai departe, a simțit instinctiv nevoia să se întoarcă la Miami și să afle răspunsuri la întrebările ce o măcinau.
În momentul în care aflăm gândurile lui Maddox, rămânem șocați în momentul în care ne dăm seama că și el suferea enorm, neînțelegând trădarea lui Brittany. Ce trădare? Știm ce s-a întâmplat din punctul ei de vedere, dar cu el ce se petrecuse atunci?
Vine și momentul adevărului, cei doi întâlnindu-se întâmplător într-un restaurant din Miami, imediat după întoarcerea ei, iar el luând-o practic pe sus pentru a se putea lămuri.
Motivul pentru care s-au despărțit în urmă cu doi ani este absolut șocant, iar cei doi sunt răvășiți complet realizând că au fost victimele unei trădări. Ce senzație cumplită să afli că exact persoana în care aveai cea mai mare încredere a uneltit la spatele tău, fără să-i pese de sentimentele tale! ”Drumul spre iad e pavat cu bune intenții” – iar această zicală pare să se potrivească perfect în această situație.
Împăcarea lor este foarte emoționantă, dispărând toată durerea, topită de flacăra iubirii lor. A venit rândul lui Maddox să remarce tatuajul pe care Brittany și-l făcuse pe umăr – o pasăre Phoenix ce renăștea din propria cenușă, exact ce reușise ea, după ce fusese distrusă sufletește.
Problemele lor sunt însă departe de a se fi terminat, secretele din trecut sunt multe și întunecate și amenință să îi despartă. Unul câte unul, vălurile sunt ridicate și secretele sunt dezvăluite și, după fiecare dintre ele, iubirea lor devine tot mai puternică, depășind împreună un nou obstacol.
Epilogul ne duce peste câțiva ani și este luminos, optimist și, bineînțeles, foarte romantic. Cei doi eroi ne conving de trăinicia sentimentelor lor, construindu-și o viață împreună, în care fiecare dintre ei îl înconjura pe celălalt cu o încredere și o iubire necondiționată. Singurele semne care aminteau de traumele din trecut erau cele două tatuaje, două simboluri a ceea ce au simțit la un moment dat, la el – masca pe care obișnuia să o poarte pentru a-i ține la distanță pe cei din jur, pentru a nu fi rănit din nou, la ea – pasărea Phoenix, care a renăscut din propria cenușă, trecând peste durerea respingerii și găsind puterea de a merge mai departe.
”Poate că viața ne va mai aduce în cale și alte încercări, mai grele sau mai ușoare, dar nu vreau să mai ascund de tine nimic. Am învățat pe propria piele că a te ascunde sau a avea secrete față de cel pe care îl iubești nu poate să îți aducă decât suferință. Și nu vreau asta. Vreau să mă bucur de fiecare clipă pe care o petrecem împreună știind că pot avea deplină încredere în tine, așa cum și tu ai dragostea mea.
Dragoste și încredere.”

 

8. Legile atracției de Simone Elkeles, Editura Leda

Legile atracției ne oferă o savuroasă poveste de dragoste, în care un tânăr rebel și o tocilară ambițioasă se îndrăgostesc nebunește unul de celălalt.
Cartea ne oferă o frumoasă demonstrație despre solidaritate și puterea dragostei, care te ajută să depășești momentele dificile și să te redefinești ca om. Orgoliile nu-și au locul într-o iubire și, dacă ții cu adevărat la cineva, îl ajuți în ciuda opoziției acestuia. Unele situații nu pot fi depășite de unul singur, dar cu sprijinul familiei și prietenilor și, mai ales, având alături persoana iubită, soluțiile apar ca prin miracol.
Cartea este scrisă la persoana întâi, alternând capitolele din perspectiva lui Carlos Fuentes cu cele din perspectiva Kiarei Westford, personajele principale ale cărții.
În cartea Chimie perfectă am aflat că Alex și familia lui au trebuit să plece înapoi în Mexic din cauza amenințărilor cu moartea din partea bandei din care Alex făcuse parte.
Alex nu putuse însă sta prea mult deoparte de Brittany și, asumându-și orice risc, se întorsese în Chicago pentru a-și rezolva problemele cu banda, fiind la un pas de a fi omorât. După aceea, își vânduse motocicleta lui prețioasă pentru a face rost de banii necesari să meargă la colegiu, specializarea chimie, alături de Brittany.
Carlos, fratele lui mai mic cu trei ani, care îl venerase până atunci, nu îi înțelesese motivele și se considerase trădat. Era pentru a doua oară când o ființă dragă îl părăsea, după ce tatăl lor fusese ucis pe când el era mic copil. Pentru a se autoproteja, Carlos s-a ascuns după un scut de băiat rebel, în spatele căruia se ascundea însă un suflet sensibil și generos. Pentru ca mama lui să nu mai fie nevoită să muncească peste puteri, Carlos se angajase lucrător la fabrica de zahăr, în niște condiții inumane și pe un salariu de mizerie. Dar, după doar câteva luni, fusese dat afară pentru că îndrăznise să-i ia apărarea unei fete tinere, incapabile să se apere de avansurile șefului. Mai mult, în ciuda avertismentelor lui Alex, a repetat greșelile acestuia, intrând la rândul lui într-o bandă pentru a-și putea proteja familia.
Aflat la optsprezece ani, înaintea începerii ultimului an de liceu, mama lui decisese că el avea dreptul la o viață mai bună și îl forțase pe Carlos să plece în Colorado, la fratele lui Alex, care studia acolo la colegiu. În ciuda sfaturilor bune ale lui Alex, Carlos, mult prea tulburat în interior, continua să se poarte ca un puști teribil, pretinzând că pe el îl interesează doar clipa prezentă.
În urma unei înscenări la școală, în dulapul său găsindu-se droguri, Carlos e la un pas să fie exmatriculat. Singura lui șansă era să intre în programul REACH – un program de reeducare pentru adolescenții cu comportament de mare risc, și să fie luat sub tutela unui adult responsabil. La rugămintea lui Alex, profesorul lui de la colegiu, domnul Richard Westford acceptă să își ia această responsabilitate.
Cu un doctorat în psihologie și cu o experiență bogată de viață, provenind dintr-un trecut dureros din copilărie și o carieră strălucită în armată, Westford vede imediat adevărat fire și potențialul lui Carlos, în ciuda teribilismului pe care îl afișa.
Pe Kiara, fiica profesorului, Carlos o știa bine de la școală, mai ales că îi fusese ghid în prima săptămână, la rugămintea lui Alex.
Kiara era băiețoasă, îmbrăcată mereu cu niște tricouri lălâi, cu părul strâns într-o coadă de cal, pasionată de automobilele de epocă și drumețiile montane. Singurul ei prieten era Tuck, un băiat gay, foarte sufletist, cu care se înțelegea de minune.
Carlos nu se putuse abține să nu o șicaneze în săptămâna cât îi fusese ghid dar Kiara, extrem de ambițioasă, nu se dădea în lături de la nicio provocare și îi răspunsese cu aceeași monedă, făcându-i la rândul ei câteva farse, care îl amuzaseră pe Carlos și îi treziseră spiritul competitiv.
Încetul cu încetul, dovezile constante de afecțiune ale celor din jur îl fac pe Carlos să lase garda jos, începând să se poarte ca o persoană cumsecade.
O însoțește pe Kiara într-o drumeție montană, simțind o nevoie inexplicabilă de a o proteja, acceptă, la cererea acesteia, să o însoțească și să pozeze la un curs de pictură la un cămin de bătrâni, se joacă fotbal cu Brandon și chiar îl lasă să-i dea gol, spre entuziasmul frenetic al acestuia. Mai mult, de dragul ei, acceptă să joace în echipă cu Tuck și prietenii lui, deși realizează că erau cu toții gay, îmbrăcând în consecință și echipamentul acestora – un tricou roz, în ciuda faptului că el emana testosteron prin toți porii!
Sentimentele lui față de Kiara cresc în intensitate, în ciuda hotărării lui de a nu se mai implica emoțional față de nimeni, niciodată.
”Nu știu de ce stau acolo ca un idiot, rezemat de blatul de bucătărie și uitându-mă la ea. Poate pentru că fata asta nu se plânge niciodată de nimic. Nu îi e teamă să se cațere pe munte, să repare mașini, să-i ia la întrebări pe tipii nesimțiți, așa ca mine, sau să se murdărească pe mâini în bucătărie. O exista vreun lucru pe care să nu poată – sau să nu vrea – să îl facă?”
La rândul ei, Kiara se îndrăgostește total de Carlos, căruia îi vede adevărata fire și are deplină încredere în el. Dar, în momentul în care lucrurile se încing între ei în timpul vizionării unui film în sufragerie, iar Kiara își ia inima în dinți și îi mărturisește că îl iubește, niște împușcături auzite din televizor le strică tot momentul. Carlos și-a adus aminte că el ducea o viață plină de pericole și avea dreptul să o târască pe Kiara în ea. Prin urmare, face cel mai altruist gest, respingând-o sub pretextul că el nu caută dragoste, ci doar o relație fizică satisfăcătoare, frângându-i inima lui Kiara.
”Chiar crezusem că legătura fizică uimitoare dintre noi avea să îl determine să-și dorească o legătură de durată? Da, așa crezusem.”
Trecutul îl ajunge din urmă pe Carlos și șeful bandei din care făcuse parte îl contactează și îi cere să participe la o tranzacție cu droguri. Când Carlos refuză, îl bate măr, ajutat de încă cinci membri ai bandei, și-l amenință că, dacă nu se conformează, Kiara și familia ei vor suporta consecințele.
Venea ziua balului anual, iar Kiara nu avea partener. Carlos o surprinde încă o dată, cumpărând biletele și oferindu-se să o însoțească. Mai mult, pentru a fi sigur că se comportă potrivit evenimentului, apelează la sfaturile lui Brittany, spre imensa satisfacție a acesteia, care îl ajută să-și aleagă hainele potrivite și buchețelul pentru corsaj.
Kiara este complet impresionată de tandrețea lui neașteptată  și, dorind să-i dovedească la rândul ei iubirea ei complet necondiționată, pleacă de la bal împreună cu Carlos la casa de vacanță a unui coleg iar acolo îi dăruiește virginitatea ei. Însă, după o noapte magică de iubire, a doua zi dimineața Kiara constată că, din nou, Carlos își ridicase zidurile în jurul lui. Plină de tristețe, Kiara îi precizează că îl eliberează de orice datorie consideră că ar putea avea față de ea. Nesuportând să îl audă spunând că seara a fost o greșeală, aleargă plin ploaie și intră în mașina ei, simțind nevoia unui spațiu familiar unde să poată plânge fără a fi auzită. A fost momentul în care Carlos a realizat că, ascunzându-și sentimentele față de ea o rănește în loc să o protejeze. Venind cu mașina, împrumutată de la Alex, în dreptul portierei ei, a coborît geamul și i-a făcut o declarație de iubire clară și fără echivoc.
”- Seara asta a fost… cum să zic, perfectă și pentru mine. Mi-ai întors viața cu fundu-n sus. M-am îndrăgostit de tine, chica, și asta mă sperie de moarte. Am tremurat toată noaptea pentru c-am bănuit că asta o să se întâmple. Am încercat să neg totul, să te fac să crezi că nu ești pentru mine decât o pretinsă iubită, însă am mințit. Te iubesc, Kiara, spune, și buzele i se apropie și se-ntâlnesc cu ale mele.”

Pericolul care îl pândea însă era unul extrem, dar Alex și profesorul Westford îi vor sări în ajutor, reușind să-l scape pentru totdeauna de tentaculele bandei.
Finalul este foarte romantic, convingându-ne de puterea sentimentelor reciproce ale lui Carlos si ale Kiarei.
”- N-o să te mai părăsesc niciodată, îmi șoptește cu buzele lipite de gura mea.
– Bine. Pentru că n-am de gând să te părăsesc niciodată, răspund lăsându-mă ușor pe spate. Și promit că nici eu n-am să te părăsesc. O să ții minte, da?
– Da.
– Deci să înțeleg că asta înseamnă că de acum încolo o să faci ascensiuni montene cu mine?
– O să fac ce vrei tu, Kiara. Nu mi-ai citit biletul pe care ți l-am pus în vestiar? Sunt al tău.
– Și eu a ta. Pe vecie.”

 

9. Căutând fericirea volumul 2 de Teresa Wojcik, Editura Smart Publishing

Volumul al doilea din trilogia Căutând fericirea a dus relația cuplului Aimèe – Hades la alt nivel. Devastați de gândul despărțiri, cei doi au realizat că nu pot trăi unul fără celălalt. Iubirea împărtășită i-a transformat, i-a făcut mai încrezători, mai puternici. Iubirea lor a devenit cu atât mai intensă cu cât a depășit granițele iubirii platonice. Dar va reuși să reziste relația lor la loviturile neașteptate ale sorții?
La sfârșitul volumului 1, atitudinea lui Hades de continuă negare a relației lor a condus-o pe Aimèe la ideea întoarcerii în Anglia. Înnebunit de durere că Aimèe va pleca la mii de kilometri departe de el, Hades distruge totul în apartament. Senzațiile provocate de ea erau cu totul noi și nu știa cum să le facă față.Câteodată, îți dai seama cât de mult înseamnă cineva pentru tine doar după ce l-ai pierdut. După plecarea lui Aimèe, Hades a realizat că îi era imposibil să mai trăiască fără ea. Deși se îmbătase pentru a-și amorți durerea, Hades se urcă pe motor și pleacă spre aeroport. Din păcate, este oprit de poliție și este nevoit să apeleze la tatăl lui pentru a-l elibera. Suferința lui este copleșitoare gândindu-se că nu a reușit să o oprească să plece.
Volumul al doilea începe cu întoarcerea lui Hades în apartament, unde îi găsește pe Seph și Hailey, care nu se abțin deloc să nu-l tachineze de cât era de îndrăgostit de Aimèe. Hades face față cu greu ironiilor lor, intrând să facă un duș pentru a se calma. După duș, în care a rememorat toate momentele petrecute cu Aimèe, Hades a intrat în dormitor și a avut un șoc, văzând-o pe Aimèe dormind liniștită în patul lui.
Aimèe fusese incapabilă să plece. În aeroport avusese o revelație și îi spusese lui Hailey, care venise să o conducă la plecare, că nu poate sta departe de Hades.
”- Vorbesc serios, i-am spus, uimindu-mă cu propriile cuvinte. Nu suport faptul că voi sta atât de departe de Hades. Gândul acesta mă sufocă.”
Aflând nebunia pe care o făcuse Hades, plecând beat pe motor doar pentru a o opri pe ea să plece, Aimèe fusese innebunită de grijă și se rugase ca el să se întoarcă teafăr și nevătămat acasă. Deși personalitatea lui Hades părea în antiteză cu cea a lui David, cu care ea era obișnuită de mică, Aimèe constatase cu surprindere că faptul că Hades îi dăduse viața peste cap nu o deranja, dimpotrivă, adora persoana care devenea în preajma lui – o persoană care nu se sfia să spună ce gândea și nici nu se limita în mimică și gestică.
”Nu negam faptul că Hades nu numai că mi-a schimbat modul de a acționa, dar el mi-a schimbat și modul de a gândi. De ce unii oameni spun că atunci când iubești trebuie să te schimbi pentru celălalt? Schimbarea este inevitabilă oricum, pentru că iubirea însăși te schimbă.”
Analiza pe care i-o face Aimèe lui Hades ne convinge atât de intensitatea sentimentelor ei pentru el, cât și de profunda înțelegere a personalității lui.
”Era controlat în majoritatea timpului de furie și repulsie, însă niciodată reacțiile sale nu izvorau din ură, ci din dorința de a vedea cealaltă persoană că acționează și că îi dă atenție. Avea nevoie de iubire, iar faptul că emana doar duritate era menit pentru a-i menține un echilibru spiritual. Hades nu suferea din cauza lipsei de iubire, ci din cauza iubirii care zăcea în interiorul său și nu avea cui s-o ofere.”
Urmează o perioadă de tatonare, în care cei doi petrec momente frumoase împreună, dar se și tachinează reciproc. Hades nu mai poate amâna sărutul pe care Aimèe îl tot cerea, frustrată de refuzul lui.
”Nu a fost genul de sărut pe care să ai timp să îl savurezi. Nu a fost unul lent, în care să te bucuri de el. Nu. A fost cel mai pofticios și alert sărut pe care l-am primit vreodată; care mi-a răpit și ultima suflare. Eram atât de pierdută în acea clipă, încât abia când Hades s-a distanțat milimetric mi-am dat seama ce s-a înâmplat de fapt. Capul mi se rotea și am avut pentru un moment senzația că mă aflu într-o roată de bâlci.”
Sărutul a răvășit-o complet pe Aimèe. Pentru a detensiona momentul, Hades a provocat-o să îi dea o palmă, ca pedeapsă că a amânat atât de mult sărutul. Încă o barieră a mai căzut în relația lor, Hades oferindu-i siguranța că ținea la ea.
De altfel, fiecare îi oferea celuilalt ceva de care avea nevoie, ea îi oferea liniște, iar el încredere.
Dincolo de rănile fizice, care se vindecau întotdeauna, iar cicatricile se estompau, Hades avea răni adânci, sufletești, provenite din trecut, care sângerau de multă vreme și nu se închideau niciodată. Iubirea necondiționată a lui Aimèe îi alină aceste răni, ajutându-le, încetul cu încetul, să se închidă.
”Și într-adevăr m-am liniștit. A reușit să îmi țină mintea ocupată… Ca întotdeauna, de altfel.”
Relația lor capătă un nou imbold în momentul în care Seph și Hailey hotărăsc să se căsătorească, iar Aimèe trebuia să își găsească un loc unde să se mute. Hades nu putea să rateze momentul și îi cere să se mute împreună, iar Aimèe acceptă.
Sentimentele lui Aimèe pentru Hades sunt atât de puternice și intense încât se simte pregătită să treacă la un alt nivel al relației lor și îi cere lui Hades să o facă a lui, depășind granițele iubirii platonice.
”Eu nu m-am îndrăgostit de acel Hades care voia el să pară, ci m-am îndrăgostit de un alt Hades: de cel pe care îl vedeam în el și care era, în consecință, adevăratul Hades – unul care era pregătit să ia totul de la capăt și care era dispus să se lase iubit și să iubească. Un Hades sincer și natural, care îmi era absolut indispensabil.”
ae5dfcb4bcf68e673048a0a96e3eb051Decizia lui Aimèe și posibilele consecințe ce puteau rezulta din aceasta îl fac pe Hades să-și deschidă sufletul și să lase jos și ultimele bariere. Îi spune lui Aimèe, în sfârșit, adevărul despre relația lui cu părinții lui, despre sosirea lui neașteptată și nedorită pe lume și modul cum a fost mereu conștient de acest lucru. Abia acum înțelege Aimèe izbucnirile lui, de ce era instabil emoțional și atât de impulsiv. Este cu atât mai hotărâtă să facă parte total din viața lui, să-i ofere toată iubirea de care fusese lipsit atâta timp.
M-a impresionat mult declarația lui Hades după prima lor noapte de iubire împreună.
”- Acum, a început el, lipsit de vlagă, după ce te-am făcut a mea cu adevărat, îți pot spune cât de mult de iubesc, ca să nu crezi că spun asta doar pentru a te aduce în patul meu. Ești aici, ești a mea, și încă te iubesc. Tu ești fericire, Aimèe, să nu uiți asta, a răsuflat, sărutându-mi linia pulsului. O fac în tăcere, dar te iubesc mai mult decât ți-ai putea închipui.”
Ce fată nu și-ar dori o astfel de declarație de la iubitul ei!
Urmează o perioadă idilică, în care cei doi se înțeleg perfect, iar Hades demonstrează că a devenit mult mai responsabil și dedicat relației lor de cuplu, angajându-se pentru a avea propriile sale venituri și vânzându-și motorul pentru a cumpăra un Audi A4, mult mai potrivit pentru nevoile lor.
Din păcate, așa cum după un cer senin se adună nori grei și amenințători prevestind furtuna, și relația lor va fi supusă unor grele încercări în curând.

10. Destine la limită de Katie McGarryEditura Epica

Cartea Destine la limită  a fost nominalizată la categoria cea mai bună carte pentru Young Adult şi New Adult a anului 2012, pe Goodreads.
ATÂT DE DIFERIȚI UNUL FAȚĂ DE CELĂLALT… ŞI TOTUŞI, ATÂT DE POTRIVIŢI.
Într-o seară fatidică, despre care nici ea nu-și amintea prea multe, Echo Emerson s-a transformat dintr-o fată populară, cu un iubit sportiv, râvnit de multe dintre colegele ei, într-o paria cu cicatrice „monstruoase“ pe braţe, bârfită de toți. Tot ceea ce își dorea Echo era ca totul să revină la normal.
Dar când Noah Hutchins, singuraticul teribil de sexy, îmbrăcat cu geacă lui neagră din piele, obişnuit să se folosească de fete, pătrunde exploziv în viaţă ei, cu o atitudine de dur, însă şi cu o surprinzătoare capacitate de înţelegere, lumea lui Echo se schimbă într-un fel pe care ea nu şi l-ar fi putut închipui vreodată. Normal ar fi că ei doi să nu aibă nimic în comun. Iar cu secretele apăsătoare ale fiecăruia, să fie împreună pare, în mare măsură, imposibil.
Numai că, la răscrucea destinelor lor, normalitatea capătă alte valenţe, şi nebuneasca atracţie dintre ei refuză să dispară. Iar Echo se vede nevoită să se întrebe până unde ar putea forţa limitele, şi cât ar fi dispusă să rişte pentru singurul băiat capabil s-o înveţe cum să iubească din nou.
Destine la limita este o carte despre iubire, încredere, iertare şi speranţa. Este povestea lui Echo şi a lui Noah, spusă din perspectiva ei, respectiv a lui, alternativ.
Echo şi Noah sunt doi tineri cu vieţile atât de date peste cap, pentru care normalitatea e doar un vis… Ei nu mai îndrăznesc să creadă că vieţile lor vor mai intra pe un făgaş normal, asta până când se întâlnesc, se îndrăgostesc şi-şi iau unul de la celălalt puterea şi încrederea care le lipsesc pentru a merge mai departe.
”—    N-o să spun nimănui, Echo, îţi promit.
Noah mi-a dat părul peste umăr şi mi-a așezat o şuviţă răzleaţă pe după ureche. De multă vreme nu mă mai atinsese cineva aşa, ca el. De ce trebuia să fie Noah Hutchins?
Privirea ochilor lui de un brun închis s-a lăsat spre braţele mele acoperite.
— Nu tu ţi-ai făcut asta, nu-i aşa? Ţi-a făcut-o altcineva?
Nimeni nu-mi mai pusese vreodată întrebarea asta.
Toţi se holbau.
Toţi şuşoteau.
Toţi râdeau.
Dar nimeni n-a întrebat vreodată.”
Echo a suferit cumplit la moartea fratelui său, de care era foarte apropiată. Apoi, în urma unui accident, a rămas cu cicatrice fizice şi psihice, amintirile fiind atât de dureroase, încât mintea ei le blochează, ea neştiind de fapt ce i s-a întâmplat.
Am fixat cu privirea pulsaţiile tuburilor fluorescente fixate de tavan. Aprins. Stins. Aprins. Stins. Ce bine ar fi dacă aş putea să-mi găsesc întrerupătorul pentru durerea mea…”
Echo nu ştie decât că accidentul are legătură cu mama ei, o pictoriţă foarte talentată, dar care suferă de o afecţiune bipolară. Nici de tatăl ei nu se mai simte apropiată, deorece acesta şi-a refăcut viaţa alături de fosta bonă a lui Echo, pe care această o iubise foarte mult în copilărie, dar pe care acum n-o putea ierta, acuzând-o pe nedrept în sinea ei de despărțirea părinților. Aşa că Echo plutea în derivă, singură cu problemele ei.
Noah avea o familie foarte frumoasă: părinţii săi (“cei mai formidabili doi oameni de pe faţă pământului”) şi cei doi fraţi mai mici, pe care îi adoră. Întreaga sa lume se prăbuşeşte când îşi pierde amândoi părinţii într-un incendiu, reuşind din fericire să-şi salveze fraţii. Este despărţit de fraţii săi, devenind o victima a sistemului, fiind pasat dintr-un cămin în altul, devenind din ce în ce mai cinic, neîncrezător şi rebel. Suferinţa şi neputinţă să sunt copleşitoare.
Cu toate acestea Noah îşi iubea necontiționat fraţii, făcând orice efort şi sacrificiu pentru a fi din nou o familie.
„— Cum se face că oamenii sunt mândri de mine tocmai când viaţa mea e mai naşpa?
— Asta e pentru că maturizarea înseamnă să iei decizii dificile şi să faci ceea ce trebuie nu echivalează neapărat cu alegerile care te fac să te simţi bine.”
Povestea de dragoste dintre Echo şi Noah este intensă, frumoasă şi plină de tandreţe. Relația lor a evoluat cumva firesc, înţelegându-se și acceptându-se reciproc, fără rezerve.
„— Echo, nu pot să-ţi spun ce-o să se-ntâmple, pentru că nu ştiu. Eu nu sunt genul care să se ţină de mână pe coridor, sau să stea la masa oricui altcuiva la prânz. Dar îţi jur… pe fraţii mei… că nu vei fi niciodată o glumă pentru mine şi că vei fi cu mult mai mult decât o fată pe bancheta din spate a maşinii mele.
Apropierea dintre trupul lui şi al meu făcea ca exprimarea prin viu grai a miilor de emoţii dezlănţuite înăuntrul meu să devină imposibilă. Degetele mi-au plutit în sus, de pe gât pe capul lui. L-am prins de păr şi i-am călăuzit capul spre mine. Nu puteam să-i spun, dar puteam să-i arăt.”
 „— Spune-mi că m-ai ales pe mine, Echo.
Şi-a umezit buzele. Ochii aceia verzi ardeau la foc mocnit, chemându-mă spre ea.
— Te-am ales pe tine.
Pentru prima oară după trei ani, arcul permanent încordat din măruntaiele mele s-a destins.
— N-o să regreţi niciodată. Ţi-o promit.
Şi, lăsându-mi mâinile să i se plimbe uşor peste curbura taliei, m-am aplecat spre trupul catifelat. O doream. Toată. Numai că Echo merita ceva mai mult decât un fior rapid şi ceva mai bun decât un tip ca mine. Totul trebuia să decurgă lent şi calculat. Voiam s-o înnebunesc cu fiecare mişcare şi cu fiecare sărut, astfel încât fiecare gând al ei să se întoarcă totdeauna la mine. Iar eu nu aveam să mai ating vreodată pe altcineva fără să mă gândesc la ea. Îi promisesem că ea va fi mai mult şi aveam nevoie să-mi ţin promisiunea asta.”
Finalul este deosebit de romantic și încărcat de speranță.
„Noah mă voia şi pentru totdeauna.
— Dar nu s-ar putea să le luăm la tocat altădată? Acum mi s-a cam acrit de vorbă şi încă n-am reuşit să mă duc să-l văd pe tata. Crezi c-am putea să mergem acum pe încredere, că eu te vreau, că tu mă vrei şi c-o să ne gândim mai târziu cum facem cu happy-endul?”
„Totul în viaţa ei era în flux continuu şi ea avea nevoie de forţă. De statornicie şi de stabilitate. Curios lucru, pe toate trei şi le găsise la mine. Cine-ar fi crezut că aş fi genul de persoană pe care să te poţi baza?”

colaj destine

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria TOP, dintre care amintim:

Top 10 carti romantice în care eroina e mai în vârstă decât eroul

Top 10 cărți historical-romance cu eroi geniali

Top 10 cărți historical-romance cu eroi/eroine medici

Top 10 cărți romantice cu eroi mutilați fizic

Top 10 cărți fascinante din culturi diferite

Top 10 cărți clasice de neuitat

Top 10 cărți clasice deosebite

Top 10 cărți clasice memorabile

Top 10 cărți romantice care m-au emoționat până la lacrimi

Top 10 eroi romantici din cărțile contemporane

Top 10 eroine remarcabile din cărțile historical-romance

Top 10 cupluri romantice contemporane care au beneficiat de miracolul celei de-a doua șanse după ce s-au despărțit

Top 10 cupluri romantice din cărțile contemporane

Top 10 cupluri romantice din cărțile historical

Top 10 cupluri romantice din cărțile fantasy

Top 10 cupluri memorabile din cărțile young adult

Top 10 cărți romantice contemporane cu mult umor

Top 10 cărți historical-romance cu mult umor

Top 10 cărți romantic-erotice contemporane 

Top 10 cărți romantic-erotice historical

Top 10 cărți romantic-erotice cu limbaj murdar

Top 10 cărți romantic-suspans contemporane

Top 8 cărți clasice care ne-au încântat, scrise de femei

Top 10 cărți care mi-au înflăcărat imaginația în copilărie și adolescență

Top 10 cărți care m-au captivat în adolescență

Top 10 cărți care mi-au îmbogățit copilăria și adolescența

About Author

21 de comentarii

  1. Imi place topul, desi trebuie sa mai citesc cateva carti.
    Tot timpul am crezut in ideea ca langa femeia potrivita orice barbat se poate schimba, si topul imi da dreptate.

  2. Wawww, un top super!!!
    Îmi plac poveștile în care un băiat rău se îndrăgostește de o fată cuminte, și cât de mult se schimbă sub influența ei!
    Ce ciuda imi e, ca mai am încă necitite trei cărți din topul tău. ..

  3. masti si secrete si Cautand fericirea sunt singurele pe care nu le-am citit, dar cum le-am adorat pe restul sunt convinsa ca si acestea doua merita

  4. Balan Daniela on

    un top super ,mai am de citit cateva carti dar cele pe care le-am citit sunt superbe ! preferata mea e ,,O minciuna nevinovata,, felicitari Tyna pentru alcatuirea topului ca de obicei ne lasi fara cuvinte …..

Lasă un răspuns