Top 10 filme celebre dupa carti clasice

15

Top 10 filme celebre după cărți clasice

Iubim cărțile, le apreciem în mod deosebit pe cele clasice, nemuritoare. De cele mai multe ori, cartea bate filmul, dar sunt filme, ecranizări de excepție, care, prin geniul regizorului, prin talentul actorilor, prin forța imaginilor, prin minunate coloane sonore, se ridică cu siguranță la înălțimea cărții, devenind în timp ele însele clasice, de neuitat. Vă propun un top – personal, subiectiv – cu unele din cele mai frumoase ecranizări ale unor cărți clasice. Menţionez totodată că o parte din cele mai îndrăgite cărţi clasice care au avut ecranizări celebre le-am cuprins în Top 10 cărti de dragoste care au inspirat filme de succes.

1. Marele Gatsby (The Great Gatsby)

F. Scott Fitzgerald

Marele Gatsby urmărește povestea scriitorului în devenire Nick Carraway, care pleacă la New York în primăvara anului 1922, o epocă a decăderii valorilor, a jazzului, a regilor contrabandei și a înfloririi bursei.
În căutarea visului american, Nick ajunge să locuiască vizavi de petrecărețul milionar misterios Jay Gatsby și dincolo de golf de verișoara lui, Daisy, și de soțul ei afemeiat, cu sânge albastru, Tom Buchanan. Nick intră în lumea celor bogați, a iluziilor, iubirilor și decepțiilor lor. Nick, ca un observator al lumii noi în care a pătruns, scrie o poveste despre dragostea neîmplinită, visuri nemuritoare și tragedie. Nick Carraway împărtășește povestea transformării lui James Gatz în Jay Gatsby.

Pe fundalul unei Americi prospere, dar haotice, Gatz, mânat de mirajul iubirii față de Daisy Buchanan, își schimbă viață, devenind din student la Oxford gangster, traficant de băuturi alcoolice și apoi milionar. Iubirea să pentru Daisy nu se împlinește însă; rămâne povestea Marelui Gatsby, desfășurată odată cu un iluzoriu, nesfârșit American dream.
    Marele Gatsby a apărut în 1925 și este considerată una dintre capodoperele anilor ’20.
”Aveam acea convingere familiară că viaţa începea din nou odată cu venirea verii.”
ÎI stârnea și faptul că mulți bărbați se îndrăgostisera de Daisy – lucrul acesta o făcea să pară și mai de preț în ochii lui. Le simțea prezența peste tot în casă, umpleau aerul cu umbre și ecouri ale unor emoții încă vii.
    Dar știa că ajunsese în casa lui Daisy doar printr-o întâmplare. Oricât de strălucitor i-ar fi putut fi viitorul purtând numele Gatsby, nu era decât un tânăr sărac, fără niciun trecut și, în orice moment, pelerină aceea invizibilă a uniformei îi putea alunecă de pe umeri. Așa că profită cât de mult putea. Înșfacă tot ce prindea, hămesit că un lup și fără scrupule – până la urmă a înșfăcat-o și pe Daisy într-o noapte liniștită de octombrie, a înșfăcat-o pentru că știa că nu avea nici cel mai mic drept să-i atingă mâna.”

Cartea a cunoscut mai multe adaptări cenematografice, în 1974, 2000, 2013.
Filmul din 2013, în regia lui Baz Luhrmann, i-a avut în rolurile principale pe Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan, Tobey Maguire. Bugetul filmului a fost de 105 milioane USD. Box-office: 353,6 milioane USD. 
Decorul acțiunii evocă strălucitoarea epocă a petrecerilor din perioada jazzului.
A obținut Premiul Oscar 2014 pentru cea mai bună scenografie și pentru cele mai bune costume, și premiul Bafta 2014 la aceleași categorii.

Cărţile autorului F. Scott Fitzgerald pot fi comandate pe raobooks.comlibris.ro, elefant.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro

2. Notre-Dame de Paris (The Hunchback of Notre-Dame)

Victor Hugo

Acțiunea cărții ne poartă în lumea întunecată a Parisului medieval şi în vieţile umbrite de un destin nefericit a lui Quasimodo, clopotarul grotesc al Catedralei Notre-Dame din Paris, a arhidiaconului chinuit de o dragoste fără speranţă, Claude Frollo, a Esmeraldei, frumoasa ţigancă dansatoare, a chipeșului căpitan Phoebus, care o păcăleşte pe Esmeralda făcând- creadă  o iubeşteE o poveste tristămarcată de vină, dragoste, speranţă şi izbăvire. 
Având o mare cocoașă în spate si o față diforma, Quasimodo, eroul tragic din romanul “Cocoșatul de la Notre Dame” este în centrul poveștii care vorbeste despre clopotarul surd de la Notre Dame si despre iubirea sa neîmpărtășită pentru țiganca Esmeralda.
“Notre Dame de Paris” este povestea unei tinere prostituate, țiganca Esmeralda, care-şi exercită meseria în faţa catedralei Notre Dame. Încălcând jurămintele sfinte, arhidiaconul se îndrăgosteşte de ea şi încearcă să o seducă. Este salvată de clopotarul catedralei, cocoșatul Quasimodo, este urmărită de poliţie şi condamnată la moarte. Acelaşi Quasimodo o răpeşte din mâinile călăului şi o ascunde în biserică. Trădată de toată lumea, tânăra este, în final, executată, în momentul în care reuşise să-şi găsească mama.
Nu-mi privi chipul, tânără fată, priveşte-mi inima. Adesea inima flăcăului frumos e slută, există inimi care nu păstrează dragostea.”

”Dragostea înseamnă să fii doi şi să nu fii decât unul. Un bărbat şi o femeie care se contopesc într-un înger. Dragostea e cerul…”

Povestea emoţionantă a cunoscut o posteritate impresionantă.
Sub titlul “Esmeralda” sau “Cocoşatul de la Notre Dame”, a fost ecranizată de nenumărate ori, de la filmul mut din 1905, și până la musicalul “Notre Dame de Paris” din 1999. Actori celebri au dat viaţă personajelor principale. Gina Lollobrigida, Lesley-Anne Down, Aka No, Salma Hayek au fost Esmeralda, iar în rolul lui Quasimodo s-au perindat Anthony Quinn sau Anthony Hopkins.
Preferata mea rămâne ecranizarea de excepție realizată în 1956, filmul – campion al box-office-ului cinematografiei franceze a anilor ’50, în regia lui Jean Delannoy, cu  Gina Lollobrigida și Anthony Quinn în rolurile principale.  Box-office: 2,25 milioane USD. Filmul a fost lansat la data de 19 decembrie 1956, în Italia. 

Cărțile autorului Victor Hugo pot fi comandate pe libris.roelefant.ro, cartepedia.rocarturesti.ro, librarie.net

3. Ultimul mohican (The Last of the Mohicans)

James Fenimore Cooper

Ultimul mohican, romanul istoric al lui James Fenimore Cooper este unul dintre cele mai citite romane din literatura americană.
Acțiunea se desfăşoară pe fundalul masacrului de la Fort William Henry, din timpul războiului francez şi indian și este povestea unei aventuri în sălbăticia vestului.
În carte, Pionierul vestului- Natty Bompoel- este înfăţişat ca Hawkeye, un cercetaş în floarea vârstei care lucrează pentru britanici alături de doi băştinaşi Delaware, Chingachgook şi fiul său, Uncas.
Ei le întâlnesc pe Cora şi pe Alice Munro, fiicele unui colonel britanic, şi pe parcursul romanului le salvează din captivitate, escortându-le în siguranţă, sau le urmăresc prin pustietate.
Drumul ales de Ochi-de-Şoim o lua de-a curmezişul câmpiilor nisipoase, străbătute de vai şi dealuri, peste care mai trecuseră o dată în dimineaţă acelei zile, avându-l drept călăuză pe înşelătorul Magua. Soarele coborâse înspre munţii din apropiere şi, cum drumul lor trecea tot timpul prin pădure, căldura nu li se mai părea aşa greu de îndurat. Prin urmare, înaintarea lor era rapidă, astfel că reuşiră să parcurgă o bună bucată din drum la întoarcere, cu mult timp înainte de a se întuneca.
Asemeni sălbaticului căruia îi luase locul, vânătorul părea că se orientează după nişte semne numai de el ştiute, cu un instinct aparte, fără să-şi încetinească pasul şi fără să facă pauze de gândire. O privire rapidă şi piezişă aruncată pe muşchii copacilor, o altă în sus spre soarele care apunea, sau una fugară, dar fermă, în direcţia numeroaselor cursuri de apă printre care îşi croiau drum, îi erau de-ajuns pentru a apucă pe calea cea bună. În acest timp, pădurea începuse să-şi schimbe nuanţele, pierzându-şi acel verde plin de viaţă, care dăduse o notă de frumuseţe coroanelor copacilor pe parcursul zilei, şi dobândind o tentă întunecată, cum se întâmplă de obicei spre sfârşitul zilei.
Cele două surori se străduiau să mai zărească printre ramurile copacilor ultimele raze ale noianului auriu de splendoare, care formau un halou de aur împrejurul soarelui, iar din loc în loc lăsau dare rubinii pe cer sau tiveau cu margini înguste de galben strălucitor o masă de nori îngrămădiţi la mică distanţă deasupra colinelor dinspre apus.”
Ecranizarea din 1992 în regia lui Michael Mann îi are în rolurile principale pe  Daniel Day-LewisMadeleine StoweRussell Means și este inspirată atât din carte, dar și din adaptarea cinematografică din 1936 a lui George B. Seitz.
Coloana sonoră conține muzică compusă de Trevor Jones și Randy Edelman și melodia „I Will Find You” a formației Clannad. Tema principală a filmului este luată din melodia „The Gael” a compozitorului și cântărețului scoțian Dougie MacLean. Lansat la 25 septembrie 1992 în Statele Unite, Ultimul mohican a fost primit cu laude de critici, el fiind și un succes comercial în timpul difuzării sale.
Acțiunea din film are loc în nordul statului New York, potrivit textului filmului, dar el a fost filmat mai ales în Munții Blue Ridge din Carolina de Nord (wikipedia). Printre locațiile de filmare sunt Lake James, Chimney Rock State Park și Biltmore Estate. Unele dintre cascadele care apar în film sunt Hooker Falls, Triple Falls, Bridal Veil Falls și High Falls situate în DuPont State Forest. O altă cascadă din film este Linville Falls, aflată în Munții Blue Ridge din Carolina de Nord.
Filmul, produs de Morgan Creek Pictures, a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor și Premiul Bafta pentru cea mai bună imagine, și pentru cea mai bună coafură/ machiaj.

4. Mizerabilii (Les Misérables)

Romanul urmărește povestea lui Jean Valjean, un băiat sărac condamnat la ani grei de ocnă pentru furtul unei bucăţi de pâine. După ce reuşeşte să evadeze, soarta i-l scoate în cale pe episcopul Myriel Bienvenu,de la care încearcă iniţial să fure. Este prins de jandarmi și adus în fața domnului Bienvenu, care însă îl declară nevinovat, spre uimirea şi enorma recunoştinţă a fostului ocnaş. Aceast gest de generozitate şi bunăvoinţă i-a schimbat întreaga existenţă. Ajuns la Montreuil-sur-Mer, Jean Valjan își ia numele de domnul Madeleine și începe o mică afacere, care prosperă, aducând bunăstarea în întregul ţinut, spre recunoştinţa locuitorilor săi. În ciuda suferinţelor îndurate pe nedrept, Valjean nu s-a lăsat copleşit de ură şi are tăria de a deveni un om cu adevarat bun, ajungând să fie apreciat şi numit primarul oraşului. Viaţa nu avea să fie însă senină pentru el întrucât va fi în permanenţă hăituit de Javert, un inspector de poliţie care îi bănuia adevărata identitate.
Este o poveste despre onoare, dragoste si obsesie, care se desfăşoara in Franta, pe fundalul dramatic al secolului XIX-lea.
Ce lucru minunat să fii iubit! Nu există decât un singur lucru mai minunat: să iubeşti! Inima, trecând prin iubire, devine eroică. Nu mai e alcătuită decât din puritate. Nu se mai reazimă decât pe ceea ce e mare şi înalt. În ea nu poate încolţi nici un gând nevrednic, cum nu pot creşte urzici pe un gheţar. Sufletul înalt şi senin, neatins de patimi şi emoţii josnice, care domină viaţa şi umbrele lumii acesteia, nebuniile, minciunile, urile, vanităţile, mizeriile, locuieşte în albastrul cerului şi nu mai simte decât zguduirile adânci şi subterane ale destinului, aşa cum culmea munţilor simte cutremurele de pământ.
Cartea a cunoscut mai multe ecranizări, de succes, începând cu cea din 1958, cu Jean Gabin.
Cea mai recentă ecranizare, cea din 2012, în regia lui Tom Hooper, câștigător al premiului Oscar pentru The King’s Speech, filmul este o producție Working Title/Cameron Mackintosh și are o distribuție de  excepție: Hugh Jackman, Russell Crowe, Anne Hathaway, Amanda Seyfried, Eddie Redmayne, Aaron Tveit, Samantha Barks, Helena Bonham Carter și Sacha Baron Cohen.
Mizerabilii este povestea captivantă a unui destin frânt de vise destrămate, un testament atemporal despre iubire neîmpărtășită, pasiune, sacrificiu și mântuire. Jackman este Jean Valjean, pușcăriașul veșnic vânat de nemilosul polițist Javert, interpretat de Crowe. Când Valjean va accepta să aibă grijă de Cosette (Amanda Seyfried), fiica lui Fantine (Anne Hathaway), viețile lor se vor schimba pentru totdeauna.

Muzica filmului e compusă de Claude-Michel Schönberg. Melodie tematică: Do You Hear the People Sing?

Vom recunoaște de asemenea în coloana sonoră unele din cele mai îndrăgite și mai cunoscute melodii din lume precum “I Dreamed a Dream,” “Bring Him Home,” “One Day More” și “On My Own.”
Filmul a obținut numeroase Premii Oscar, Globul de Aur, Bafta: 6 Premii Oscar, 3 Premii Globul de Aur, 10 Premii Bafta.

Cartea Mizerabilii de Victor Hugo poate fi comandată pe libris.roelefant.ro, cartepedia.rocarturesti.ro, librarie.net

5. Să ucizi o pasăre cântătoare (To Kill a Mockingbird)

Harper Lee

Romanul, publicat în 1960, a avut succes imediat, câștigând Premiul Pulitzer, și a devenit o piesă clasică a literaturii americane moderne. Acțiunea și personajele sunt inspirate din observarea de către autoare a familiei și vecinilor ei, și, în a unui episod petrecut în orașul său pe când avea 10 ani. Romanul e scris într-un ton cald și presărat cu umor, dar tratează o problematică gravă, cu subiecte cum ar fi violul și inegalitatea rasială. Tatăl naratorului, Atticus Finch, servește drept model de ținută morală pentru mulți cititori și ca model de integritate pentru juriști. Un critic explică impactul romanului, scriind: „În secolul al douăzecelea, To Kill a Mockingbird este poate cea mai citită carte despre rasă în America, iar protagonistul ei, Atticus Finch, cea mai persistentă imagine de ficțiune a eroismului rasial”.
Scout Finch este martoră la întâmplările dramatice declanșate într-un orășel sudist atunci când un bărbat de culoare este acuzat că a violat o femeie albă. Tatăl naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al apărării, trebuie să țină piept unor prejudecăți până atunci latente și, din acest moment, Scout și fratele ei, Jem, sunt atrași într-o succesiune rapidă de evenimente care le depășesc înțelegerea. Pe timpul procesului, orășelul decade treptat în grotesc și violență, însă există oameni care nu se lasă contaminați de setea generală de răzbunare, iar Atticus Finch rămâne reperul moral care îi oferă lui Scout, și totodată cititorilor, un punct de vedere empatic și echilibrat.
Domnişoara Maudie nu îşi putea suferi casa: timpul petrecut înăuntru i se părea timp pierdut. Era văduvă şi, în plus, o doamnă cu însuşiri cameleonice, care-şi lucra straturile de flori cu o veche pălărie de pai pe cap și în salopetă bărbătească, pentru ca, după baia de la ora cinci, să se instaleze pe verandă şi să troneze asupra străzii în chip de frumuseţe atot-stăpânitoare. 
Ținea la tot ce creşte pe pămintul Domnului, chiar și la buruieni. Cu o singură excepţie. De găsea o frunză de ciufă în curtea ei, era că la a două bătălie de pe Marna: năvălea asupra plantei, inarmată cu un hârdău de tinichea și o dinamită la rădăcină cu o substanţă otrăvitoare care, zicea dînsa, e atât de puternică, încît ne-ar da gata pe toţi dacă nu ne-am feri. 
— De ce n-o smulgeţi pur şi simplu? am întrebat-o o dată, după ce asistasem la o campanie prelungită împotriva unei frunze de cel mult trei ţoli. 
— S-o smulg, fetiţo, s-o smulg?
Şi domnişoara Maudie ridică de jos lăstarul răpus şi strivi între degete tulpină firavă: cîteva seminţe microscopice căzură jos.
— Află că o rămurea din planta asta, una singură, poate distruge o curte întreagă. Aşa să ştii. Când vine toamna, asta se usucă şi vântul o imprăştie în tot ţinutul Maycomb! 
După chipul domnişoarei Maudie, se vedea cît de colo că o atare eventualitate e pentru ea ca ciumă din Vechiul Testament. Avea un fel de a vorbi cam răspicat pentru o doamnă din ţinutul Maycomb.
Romanul a fost ecranizat în 1962, in regia lui Robert Mulligan, cu Gregory Peck, John Megna si Frank Overton în rolurile principale. A obținut 3 premii şi 5 nominalizări Oscar, 3 premii şi 2 nominalizări Globul de Aur, 2 nominalizări BAFTA, un premiu şi o nominalizare Cannes.

6. Litera stacojie (The Scarlet Letter)

Nathaniel Hawthorne

Litera stacojie (The Scarlet Letter, apărut în 1850) este un roman scris de Nathaniel Hawthorne. Situat în decorul din Boston-ul puritan, în secolul al XVII-lea, redă povestea d-nei Hester Prynne, care naște un copil după ce a comis adulter și se chinuie să ducă o viață nouă, plină de regrete și demnitate. De-a lungul romanului, Hawthorne explorează teme privind ceea ce este legal, păcatul și sentimentul de vinovăție.
Oamenii cu suflet mare au întotdeauna o părere prea proastă despre ei înşişi.
În secolul al XVII-lea, o femeie pasională este atrasă de un tânăr pastor. Atunci când află că este foarte probabil ca soțul ei să fi fost ucis de indieni, decide să-și urmeze dragostea, sfidând comunitatea patriarhală.
Cartea a cunoscut mai multe ecranizări, dintre care ultima în 2015. În continuare voi face referire la cea din 1995, în regia lui Roland Joffé, cu Demi Moore și Gary Oldman în rolurile principale.
Demi Moore interpretează o adulterină sexi și c-o voință de fier ce păcătuiește cu un preot angoasat (Gary Oldman). Regizorul Roland Joffe și-a abandonat pentru această pelicula toate precauțiile. A luat o poveste profund intimă despre discreția eroică a unei femei și vina romantică a iubitului său și a transformat-o într-un intrigă despre sexualitatea reprimată de închisoarea moralității colective, tema cu mult mai mult appeal la contemporani.
Atunci când intimitatea e interzisă și pasiunea e o ofensă, dragostea devine păcatul cel mai strigător la cer, spune sloganul publicitar.
Printre marile libertăți luate față de romanul lui Nathaniel Hawthorne figurează scenele fierbinți de sex, personajul servitoarei voyeuriste și aluziile la vânătoarea de vrăjitoare. Însă de îndată ce uiți de roman, ești instantaneu captivat de această adaptare liberă pentru că îți oferă cam tot ce aștepți de la un film hollywoodian bine făcut: actori impecabili, poveste cursivă, imagini picturale, intensitate emoțională.

Litera Stacojie e unul dintre acele filme care emană o pasiune intensă, intoxicantă.
Premii: People’s Choice Award pentru actriţa preferată într-un film dramatic.

Cărţile autorului Nathaniel Hawthorne pot fi comandate pe raobooks.comlibris.ro, elefant.ro, librarie.net, carturesti.ro, cartepedia.ro

7. Crima din Orient Express (Murder on the Orient Express)

Cine nu a citit, sau cel puțin nu a auzit de ”Crima din Orient Express”, o carte polițistă de referință a celebrei Agatha Christie, avându-l în rolul principal pe la fel de celebrul ei personaj Hercule Poirot?
Celebrul Orient Express rămâne înzăpezit.
Un american este descoperit mort a doua zi de dimineață, înjunghiat de douăsprezece ori.
Hercule Poirot se afla printre pasageri și încearcă să-l descopere pe făptaș.
Începe ca o călătorie interesantă cu trenul prin Europa, dar se transformă rapid într-una din cele mai misterioase, pline de suspans și palpitante povești spuse vreodată. Din romanul celui mai bine vândut autor Agatha Christie, „Crima din Orient Express” prezintă povestea celor treisprezece străini aflați într-un tren, unde toată lumea e suspectată, atunci când unul dintre ei intră în cursa contra cronometru pentru a rezolva puzzle-ul, înainte ca ucigașul să lovească din nou.
În vagonul restaurant, totul fusese pregătit cu grijă. Poirot și Bouc se așezară la o masă, iar doctorul își trase un scaun ceva mai departe. Pe masă, în fața lui Poirot, se întindea planul vagonului „Istanbul-Calais”. Numele pasagerilor erau trecute cu cerneală roșie. Într-un colț al mesei fuseseră puse pașapoartele și biletele de tren. Pe masă se mai găsea hârtie de scris, cerneală, tocuri și penițe.- Excelent, spuse Poirot, putem începe ancheta fără alte formalități. Cred că, întâi, ar trebui să înregistrăm mărturia conductorului. Probabil că știi ceva despre el. Ce fel de om e? Putem avea încredere în el?
– Sunt sigur de el. Pierre Michel lucrează pentru compania noastră de mai bine de cincisprezece ani. E francez, de pe lângă Calais. Foarte conștiincios și cinstit. Poate nu cine știe ce inteligent.
Poirot dădu din cap, înțelegător.
– Bine, spuse el. Să-l chemăm.
Regizorul britanic Kenneth Branagh este şi interpretul detectivului Hercule Poirot.
Impresionanta distribuție a filmului lansat în 2017 cuprinde nume ca Johnny Depp, Michelle Pfeiffer, Daisy Ridley, Judi Dench, Penélope Cruz, Kenneth Branagh, Willem Dafoe.
Față de varianta din 1974, semnată de Sidney Lumet – cea mai cunoscută de până acum, pentru care Ingrid Bergman a câştigat Premiul Oscar pentru rolul secundar feminin –, filmul din 2017 redă povestea într-un mod mult mai relaxat.
Box-office: 351,7 milioane USD. Muzică compusă de: Patrick Doyle

8. Ben Hur (Ben-Hur: A Tale of the Christ)

Lew Wallace

Ben Hur este un roman de ficțiune istorică publicat în 1880. Este considerată „cea mai influentă carte creștină din secolul al XIX-lea” și a devenit cel mai bine vândut roman american, depășind Coliba unchiului Tom a lui Harriet Beecher Stowe ca număr de exemplare vândute.
Cartea a inspirat și alte romane a căror acțiune se petrece în vremurile biblice și a cunoscut mai multe adaptări pentru teatru și film.
Ben Hur a rămas în fruntea listelor de bestseller-uri până la publicarea romanului Pe aripile vântului  al lui Margaret Mitchell. După lansarea adaptării cinematografice din 1959 a lui Ben Hur, care a fost vizionată de zeci de milioane de spectatori și a obținut unsprezece premii Oscar în 1960, vânzările cărții au crescut și le-au depășit pe cele ale romanului Pe aripile vântului.

Ben Hur este povestea eroică a evreului Ben Hur, un prinț al Ierusalimului trădat și vândut ca sclav la începutul secolului I. El este eliberat de un comandant militar, după trei ani pe o galeră, și adoptat de acesta, apoi devine concurent în cursele de care. Intriga romanului o constituie dorința de răzbunare a lui Ben Hur care-l face să cunoască în cele din urmă compasiunea și iertarea creștină, iar personajul se convertește la creștinism.
Eu sunt un orb, care am venit să luminez calea la alţi orbi.
Povestea izbăvirii sale se dezvoltă în paralel cu cea a vieții și crucificării lui Iisus, care se întâmplă să activeze în aceeași regiune în care este obligat să își ducă existența și Ben Hur. Ca o curiozitate, romanul a fost binecuvântat de Papa Leon al XIII-lea, fiind prima operă literară de ficțiune care a obținut o astfel de onoare.
Cea mai recentă ecranizare a cărții este cea din 2016, film regizat de Timur Bekmambetov. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Jack Huston, Morgan Freeman, Toby Kebbell, Nazanin Boniadi și Rodrigo Santoro. Filmul este produs de Metro-Goldwyn-Mayer și distribuit de Paramount Pictures. 

Box-office: 94,1 milioane USD. Buget: 100 de milioane USD

9. Departe de Africa (Out of Africa)

O mare povestitoare a secolului XX, nominalizată de două ori la Premiul Nobel pentru literatură, Karen Blixen (pseudonim literar Isak Dinesen) este cunoscută în lume mai ales ca autoarea volumului autobiografic Din inima Africii, inclus de Modern Library în „Cele mai bune 100 de cărți de nonfictiune din toate timpurile“.
Karen Blixen, o baroneasa scandinavă, povestește despre Africa Sălbatică, transpunându-și experiența kenyană cu naturalețe și farmec, într-un text cursiv, parfumat și nostalgic, din care răzbat deopotrivă emoții și regrete.
Proprietară a unei plantații de cafea care își trăiește apogeul și apoi falimentul, ea surprinde în carte experiențe la limită, episoade marcante, portrete de prieteni sau servitori, descrieri de naturalist împătimit, pățanii exotice și un lung șir de obiceiuri sau ritualuri africane.
„Am avut o fermă în Africa, la poalele colinelor Ngong… Copacii aveau un frunziș delicat și ușor, a cărui alcătuire arată diferit de cea a copacilor europeni; el nu creștea în arcuri sau cupole, ci în straturi orizontale, iar această formă le dădea copacilor înalți și solitari aspectul unor palmieri sau aerul eroic și romantic al unor corăbii construite cu toată velatură, având pânzele strânse, iar marginilor pădurii o stranie aparență, de parcă întreagă pădure ar fi vibrat. Pe pajiștile marilor câmpii se întindeau, încâlcite și golașe, tufele de mărăcini, iar iarbă mirosea iute, a cimbru și a mîrț; pe alocuri mirosul era atât de tare, încât nările te usturau. Toate florile pe care le-ntalneai pe câmpuri sau răsărind pe plantele târâtoare și lianele din pădurea virgină erau mărunte că florile ce cresc prin vai – numai la începutul lungului sezon de ploi răsăreau pe câmpuri niște crini înalți, masivi, puternic mirositori. Priveliștile erau infinit de largi. Tot ce vedeai cu ochii respire măreție, libertate și o noblețe fără egal.“
În 1985, romanul a fost transpus într-un film multipremiat, Out of Africa, purtând semnătura regizorului Sydney Pollack, cu Meryl Streep, Robert Redford si Klaus Maria Brandauer in rolurile principale.
Departe de Africa este una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste de pe marile ecrane, în care este prezentată fascinanta viață a lui Karen Blixen, o femeie cu o voință extraordinară care, împreună cu sotul ei infidel (Klaus Maria Brandauer) administrează o plantatie de cafea din Kenya, în jurul anului 1914. Spre marea ei surpriză, Karen îsi dă seama în curând că s-a îndrăgostit de acest ținut, de oamenii săi si de un misterios vânător (Robert Redford).

De o măiestrie artistică inegalabilă, povestea unei iubiri câstigate si apoi pierdute, filmul a primit premiul Oscar (1985) pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu adaptat, Cea mai bună imagine, Cea mai bună coloană sonoră, Cea mai bună scenografie si Cel mai bun sunet.
Muzica filmului a fost compusă de John Barry. 

10. Dama cu camelii (La Dame aux Camélias)

Alexandre Dumas fiul

Acțiunea romanului, o tragedie, are loc la Paris: tânărul Armand Duval s-a îndrăgostit de curtezana Marguerite Gautier. Singurele flori acceptate de Marguerite sunt cameliile. La dame aux camélias a fost inspirat de un episod din viața lui Alexandre Dumas fiul, și anume dragostea lui pentru o curtezană, Marie Duplessis.
În Parisul secolului XIX, curtezana Marguerite, poreclită „Camille”, îşi sacrifică onoarea pentru a deveni însoţitoarea preferată a bărbaţilor din înalta societate. Îndrăgostit de ea, tânărul Armand Duval reuşeşte să-i cucerească inima cu iubirea lui sinceră şi pătimaşă. Acesta îi cere să renunțe să mai primească clienți. Însă relaţia lor nu poate rezista în faţa opoziţiei familiei lui Armand, pentru care Marguerite rămâne o fiinţă nedemnă…
Când tatăl lui Armand află de iubita fiului său, încearcă prin toate mijloacele să-i despartă pe cei doi îndrăgostiți. Văzând că fiul său nu acceptă sfaturile sale, tatăl lui Armand caută în taină să o convingă pe Marguerite că relația lor de dragoste nu are perspective de viitor, și încearcă s-o înduplece să nu distrugă cariera lui Armand. Marguerite acceptă cerințele lui Duval tatăl și se întoarce la viața de curtezană. Armand este indignat de hotărârea luată de Marguerite. Între timp, sănătatea Margueritei, care suferea de tuberculoză, se înrăutățește. Pe patul de moarte, ea dezvăluie adevăratul motiv pentru care ea a devenit din nou curtezană…
„Una dintre cele mai mari poveşti de dragoste din toate timpurile.“ – Henry James

” Nu sunt nici îndeajuns de bogat pentru a te iubi aşa cum aş vrea eu, nici îndeajuns de sărac pentru a te iubi aşa cum ai vrea tu.”
” Femeile acceptă uneori să le înşeli iubirea, dar niciodată amorul propriu.”
” Nu pot avea decât o singură fericire şi anume, că aşa tristă cum sunt uneori şi suferindă cum sunt întotdeauna să găsesc un bărbat îndeajuns de superior pentru a nu-mi cere cont de viaţa pe care o duc şi pentru a fi amantul sufletului meu mai mult decât al trupului meu.”
” Numai bărbaţii au tăria de a nu ierta.”
Ecranizarea din 1984, Camille, în regia lui Desmond Davis i-a avut în rolurile principale pe Ben Kingsley, Colin Firth, Greta Scacchi. Muzică compusă de: Allyn Ferguson.  Nu este un film premiat, dar s-a bucurat de un real succes. 

 Surse: internet, imdb.com, cinemagia.ro, wikipedia.

Vă recomandăm și celelalte articole ale noastre din categoria TOP

About Author

15 comentarii

  1. Foarte frumoase aceste filme! As adauga si „Mic dejun la Tiffany”. Bineinteles ca sunt multe, nu aveau loc toate, inclusiv castigatoare de Oscar, incepand cu faimosul „Pe aripile vantului”.

  2. Balan Daniela on

    Un top de top, felicitări Oli ❤️ toate ecranizările le-am văzut însă mai am de citit două cărți ! merită vizionate,sunt adevărate capodopere le recomand cu drag!

    • Multumesc mult, Daniela!
      Eu inca nu am vazut ultimele ecranizari de la Mizerabilii (din 2012), Ben Hur (din 2016) si Crima din Orient Expres (din 2017),variante la care am facut referire in top. Am vazut ecranizarile mai vechi ale acestora, avand in vedere ca aproape toate cartile din top au avut de-a lungul vremii mai multe adaptari cinematografice.

  3. Frumoase alegeri. Am vazut multe din ele… in afara de Crima din Orient Express și Departe de Africa… cam tot. Dar nu neaparat aceste ecranizări. Felicitări, Oli!

  4. Superb top! Doar un singur film nu am vazut – Ben Hur, dar o sa-l caut. Dintre cele enumerate, cel mai mare impact asupra mea l-a avut filmul „Litera stacojie” .

    • Multumesc mult, Alina! Si pe mine m-a impresionat „Litera stacojie”. Am vazut filmul exact in aceasta varianta, cu Demi Moore, dar am vazut inca ecranizarea din 2015. La fel, la Ben Hur nu am vazut ultima ecranizare (cea la care am facut referire in top), din 2016.

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: