Tradiții, obiceiuri și urări de bine în noaptea dintre ani

La mulți ani!

31 decembrie/1 ianuarie: Revelionul

Ceremonialul de înnoire simbolică a anului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit tradițional la români „Îngropatul Anului”, denumirea de „Revelion” fiind de dată relativ recentă.

Superstiții și obiceiuri de Anul Nou

Dintre superstiţiile şi obiceiurile de Anul Nou, respectate din credința că astfel atragi norocul în anul care vine, fac parte:

• Dansul în aer liber, în special cel în jurul unui copac, aduce sănătate şi noroc

• Să nu te prindă Anul Nou cu datorii, și să ai bani asupra ta, pentru un an prosper

• De Anul Nou trebuie să porți ceva nou, pentru a primi cât mai multe cadouri în anul ce stă să înceapă. 

• Purtați ceva roşu de Noul An, și veţi avea un nou an norocos şi plin de iubire.

•  În noaptea dintre ani şi pe în prima zi a anului nu se plânge. Supertiția spune că cei care plâng acum vor avea parte de niște evenimente triste în an.

• În noaptea de Revelion trebuie evitate discuţiile în contradictoriu şi o atitudine nepoliticoasă, cât şi povestirile despre morţi, fantome și strigoi, pentru a nu atrage ghinionul.

• Nu se împrumută bani și bijuterii pe 31 dec. și în prima zi din an, şi nu se plătesc datorii

•  Nu se duce gunoiul

• În prima zi din an nu se mătură și nu se spală, pentru a nu atrage sărăcirea casei.

• De asemenea, se spune că pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii să fie pahare și farfurii pline pe masă. De asemenea, e bine să fie pe masă de Revelion struguri, smochine și o crenguță de vâsc, pentru belșug și noroc.

• O  superstiţie spune că în prima zi a anului aduce noroc ca prima persoană care îți trece pragul să fie un bărbat brunet. Musafirul trebuie sa intre în casă cu o crenguță de vasc, pâine și sare.

Colinda tradițională de Anul Nou:

Plugușorul

Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântul mi-ascultaţi.

Mâine anul se înoieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi începe a ura
Pe la case a colindă

Iarnă-i grea omatu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belşug
Pentru brazdă de sub plug

Pluguşor cu patru boi
Ia mai mânaţi, mai flăcăi!
Hai, hai…

S-a sculat mai an
Bădică Traian
Şi-a-ncălecat
Pe-un cal învăţat
Cu şaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătasă,
Împletit în şase,
Cât vită de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat
De arăt şi semănat.
Şi-a pornit într-o joi
Cu un plug cu doispreceze boi
Boi boureni,
În coadă codalbeni,
În frunte ţintăţei.

Ia mai mânaţi, mai, flăcăi!
Hai, hai…

Cu luna, cu săptămâna,
Îşi umplu cu aur mâna
Şi el vru să vadă
De-i dete Dumnezeu roadă.
Era-n spic cât vrabia,
Era-n bob cât trestia.

Ia mai mânaţi, mai flăcăi!
Hai, hai…

Traian iute s-a întors
Şi din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian,
Negru că corbul,
Iute că focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncălecat,
La Tinchin a apucat
Şi oţel a cumpărat,
Că să facă seceri mari,
Pentru secerătorii ţări.
Şi-altele mai mititele,
Pentru fete ocheşele
Şi neveste tinerele.

De urat, am mai ura,
Dar mă tem că va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastră,
Departe de casă noastră.
Şi ne-asteapte şi-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu pâine caldă pufoasă,
Cu vinul de vită-aleasă,
Cu Cotnar de Drăgăşani,
La anul şi la mulţi ani!

Legenda vâscului 

Atârnat deasupra ușii, vâscul aduce noroc în casă, bunăstare și fericire. Potrivit tradiției, vâscul trebuie pus de Anul Nou la intrarea în casă. Era considerat o plantă sacră atât de norvegieni și druizii celți, cât și de indienii nord-americani.

Legendele spun că, Balder, fiul zeiței norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din vâsc. Lacrimile albe ale zeiței l-au readus la viață, iar ea a binecuvântat planta.

La druizi, dușmanii care se întâlneau în pădure sub vâsc trebuia să-și depună armele și să accepte un armistițiu până a doua zi. Preoții druizi tăiau vâscul cu o seceră din aur, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și altor rele. Vâscul este un simbol pentru pace și bucurie.

Sărutul de sub vâsc

Sărutul sub vâsc este asociat pentru prima oară cu festivităţile organizate de greci cu ocazia Saturnaliilor, iar, mai târziu, cu tradiţiile primitive legate de căsătorie. Acest obicei îşi avea originile în mai multe credinţe. Una dintre aceastea era aceea că vâscul era un leac pentru fertilitate. De Crăciun, fiecare faţă care stătea sub coroniţă de vâsc nu putea refuză sărutul. Acesta putea însemna iubire, prietenie sau noroc. Dacă faţă rămânea nesarutata, avea ghinion în dragoste în anul următor şi nu se căsătorea.

Chiar dacă semnificaţia tradiţională a fost uitată, obiceiul sărutului sub vâsc este păstrat în multe ţări. Dacă un cuplu îndrăgostit se sărută sub vâsc înseamnă că vor avea o relaţie lungă şi fericită.

La noi, ca şi la francezi, se poartă obiceiul că în noaptea de Anul Nou, să se sărute sub vâsc.

Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine.

Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri în toate colțurile lumii. Ce au toate acestea în comun? Credinţa unui nou început şi speranţa de „mai bine”! 

Se aruncă lucrurilor vechi din casă, se aprind artificii, se închină un pahar cu șampanie, se pun și se transmit dorințe și urări de bine. 

• În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi cel nou poate să vină fără grijă.

• În Spania e obiceiul ca de Anul Nou să se mănânce câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi la ceasului de la cumpăna dintre ani, punând pentru fiecare o dorință pentru fiecare lună a anului ce începe. 

• În Portugalia, în noaptea dintre ani,se mănâncă 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru fiecare din lunile anului care vine.

• În Italia, la Napoli, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei specific: aruncarea pe fereastră de obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine, încălțăminte, și altele asemenea ajung în stradă, spre disperarea gunoierilor, care trebuie să strângă mizeria în timpul nopții, și a trecătorillor care au ghinionul să treacă atunci prin zonă….

• În Olanda, ziua de 31 decembrie, numită Oudejaarsdag (ziua anului trecut) este sărbătorită prin focuri de artificii, care încep în zori de zi şi ţin până noaptea târziu.

  

• În unele zone din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. O legendă locală spune că, în anul 314, Silvestru – suveranul pontif din acea vreme – a capturat un monstru de mare care avea să distrugă lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

• În Grecia, copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la Sfântul Vasile, cunoscut pentru bunătatea sa.

• În Ecuador și Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpe sau din hârtie creponată, simbolizând anul ce s-a încheiat. Păpuşile sunt așezate în faţa caselor, iar pe 31 decembrie, la miezul nopţii, sunt arse în stradă.

• Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

• Și americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toate uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece fără zăbavă şi să facă loc celui nou, nerăbdător să înceapă.

• În sudul Statelor Unite se crede că un semn de noroc pentru tot anul este dacă în prima zi din an se mănâncă fasole cu bobul negru. Se mai spune că și mai norocos va fi cel care găteşte fasolea.

• În credința evreiască, Anul Nou este un moment sacru. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument specific. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi preparate din făină, pentru a aminti de vremea recoltei și a avea un an bogat.

• În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an.

• În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează viaţa nouă care începe. Și la noi există acest obicei, de a se pune grâu la încolțit (în ziua de Sfântul Andrei), sau crenguțe de pomi fructiferi care vor înflori de Anul Nou.

• În India, în Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii.

• În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

• În vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul  local Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse.

• Locuitorii din Sri Lanka sărbătoresc Anul Nou în aprilie. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

• În Vietnam, Anul Nou începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

• În Japonia, Anul Nou este marcat prin ceremonialul de la miezul nopţii, când familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională din orez) şi pentru a asista la 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în Noul An (se crede că această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate de un om de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea acestora şi purificarea sufletelor).

• În China – Anul Noul chinezesc pică între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume de prin procesiuni stradale, unde sunt aprinse mii de lanterne și artificii, pentru a îndepărta spiritele rele. Chinezii au obiceiul să îşi sigileze ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Conform zodiacului chinezesc, 2017 a fost Anul Cocoșului de Foc, din 28 ianuarie 2017 până pe 15 februarie 2018. Anul Cocoșului de Foc este considerat un an puternic, în care toată lumea va avansa și va începe lucruri noi. O perioadă  activă și dinamică, cu destul de multe momente pozitive, dar cu situații complexe. În Anul Cocoșului obțin recompense deosebite toți cei care au calitățile acestei păsări: sunt loiali, serioși, muncesc din greu și respectă valorile familiale. Chinezii spun că în acest an fiecare primeşte ceea ce merită: atât în viața privată cât și în carieră, fiecare va obține rezultate și beneficii în funcție de modul în care se va comporta.

Anul  2018, a fost Anul câinelui de pământ, unul al schimbărilor. Anul nou chinezesc a început pe 16 februarie 2018, iar din punct de vedere astrologic a fost anul Câinelui de Pământ.

Conform calendarului tradițional chinezesc Solar, la data de 4 februarie 2019, ora 03:50, intrăm în anul Mistrețului de Pământ. 2019 va fi un an important în ceea ce privește spiritualitatea şi stima de sine, un an al învăţăturilor.

Când sunt fericiți, oamenii nu mai bagă de seamă dacă în jurul lor stăpânește vara sau iarna.” Anton Pavlovici Cehov

O iarnă fericită, o noapte dintre ani magică și un An Nou bun, blând și generos cu daruri de suflet!

Să privim la anul ce a trecut cu bucurie și îngăduință, să facem loc amintirilor frumoase pe care le-am adunat de-a lungul său, iar spre anul ce stă să vină să privim cu speranță în mai bine, cu inima deschisă și sufletul curat!

La mulți ani cu bucurie, sănătate, voie-bună și noroc!

Cu mult drag,

Oli & Tyna

Surse: wikipedia, mediafax.ro, versuri.ro, internet