Trandafirul scoțian de Raluca Butnariu, Editura Librex Publishing

1

Trandafirul scoțian

Raluca Butnariu

Editura Librex Publishing

Nr. de pagini: 624

An apariție: 2020

Braxthon Hamilton, cel de al XV-lea marchiz de Kensinghton, posesor al unei averi greu de închipuit, este un bărbat carismatic, excentric și libertin, obișnuit să obțină totul de la viață și ferm decis să nu se însoare niciodată.
Rosalind, născută Buchanan, ducesă de Roseberry, este imaginea lui în oglindă: fermecătoare, extrem de bogată, plină de spirit și cutezanță, se scaldă în admirația mulțimii de adoratori înfocați, care roiesc necontenit în preajma ei.
Reputația lui de desfrânat este notorie, puterea ei de seducție – la fel de incontestabilă. Înalta societate britanică își ține respirația și privirea i se îndreaptă avidă asupra lor, în clipa în care cei doi, în sfârșit, se întâlnesc.
Care pe cine va seduce? se șușotește pe la colțuri.
O idilă pare să se nască între ei… dar totul nu este decât o iluzie. Într-o lume superficială, hrănită de aparențe, limitele politeții și a uzuanțelor trebuiesc respectate. Pe sub zâmbetele amabile și privirile nonșalante, pe care cei doi le schimbă, mustește o încrâncenată aversiune, ce-și trage seva dintr-o nefericită întâmplare a trecutului lor comun îndepărtat.
Ea îl detestă cu înverșunare și ar da orice ca să îl țină cât mai departe de viața și secretele ei.
El este furios, indignat și supărat pe ea dintr-o mulțime de motive întemeiate. Dar, în ciuda oricăror rațiuni, tânjește în secret după mândrul și neîmblânzitul trandafir scoțian, cel intangibil și atât de plin de spini necruțători. Și este hotărât să-l cucerească cu orice preț…
O poveste tumultuoasă de iubire se naște între cele două spirite aprige, înțesată cu secrete care se dezvăluie pe rând, în cele mai neobișnuite conjuncturi, și care-i va purta pe Rosalind și Braxthon într-o aventură periculoasă, la capătul căreia își vor cunoaște inimile cu adevărat.
Fragment din roman:
”- Ce vrei să auzi?
Braxthon mestecă încet și înghiți.
– Sinceritate, preciză el, sprijinindu-și coatele de masă și privind-o inflexibil. Fiindcă m-am săturat de minciuni, de adevăruri spuse pe jumătate sau de frânturi ale acestora, smulse cu forța din gura ta. Vreau să am parte de franchețea ta, doamnă.
– S-ar putea să te doară franchețea mea, milord, îl preveni ea cu un surâs firav.
– Mă gândesc că va trebui să-mi asum și acest risc …pe lângă toate celelalte, făcu el cu o jumătate de zâmbet. Iar reciproca este perfect valabilă. Dacă ai întrebări în ceea ce mă privește, îți voi răspunde cinstit la ele, de acord?
– Prea bine, voi fi detestabil de onestă cu dumneata, făgădui Rosalind, împletindu-și degetele peste muchia mesei și privindu-l calmă. Ce vrei să știi?
– M-ai fi părăsit așa de al dracului de politicos și dacă n-ai fi fost implicată în nebunia asta?
Preț de un lung moment, nu făcu decât să-l privească încruntată. În cele din urmă, inspiră adânc și expiră aerul cu un oftat.
– Dacă m-ai fi întrebat acest lucru ieri dimineață, ți-aș fi răspuns probabil că nu. Acum, în lumina celor petrecute în ultimul ceas, îți spun precis că da. Nu-mi plac oamenii violenți și obtuzi, care…
– Nu sunt obtuz, ci șocat să descopăr că femeia pe care o doresc ca un smintit este amestecată într-o situație nepotrivită și primejdioasă, preciză Braxthon pe un ton sec. Am fost violent, pentru că sunt speriat pentru siguranța ta, iar gândul că aș putea să te pierd mi-a împietrit sufletul de groază și încă mai continuă s-o facă. Ai o minte extrem de inteligentă, Rosalind, și mă gândesc că realizezi că ceea ce simt pentru tine nu este doar o simplă atracție de moment, ci ceva mult mai puternic și mai profund, ceva cu bătaie lungă. Și acel ceva mă face să nu pot gândi limpede și să mă comport ca un idiot… Bea nițel vin, scumpo, ca să mai capeți puțină culoare în obraji, o sfătui cu blândețe, savurând aerul ei năucit, în vreme ce lua sticla și-i umplea cana, împingându-i-o calm sub nas.
– Nu poți vorbi serios, îngăimă Rosalind, holbându-se la el cu gura căscată.
– Ba mă tem că sunt cât se poate de serios, o contrazise Braxthon, alegând un ou și vârându-l întreg în gură. Mestecă, așteptând ca ea să-și revină din șoc, însă ea încremenise în poziția aceea, fixându-l cu o pereche de ochi mari cât farfuriile de supă de Limoges. Haide, iubito, zi ceva. Ție nu-ți lipsesc niciodată cuvintele potrivite.
– Ești nebun, bălmăji tânăra femeie, simțind cum o ia cu amețeală.
– Probabil, admise Braxthon rânjind. Am o teorie. Vrei s-o auzi?
– Nu!
– Mi-am înghipuit eu că nu vrei, rânji el. Am să ți-o spun, totuși. Și tu ai sentimente pentru mine, numai că ești prea încăpățânată ca să le accepți…
– În clipa asta chiar te urăsc! Vezi…? Nu am niciun fel de probleme cu acceptarea sentimentelor mele, rosti ea cu o voce gâtuită, respirând chinuit.
– Încăpățânată ca un catâr, concluzionă el resemnat, rupând o bucată din coaja crocantă a pâinii și înmuind-o în uleiul din castronelul cu măsline. Dacă m-ai fi urât la modul serios, așa cum susții, nu m-ai fi primit în veci în patul tău. Adevărul acesta îl cunoaștem amândoi mult prea bine. Rosalind îl privi încolțită. Braxthon înveli tacticos dumicatul în șuncă și îl băgă în gură, cu ochii pironiți asupra ei, mestecând fără grabă. S-ar putea ca idila asta să aibă unele urmări, care pe mine nu m-ar deranja, ba chiar m-ar încânta dacă rezultatul se întâmplă să fie unul mic și drăgălaș.
– Despre ce vorbești?! clipi ea buimăcită.”

Autoarea Raluca Butnariu

Cartea Trandafirul scoțian de Raluca Butnariu, Editura Librex Publishing se poate comanda pe librex.ro

Recenzii și prezentări cărți Raluca Butnariu

Recenzii și prezentări cărți Editura Librex Publishing

Recenzii și prezentări cărți historical-romance

Recenzii și prezentări cărți autori români

About Author

Un comentariu

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: