Trei etaje de Eshkol Nevo, Editura Humanitas Fiction – recenzie

Trei etaje

(Three Floors Up – 2015)

Eshkol Nevo

Editura Humanitas Fiction

Colecția Raftul Denisei

Traducere și note: Ioana Petridean

Nr. pagini: 296

An apariție: 2017

Eshkol Nevo s-a născut la Ierusalim în 1971. A studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot şi psihologie la Universitatea din Tel Aviv. Astăzi deţine cea mai mare şcoală privată de creative writing din Israel şi este considerat mentorul unei generaţii de scriitori în formare.

Romanul Trei etaje, bestseller în Israel de la publicare, în 2015, sondează abisurile relaţiilor umane, de la iubire la trădare, de la suspiciune la nevoia de apropiere, de la devotament la dependenţă. Eshkol Nevo, cea mai importantă voce a noii generații de scriitori israelieni, mărturisea că ideea de la care a pornit în roman i-a venit, pe de o parte, de la Căderea lui Albert Camus, iar pe altă parte de la celebra melodie a lui Phil Collins In the Air Tonight.

Un cartier elegant din Tel Aviv, un bloc construit pe trei etaje, trei familii locuind pe cele trei paliere diferite ale acestuia, trei personaje conturându-se ca personalități distincte, trei povești și tot atâtea pretexte pentru Eshkol Nevo de a explora cele trei instanțe ale psihicului uman și de a repune pe tapet, într-o manieră inedită, o celebră teorie freudiană.

Așa cum spune unul dintre personajele cărții, taina cea mai mare pe care un om o poate ascunde față de lume este taina vulnerabilității sale. Cele trei confesiuni ale romanului, făcute de Arnon, Hani și Devora, aduc în prim-plan secrete bine păstrate, vinovății de nemărturisit, frustrări și dureri vechi. Arnon îi povestește unui prieten despre degradarea vieții de familie, despre zbuciumul lui nesfârșit sub umbra unei îndoieli legate de fetița sa de zece ani, Ofri, care a fost plecată timp de câteva ore împreună cu Hermann, un vecin în vârstă. Hani îi scrie unei prietene care locuiește în străinătate despre singurătatea înfiorătoare în care trăiește, în ciuda faptului că e căsătorită și are doi copii, și despre spectrul nebuniei de care se simte amenințată. Devora, o fostă judecătoare impunând teamă și respect, nu găsește pe nimeni căruia să-i vorbească despre lupta cu fricile sale și despre fărâma de speranță ce-i încolțește în suflet după moartea unui soț dominator, iar lunga mărturisire și-o înregistrează pe un robot telefonic.

„Trei etaje„, de Eshkol Nevo, este o construcție literară foarte interesantă, în care autorul clădește în imaginație destinul a trei familii care locuiesc într-un imobil din Israel, în același timp o alegorie care aduce în prim plan profunzimea psihicului omenesc, granița între real și imaginar.

Cu toate că este plasat într-un concret absolut, trimiterile la zona subconștientului nu lipsesc, după cum nu lipsesc nici experiențele onirice, văzute ca o supapă de eliberare a diferitelor elemente care păstrează armonia minții omenești.

Autorul expune cele trei povești înglobate în acest roman folosind tehnica narării la persoana întâi sub formă de confesiune, fie prin viu grai, scrisoare sau chiar un robot telefonic.

Astfel, la primul etaj locuiește protagonistul Arnon, alături de soția Ayelet și cele două fiice ale lor. Oameni ocupați și, în plus, nevoiți să petreacă mult timp îngrijind starea de sănătate a fiicei mai mici, o lasă, adeseori pe fiica mai mare, Ofri, în vârstă de șapte sau opt ani în grija cuplului de pensionari de pe palier – Rut și Herman. Este un aranjament convenabil de ambele părți, până într-o zi când bătrânul Herman, lovit de o demență progresivă, dispare timp de câteva ore cu Ofri, punând pe jar toată vecinătatea. Arnon pornește cu armă încărcată în căutarea lor, fiind muncit de cele mai negre presimțiri. Când îi găsește, deși lucrurile par în regulă, inclusiv din rapoartele medicilor și ale polițiștilor, totul sugerând că nu a avut loc nicio agresiune sexuală, el devine din ce în ce mai convins că ceva ciudat s-a petrecut acolo, în livadă, până la sosirea sa. Vinovăția îl macină, iar impulsurile sale îl fac să aibă o aventură extraconjugală care îi va pune în pericol chiar căsnicia. El se confesează unui prieten scriitor, dorind o încheiere pentru situația scăpată de sub control, una care să îl absolve, eventual, o înțelegere a perspectivei sale.

În același imobil, la etajul doi, trăiesc Hani și Asaf, alături de cei doi copii. Asaf este mai mereu plecat cu afaceri, în timp ce Hani a renunțat la serviciu ca să fie alături de copiii ei, o față și un băiat. Hani își alege drept confidentă o prietenă de peste Ocean, căreia îi încredințează toate gândurile și emoțiile care o încearcă, simțindu-se prizonieră în propria viață. Când fratele căutat de poliție, de mafie și de creditori al lui Asaf apare la ușă în timp ce acesta se află într-una din călătoriile sale, Hani decide să îl ajute. Dorințele ascunse vor găși un mod de refulare în relația foarte scurtă și neobișnuită cu Eviatar, într-atât încât se întreabă că anume a fost real și ce închipuit.

La al treilea etaj locuiește Devora Edelman, o fostă judecătoare districtuală foarte respectată, văduvă. Soțul ei fusese, la rândul lui, un judecător renumit. Fiul lor Adar însă, mereu a fost oaia neagră, încă de mic fiind un copil problemă, care i-a pus într-o lumină proastă, greu de acceptat pentru tatăl sever și perfecționist. Apogeul a fost atins când Adar, beat fiind, a accidentat mortal o femeie însărcinată. Tatăl său, Michael, a decis să rupă orice legătură cu fiul, iar acesta, la rândul lui a tăiat relațiile cu părinții. Acum Devora e singură și în viața ei apare un bărbat misterios, care a făcut parte din Mossad. Veți afla cum Devora își permite acum să dea frâu liber tuturor ideilor zăgăzuite în timpul căsniciei, totul bineînțeles prezentat sub formă de confesiune către soț, folosind vechiul robot telefonic.

Cele trei povești pot fi judecate și separat, dar împreună alcătuiesc un ansamblu. Sunt anumite verigi între personaje care fac legătura între o poveste și următoarea, mici interacțiuni ale protagoniștilor. Toate cele trei povești fac trimitere la vise și la importanța lor, tentative de a elibera ceea ce subconștientul ține ascuns, precum și la teoriile lui Freud legate de aceste aspecte.

Mi-a plăcut ideea romanului, alegoria folosită, deși vocile personajelor le-am găsit o idee prea seci pentru gustul meu. Excepție face judecătoarea Devora, a cărei poveste chiar mi-a atras atenția și m-a captivat. A fost interesant să citesc despre anumite aspecte ale societății israeliene despre care, personal, nu cunoșteam multe. În concluzie, un roman diferit, unde eroul principal este chiar natura umană.

„Enciclopedia ideilor m-a ajutat să-mi aduc aminte că primul palier, pe care el îl numea „id”, cuprinde toate impulsurile și nevoile noastre. Palierul din mijloc, pe care îl numea „eu”, mediază între dorință și realitate. Palierul de sus, cel de-al treilea, aparține superegoului, care ne cheamă la ordine și ne cere să luăm în considerare posibilele consecințe ale faptelor noastre asupra societății.”

Cartea Trei etaje de Eshkol Nevo poate fi comandată pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Humanitas

Recenzii și prezentări cărți din colecția Raftul Denisei