Ucideți-l pe mesager de Tami Hoag, Editura Miron – recenzie

14

Ucideți-l pe mesager

Tami Hoag

Editura Miron

Anul apariției: 2015
Număr pagini: 608
Traducător: Mihnea Columbeanu
Titlu original: Kill the Messenger – 2006
Genul: polițist, suspans, thriller
Numarul 1 pe lista de bestselleruri din New York Times….
Tami Hoag este o autoare de origine americană, născută în 1959 în  Cresco – Iowa,  cunoscută și apreciată pentru romanele sale contemporan-romance şi thriller.
”Unul din cele mai în vogă nume ale literaturii de suspans…” – People
”Regina poveștilor cu crime…” – New York Post
Într-unul dintre cele mai selecte cartiere ale Hollywood-ului un ucigaș își pregătește crimele. Un ucigaș atât de nemilos, încât nimeni nu este în siguranță, nici măcar cei inocenți.
Ucideți-l pe mesager  de Tami Hoag este o carte foarte captivantă, emoționantă, cu suspans, dramatism, relații de familie, oameni demni – deși aflați la marginea societății, zbătându-se în sărăcie, și, de cealaltă parte, ticăloși plini de bani fără urmă de omenie și simț moral în ei. Corupție, avariție și promiscuitate, dar și profesionalism, simț al dreptății și spirit de sacrificiu. Povestea m-a dus cu gândul la ”Clientul” lui John Grisham.
Povestea e foarte intensă, iar cartea se citește pe nerăsuflate, în ciuda numărului mare de pagini. Am mai spus și repet, îmi plac poveștile ample, cum este și aceasta, cu un subiect închegat, bine construit. Întâmplările din carte sunt redate pas cu pas, iar imaginile sunt atât de vii și bine redate încât le vezi în fața ochilor.
Acțiunea se petrece în L.A. – care devine pe parcurs un adevărat câmp de vânătoare –  iar în prim planul acesteia se află Jace Damon, un tânăr de nouăsprezece ani care se zbătea din greu să-și câștige traiul, având grijă de fratele lui în vârstă de zece ani și urmând două cursuri de colegiu pe semestru. Spera să-și poată schimba soarta…
El și fratele său, Tyler, erau orfani, se aveau doar unul pe altul. Însă nu era chiar așa, o aveau și pe Madam Chen, unul din personajele mele preferat din carte!
Cu șase ani în urmă, după ce le murise mama, de frica serviciilor sociale care ar fi putut să-i despartă, Jace a încercat să-și piardă urma împreună cu fratele lui în cartierul chinezesc. Astfel, Madam Chen, care avea o prăvălie de pește în Chinatown s-a trezit în prag cu băiatul de treisprezece ani care îi cerea de lucru, ținându-l de mână pe micul lui frate, de doar patru ani pe atunci. Erau nemâncați și speriați, iar femeia nu a rămas insensibilă, mai ales după ce a aflat că erau orfani. Le-a dat o cămăruță deasupra pescăriei, iar Jace o plătea prin muncă. Iar Madame Chen îi considera ca făcând parte din familie, lucru pe care l-a demonstrat cu prisosință pe parcursul cărții.
Însă Jace nu lucra doar la pescărie, ci își luase o slujbă ca și mesager pe bicicletă. Era o muncă grea și lispsită de satisfacții, și chiar periculoasă. În permanență exista riscul accidentelor – mai ales având în vedere traficul din L.A. -,  însă la genul de pericol cu care s-a confruntat în seara în care începe acțiunea, chiar nu s-a gândit…
Era o seară rece și ploioasă de iarnă, își terminase programul, făcuse ultima cursă și se pregătea să plece acasă, când dispecerul i-a solicitat încă un drum. Ce bine ar fi fost dacă nu răspundea la apel! Însă a răspuns și a preluat livrarea. A mers la un avocat cu care mai lucrase, Lenny Lowell, și a primit un plic pe care trebuia să-l ducă la o adresă într-un cartier rău famat.
Se uita la numerele caselor, atât cât îi permitea lumina. Destinația avea să fie prima adresă pe dreapta, în cvartalul următor. Numai că la primul număr din dreapta, după colț, era un loc viran.
Teama îl zgâria pe ceafă ca o unghie. Întoarse bicicleta și trecu din nou, încet, prin fața locului viran.
Două faruri se aprinseră scurt, orbindu-l o secundă.
Ce naiba conținea pachetul? Droguri? Mită? Indiferent ce era, Jace n-avea chef de încurcături. Începea să se înfurie. Și să se teamă. Trimis într-un loc pustiu, în toiul nopții-n mă-sa. În mă-sa! Ducă-se-n mă-sa și Lenny Lowell. Nu avea decât să-și ia pachetul și să și-l bage în fund. Jace se ridică în picioare pe pedale, luînd-o din loc.
Mașina se repezi înainte, cu motorul mugind ca o fiară în atac, pornind drept spre el. (…)
”O, Doamne! O Doamne, Dumnezeue!”
Dumnezeul în care nu credea.
”Cineva încearcă să mă omoare. Isuse!”
Tremura violent, dintr-o dată înfrigurat, dintr-o dată conștient de ploaia de iarnă care șiroia peste el, udându-i hainele.
Incredibil, dar adevărat, cineva voia să-l ucidă! După o urmărire ca-n filme, strecurându-se pe străduțe întortocheate, Jace a reușit la limită să se salveze. Însă nu se considera scăpat. Plicul pe care trebuia să-l livreze era încă la el, și evident devenise o țintă.
Singurul loc unde putea afla răspunsurile era înapoi de unde plecase, la biroul lui Lenny Lowell, dar stupoare! Odată ajuns acolo a găsit locul înțesat de polițiști: Lenny Lowell fusese omorât!
După începutul în forță, extrem de palpitant, cartea continuă în același ritm alert, plin de adrenalină, care ține cititorul captiv de la pagină la pagină.
Povestea urmează două fire principale: pe de o parte avem ancheta poliției, condusă de detectivul Kev Parker, iar pe de altă parte avem fuga continuă a lui Jace, care, deși complet nevinovat, era neîncrezător în poliție, preferând să încerce să găsească singur o rezolvare situației imposibile în mijlocul căreia s-a trezit: pe de o parte era în continuare vânat de criminal, iar pe de altă parte era căutat de poliție ca principal suspect. Lipsa de opțiuni, motivațiile și situațiile pe muchie de cuțit din punctul de vedere al mesagerului pe de o parte, al investigatorului pe de altă parte, și al criminalului în cel de-al treilea rând transformă totul într-o luptă pe viață și pe moarte.
Autoarea este foarte generoasă cu detaliile, fiecare scenă e amănunțit descrisă și fiecare personaj e migălos construit. Personajele sunt foarte bine descrise, credibile, ”umane”, o galerie pestriță din toate straturile sociale. Galeria de personaje reprezintă cu siguranță unul din marile atuuri ale cărții.
Personajele mele preferate, minunat creionate, sunt Kev Parker, detectivul LAPD căzut în dizgrație, un tip matur, deștept, șarmant, elegant, cu un pronunțat simț al dreptății (chiar mi-aș dori să fie mai multe cărți cu detectivul Kev Parker); Jace Damon, tânărul mesager pe bicicletă, un băiat vulnerabil, dar hotărât și curajos; Tyler Damon, fratele mai mic al lui Jace, un puști adorabil cu un IQ impresionant; și Madam Chen, gazda băieților și ocrotitoarea acestora, o femeie foarte inimoasă și onorabilă, cu replicile la ea de fiecare dată – niște replici de milioane, delicios stâlcite, că nu vorbea tocmai corect engleza, și care avea niște gusturi simple: ”Gusturile mele sunt foarte simplu, detectiv. Îmi place numai cel mai bun.”
Avem ”băieții buni” și ”băieții răi”, chiar dacă unii dintre ei de aceeași parte a baricadei, iar dintre personajele care atrag atenția, avem câteva personaje feminine foarte interesante, cu fațete multiple: Diana Nicholson, atrăgătoarea și stilata iubită a lui Kev, reprezentanta Parchetului din L.A., ”patruzeci și doi de ani și era numai bună de privit. Nu înghițea gogoși și nu lua prizonieri – atitudine care-i atrăsese treama și respectul polițiștilor din tot orașul.”; detectiv Renee Ruiz, recenta ucenică a lui Kev, o tipă ce arăta trăsnet, cu ”un trup care pe orice bărbat hetero nevinovat, cu un puls în vene, l-ar fi făcut să-i curgă balele ca unui idiot”, sexy pe cât era de enervantă, venind aiurea la locul crimei cu tocuri cui, fuste scurte, taioare mulate și decoltate, aducând răbdarea lui Kev la punctul de rupere; Abby Lowell, fiica decedatului Lenny Lowell, studentă la drept și mult prea bine îmbrăcată pentru finanțele pe care se presupunea că le are la dispoziție; și, nu în ultimul rând, Eta, dispecera de la Speed Couriers, ”peste o sută de kile, unghii purpurii de opt centimetri și un cap plin de codițe, ca Meduza cu șerpii ei”, o femeie pe cinste, genul ”mama tuturor răniților”, a cărei soartă m-a întristat profund.
Îl urmărim pe Jace prins în plasa propriilor acțiuni ca într-o capcană mortală, tăindu-și singur creanga de sub picioare prin deciziile neinspirate pe care le ia sub teribila presiune a situației în care se află. Ar fi fost cu siguranță o victimă într-un fel sau altul până la urmă dacă n-ar fi fost flerul lui Kev, loialitatea lui Madame Chen și implicarea lui Tyler, care și-a folosit cu succes IQ-ul de 168 puncte!
Spre nedumerirea lui Kev, cazul Lowell a atras atenția polițiștilor de la ”centru”, care erau de regulă ocupați cu cazuri ”grele”, cu impact la opinia publică. În perioada de față era în prim planul mass-media procesul lui Rob Cole, un actor celebru acuzat că și-ar fi ucis cu bestialitate soția bogată și deloc atrăgătoare. Poliția încă ancheta acest caz, iar Rob își susținea cu tărie nevinovăția.
Comploturi, scandaluri politice, corupție, asocieri dubioase, secrete bine ascunse, de toate avem parte în carte. Aflăm indiciile rând pe rând, pe măsură ce ies la iveală, dar nici o clipă nu am bănuit care este legătura dintre cele două cazuri – cazul Lowell și cazul Cole, căci da, erau legate între ele prin lăcomie și șantaj – și care va fi deznodământul acțiunii! Neașteptat, dar nimic forțat, iar bucățele de puzzle se îmbină perfect, formând un tablou surprinzător.
Nu vă dau alte amănunte, vă las să descoperiți singuri deznodământul acestei povești extrem de captivante, care leagă în final într-un mod armonios toate firele acțiunii nelăsând nimic în aer. Dramatism, mister și suspans, emoție și adrenalină picură pe fiecare pagină a cărții, transformând acțiunea într-o aventură literară memorabilă.
Probabil că Jace ar fi trebuit să fie neliniștit de ceea ce-i rezerva viitorul, dar deocamdată se mulțumea să-și privească fratele jucându-se. Se mulțumea cu gândul că aveau un cămin și o familie, și că acea familie, deși n-avea prea multe de-a face cu legăturile de sânge, avea în schimb totul în comun cu inima.
O carte care mi-a plăcut foarte mult și pe care o recomand cu drag!

Cartea Ucideți-l pe mesager  de Tami Hoag, precum și alte cărți ale autoarei pot fi comandate de pe targulcartii.ro

About Author

14 comentarii

  1. Bălan Daniela on

    Îmi place mult cum scrie autoarea ! O carte superbă și o recenzie pe măsură , felicitări ❤️

  2. Și mie îmi place mult cum scrie, iar cartea de față mi-a plăcut în mod deosebit. Mulțumesc pentru apreciere, Daniela!

  3. Oana - Crâmpeie de suflet on

    Nu știam cartea. Mulțumesc pentru recomandare și felicitări pentru recenzia minunată și tentantă!

  4. A fost una dintre cele mai bune cărţi scrise de Tami Hoag. Am citit tot ce s-a tradus la noi. Îmi place foarte mult cum scrie. Din păcate am descoperit-o destul de târziu. Multe cărţi le-am achiziţionat din anticariat.

    • Intr-adevar, una din cele mai bune carti ale ei! Imi place foarte mult cum scrie, dar din nefericire se gasesc destul de greu cartile ei, eu le urmaresc pe targul cartii, de unde mi le-am mai completat, ca nu avem anticariate in Craiova, cel putin eu nu stiu nici unul, in afara de cativa vanzatori ambulanti de carti vechi…

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: