Un ceai la capătul lumii de Francesc Miralles, Ángeles Doñate, Editura Humanitas Fiction – recenzie
Un ceai la capătul lumii
(Un té para curar el alma – 2021)
Francesc Miralles, Ángeles Doñate
Editura Humanitas Fiction
Colecția Raftul Denisei
Traducere din limba spaniolă de Tudora Sandru Mehedinți
Nr. de pagini: 256
An apariție: 2022
Scriitor, jurnalist și muzician, FRANCESC MIRALLES s-a născut în 1968 la Barcelona. A urmat inițial cursuri de jurnalism la Universitatea Autonomă din Barcelona, abandonate după patru luni, apoi de filologie engleză, la care a renunțat după terminarea anului trei pentru a călători, și astfel a ajuns să trăiască pentru o vreme în Croația și Slovenia în timpul războiului iugoslav, experiență redată în Café Balcanic (2004). Revenit la Barcelona, a studiat germana la Universitatea Centrală. După absolvire, a făcut un masterat în editare. A coordonat colecții de dezvoltare personală, semnând și câteva lucrări sub pseudonim, experiență reflectată în primul său roman, Barcelona Blues (2005). După ce a obținut Premiul Gran Angular 2001–2002 cu romanul pentru tineret Un haiku per a l’Alícia, a hotărât să se dedice scrisului. Publicat în 2008, romanul Cel mai frumos loc din lume e chiar aici (El mejor lugar del mundo es aquí mismo; Humanitas Fiction, 2017), scris împreună cu Care Santos, a cunoscut deja traduceri în peste 20 de țări. În 2009 a primit, împreună cu Álex Rovira, Premiul Torrevieja pentru romanul Última respuesta. Împreună cu Héctor García (Kirai), Miralles a publicat numeroase bestselleruri, între care Ikigai: Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită (Humanitas, 2017), Metoda ikigai: Secrete japoneze pentru a-ți descoperi adevărata pasiune și a-ți atinge țelurile în viață (Humanitas, 2019, volum tradus în peste 60 de limbi și care a ajuns bestseller în Statele Unite, Anglia, India, Olanda, Turcia etc.) și Ichigo-ichie: Arta japoneză de a te bucura de fiecare clipă (Humanitas, 2020). Dintre romanele sale, de mare succes la public s-au bucurat Iubire cu „i“ mic (Amor en minúscula, 2006; Humanitas Fiction, 2017), tradus în 27 de limbi, și continuarea sa din 2014, Wabi-Sabi (Humanitas Fiction, 2018), precum și Biblioteca de pe Lună (La biblioteca de la Luna, 2019; Humanitas Fiction, 2020). În 2021 a publicat romanul Un ceai la capătul lumii (Un té para curar el alma; Humanitas Fiction, 2022), semnat împreună cu Ángeles Doñate.
ÁNGELES DOÑATE s-a născut la Barcelona. Jurnalistă de profesie, lucrează ca manager de comunicare pentru instituții sociale și din domeniul educației. În prezent lucrează pentru un ONG care desfășoară proiecte în Mexic și Senegal. De ani de zile, pentru a întoarce o parte din norocul personal, predă scrisul și cititul pentru adulți. A publicat mai multe cărți și trei romane: El invierno que tomamos cartas en el asunto(2015), tradus în 10 limbi, El alma de la radio (2017) și El último vagón (2019). În 2021 semnează, împreună cu Francesc Miralles, romanul Un ceai la capătul lumii (Un té para curar el alma; Humanitas Fiction, 2022).
Un roman tulburător, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de The Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane.
„Un ceai la capătul lumii este o poveste plină de sensibilitate și înțelepciune, care ne reamintește cât de prețioasă este viața.“ – De lector a lector
„Un ceai la capătul lumii” este un roman scris de Francesc Miralles, împreună cu Ángeles Doñate, pe care l-am găsit pe stoc la Libris. Toți cei care i-au citit romanele sau volumele dedicate dezvoltării personale știu că autorul originar din Barcelona este un spirit boem, cu aplecare către o viziune mai largă asupra diferitelor fenomene, interesat atât de modul de gândire vestic, cât și de cel oriental, în speță japonez. Indiferent de subiectul abordat, el aduce mai mereu în prim-plan ideea de destin, dar și de alegere, un fel de îmbinare armonioasă a celor două putând rezulta într-o succesiune provindențială a întâmplărilor din viața eroilor de roman, dar și a oamenilor concreți, desprinși de spațiul ficțional, atunci când vorbim despre lucrările sale de nonficțiune.
Revenind la acest roman recent apărut, Miralles nu se dezice nici de astă dată. Pornind de la un caz real, el dezvoltă, alături de Ángeles Doñate, o poveste menită să transmită un mesaj despre puterea vieții, despre suferință, rătăcire, dar și a doua șansă.
Locul unde alege el să-și plaseze cadrul acțiunii este o zonă muntoasă sălbatică din California. Nu e chiar peisajul tipic californian, dar e un loc de o mare frumusețe, unde însă mulți oameni disperați vin să își încheie socotelile cu viața. Acolo ajunge din cu totul alte motive și Toni, fiul unor imigranți mexicani, director de agenție de presă care a lucrat pe vremuri ca jurnalist, devastat de moartea fratelui său care aparent s-a sinucis. Toni se îndreaptă cu urna fratelui către locul unde acesta și-a exprimat dorința de a-i fi împrăștiată cenușa, însă pe drum, oprit la o benzinărie, întâlnește o misterioasă femeie pe nume Rose, care îi povestește cum era să își pună capăt zilelor și cum a fost salvată de un om deosebit, pe nume Kosei-San. Astfel, intrigat de povestea bătrânei doamne, Toni ajunge la cabana acestuia, un domn japonez în vârstă care, crezând că Toni vrea să se arunce în gol, îi face o invitație la un ceai.
Astfel, pentru că rucsacul cu urna lui Jonathan s-a prăbușit în râpă, Toni este nevoit să petreacă o vreme în zonă, fiind invitat să rămână la cabana lui Kosei-San. Acesta are un rol foarte interesant: supraveghează stâncile și a salvat de-a lungul vremii o sumedenie de persoane de la a face acel ultim pas înspre abis.
Simțul de jurnalist al lui Toni este intrigat de povestea bătrânului „păzitor al abisului”, așa cum l-a numit, iar poveștile pe care acesta le spune la un ceai îl fascinează. Rămas așadar suspendat între căutarea urnei pe fundul râpei și menirea de a transmite povestea maestrului, Toni are ocazia să reflecteze asupra propriei vieți. Află cine a fost Kosei-San înainte de a deveni păzitorul acelor locuri și de a-și asuma o atare misiune, dar lucrurile se precipită atunci când în calea sa apare Esmeralda, o femeie nomadă, un spirit liber, care mai are să îi dea unele lecții încă neștiute.
Francesc Miralles nu are o proză zguduitoare din punct de vedere stilistic, ci merge mai degrabă pe zona simplității, accentuată probabil de înclinația către stilul japonez. Pe alocuri îl veți simți chiar o idee prea siropos de această dată, sau poate e influența lui Ángeles Doñate, dar frumusețea mesajului transmis m-a făcut să trec mai ușor peste acest aspect. Citind acest roman, veți parcurge alături de Toni momente revelatoare pentru existența lui și veți descoperi alături de el valoarea fiecărui răsărit și chiar a unui simplu ceai alături de cineva dispus să asculte fără să judece, fie el și un străin. Cât de important poate fi pentru cineva, la un moment dat, să poată să își spună povestea și să audă o vorba bună, să primească o mână întinsă peste abis.
„O pală năvalnică de vânt m-a făcut să-mi pierd echilibrul, și am căzut pe burtă peste rucsac care, după o clipă, se prăbușea în gol ca o greutate moartă.
La un pas de abis, am avut timp doar cât să văd cu groază cum a ricoșat de două ori, lovindu-se de stânci, până a dispărut în adâncul văii înguste, năpădită de vegetație.
Vântul s-a oprit la timp pentru a mă lăsa să aud sunetul surd al sfârșitului călătoriei resturilor fratelui meu, care nici măcar nu putuse să se odihnească în locul pe care și-l alesese. Și de data asta eu eram vinovatul.
Cățărat pe stâncă, pe când simțeam că mă podidesc lacrimile de furie, aproape că mi-am dorit ca o nouă pală de vânt să mă arunce de pe munte și din viață, dar o liniște densă și apăsătoare pusese stăpânire peste toate.
Disperat, începusem deja să socotesc cum aș putea coborî până la trecătoare, când ceva delicat m-a prins de braț.
Am avut nevoie de câteva secunde ca să înțeleg că acel contact cald, abia atingându-mi pielea, era mâna bărbatului pe care venisem să-l caut. Degetele lui îmi înconjurau ușurel brațul, dar am avut certitudinea că era o ancoră imposibil de clintit.”
10 Comments
Mirela Barbălată
Interesantă tematica acestei cărți, a cărei copertă atrage . Voi tine cont de recomandare .
Felicitări pentru recenzie!
anasylvi
Multumesc, Mirela! O alegere buna pentru o zi ploioasa, ca aceasta!
Oli
O recenzie minunată și o recomandare foarte tentantă, felicitări Ana și mulțumesc!
anasylvi
Ma bucur mult ca iti place, Oli! Cu drag!
Tyna
O recenzie foarte frumoasă și sensibilă! Mulțumesc mult pentru recomandare!
anasylvi
Multumesc si eu, Tyna, cu mare drag!
Daniela Balan
Foarte frumoasă și tentantă recenzia ! Mulțumesc pentru recomandare ❤
anasylvi
Multumesc frumos, Daniela!
familiasimionescuyahooro
Foarte frumoasa recenzia acestei povesti deosebite! Felicitări, mulțumesc mult pentru recomandarea tentanta! ❤️
anasylvi
Cu mare drag, Carmen!