Un viconte pentru o lady de Joanna Shupe – Colectia Iubiri de poveste – Recenzie

UN VICONTE PENTRU O LADY

Joanna Shupe

Face parte din Seria Wicked Deceptions: Ducesa curtezană (The Courtesan Duchess); Contesa libertină (The Harlot Countess); Un viconte pentru o lady (The Lady Hellion).

Sâmbătă seara, ora 19.30. Deschid televizorul – convocarea parlamentului pentru ridicarea imunității, diminuarea salariilor, mitinguri , plagiat, etc. Închid televizorul. Nu mai bine citesc eu o carte?  Zis și făcut, dar ce să aleg, lista se întinde până la + infinit. Am reușit în timp să scap de obiceiul de a citi o carte începând cu sfârșitul, dar am căpătat unul nou, citesc prezentările de pe ultima copertă.  Asta și pentru că în timp am avut surprize neplăcute (vezi FECIOARA DIN SIENA, pentru cunoscători).

Am decis: Joanna Shupe –  Un viconte pentru o lady! Autoarea nu-mi era necunoscută, mai citisem două cărți din seria Minciuni periculoase: Contesa libertină și Ducesa curtezană și ambele cărți îmi plăcuseră. Deci, let’s give it a try ! Dar ce văd: o tânăra lady care sare în ajutorul celor năpăstuiți și un tânăr viconte care o protejează? Gândul mă duce fără să vreau spre Dorințe rebele de Elizabeth Hoyt, unde tot despre o tânără… Brusc îmi apar în fața ochilor titluri  de breaking news  – Joanna Schupe acuzată de plagiat… Dar vai, tocmai când scenariul devenea apocaliptic îmi aduc aminte că în Dorințe rebele tânăra  aristocrată sărea în ajutorul unor hoți de buzunare, ori aici avem de-a face cu ajutorarea unor prostituate. Deci, autoarea putea  fi cel mult acuzată de a se fi inspirat, nicidecum de plagiat. Uf ! Am răsuflat ușurată, e clar că televizorul m-a virusat nepermis de mult!

Fidelă genului historical romance, autoarea ne îmbie cu o poveste din Londra anului 1820, unde o întâlnim pe:

    LADY SOPHIA, o femeie inteligentă, plină de temperament, cu mult umor, cel puțin nonconformista, obișnuită să-și hotărască viitorul singură, stăpână pe deciziile ei și în căutarea unei activități care s-o împlinească și neinteresată de măritiș. Pentru miss Sophia inima nu este doar un organ situat în cavitatea toracica, iar interesul  pentru prostituate nu ține doar de curiozitatea clasei din care face parte ci are legătura cu siguranța acestora și atacurile unui criminal în serie ce viza doar practicantele din bordeluri. Susținătoare a egalității de șanse nu ezită să trateze bărbații de la egal la egal iar, când onoarea unei femei e pusă la îndoială, să-i provoace ea însăși la duel. În urma unei asemenea isprăvi e nevoită sa învețe să tragă cu pistolul pentru  a onora  provocarea. Dar cine s-o învețe? Aici, ca cititoare, sunt nevoită să empatizez  –  cum se putea descurca o femeie a  secolului nouăsprezece fără google și tutorial despre cum să faci orice pe lumea asta? Simplu , cere ajutorul unui bărbat . Din nou,  felicitări autoarei care refuză să cadă în clișeul de a zugrăvi protectorul ca fiind un depravat al societății, viciat până în măduva oaselor, care dorea să se căsătorească cu o lady. De această data suntem surprinși când facem cunoștință cu:

   DAMIEN QUINT, viconte, era un bărbat frumos, periculos de inteligent, retras, care nu dansa, nu făcea vizite, și nu permitea servitorilor săi să-i intre în apartamentele sale. Izolarea autoimpusa avea o explicație: rămas de mic orfan de tată , care suferise de o boala psihică ce-l deteminase să-și trăiască ultimii ani în ospiciu, Diavolul în persoana, considerat de mulți ciudat și victimă a propriilor excentricități, trăia o realitate nefericită.  Speriat că moștenise boala părintelui sau, acesta trebuie să facă față unor episoade de anxietate, atacuri de panică , febră, ce-l lăsau epuizat. Încercările de a găsi leacuri și studiul cărților de boli mentale nu-l ajutaseră în a găsi o soluție și evitarea afișării în public părea soluția temporară necesară. Cufundat în studiul codurilor secrete, încredințate de ministrul de interne, și care erau pasiunea lui Damien, acesta se vede distras de vizita inopinanta a lady-ei Sophia, care-i cere ajutorul. Cei doi însă aveau o istorie – cu câțiva ani în urma Damien, prima iubire a Sophiei o dezamăgise pe aceasta, refuzând să o ceară în căsătorie deși se iubeau. Pentru oricine altcineva cererea Sophiei ar fi fost un șoc dar, pentru  Damien, Sophia era femeia pe care nu încetase s-o iubească, la care se gândea mereu, pe care o dorea cu sau fără  febră , dar cu care nu se putuse căsători din cauza suspiciunii de a fi suferit de demența tatălui său.

Slavă domnului că autoarea introduce un personaj rațional :

,,Singurul lucru pe care ar trebui să-l facă un om cu capul pe umeri ar fi să  negocieze cu partea vătămată, să discute despre insultă și să obțină o înțelegere  satisfăcătoare. Să-și riște viața pentru un lucru atât de meschin ar fi absurd. „

Curajul lui Miss Sophia era vecin cu inconștiența, căci duelurile erau ilegale și de cele mai multe ori mortale pentru unul dintre participanți. Nici umorul lui Damien nu are darul de a o face să se răzgândească:

   ,,Femeile se pot duela dacă doresc, din punctul meu de vedere . Stupiditatea nu este limitată la un sex sau altul. „

Îngrijorat de perspectiva ca mai tânăra lui prietenă să-și piardă viata, se vede silit să accepte s-o instruiască și să-i devină trainer personal. Instruirea începe cu o lecție de scrimă, dar surpriză, Sophia luase lecții de floretă și nu era chiar o începătoare. Deși tenace și cu atacuri în viteză este victima temperamentului său și curând e dovedită.

Dar acolo unde este determinare și dorința de a câștiga există și multă pasiune și iubirea dintre ei e ca un jar care începe din nou să se aprindă. Din păcate însă, Damien este victima unui episod al bolii tocmai când cei doi sunt atacați de un necunoscut .

     După această întâmplare toate revin la normal: Quinn descifrează coduri secrete pentru Ministerul de interne și primește vizita unui ,,om din umbră” care-l amenință voalat + una bucată cățel mastiff cadou, lady Sophia, deghizată în haine bărbătești, sub numele de Lord Stephen, cutreieră străzile rău famate ale Londrei în încercarea de a găsi răspunsuri privind dispariția tinerelor, iar ucigașul mai face o victimă care este găsită moartă, violată și cu o mână tăiată. Nimic ieșit din comun, plictiseală totală!

     Paralel cu drama de pe străzile Londrei se desfășoară și povestea de dragoste dintre cei doi. Atingerile, provocările, sărutările  îl ademenesc pe Damien, riscând ca în curând sănătatea mintala să nu-i fie amenințată doar de episoade de anxietate. Cei doi se tachinează constant ca doi  iubiți :

” – Dacă o femeie din toată istoria Angliei a avut vreodată nevoie de supraveghere, aceea ești tu.”

”- De ce credeai  că am nevoie de un câine?

– Deoarece trăiesc ca să te torturez.

– Asta explică de ce m-ai sărutat adineauri până m-ai amețit ?

„Nu , asta a fost ca să mă torturez pe mine” „

 În curând asocierea pare să fie benefică, ea învață să mânuiască pistoalele și are parte de un vizitiu angajat s-o  protejeze, căci aceasta nu încetează să se întâlnească cu prostituate pe care le plătește pentru informații privind identitatea criminalului, iar Quint reușește să părăsească apartamentul său pentru prima oară după mult timp grație Sophiei .

Dar cum toate lucrurile bune au și un sfârșit, în una din aceste escapade nocturne Sophia este atacată și rănită, chiar în ziua în care tatăl ei o anunță că i-a găsit un pețitor și dacă refuză să se hotărască va ajunge să aleagă el în locul ei. Îngrijorat pentru viața femeii iubite, Quint alege să-i fie sfătuitor  și s-o sărute. Da, s-o sărute, din nou , căci aceasta era condiția pentru care Sophia se învoise să-l asculte pe Damien. Totul se încheie, cum altfel, decât cu un sărut, două…

” – Deci înseamnă că ești de acord?

–  Newton să mă ajute, te voi săruta și te voi ajuta!”

Un sărut , o atingere, un corset desfăcut și daca pasiunea lor ar fi electricitate ar fi rezolvat iluminatul stradal in sectorul 4 .

Dar autoare este generoasă cu toate personajele ei care sunt spirituale, pline de umor, si loiale.  Este si cazul prietenilor lui Quint  ( ex . Colton ):

„-  Nu mi-am dat seama ca prietenia mea este o asemenea povară. Nu te-am cerut în căsătorie Quint, te-am invitat la masă! „

Desele întâlniri dintre cei doi, în fiecare seară, departe de ochii vigilenți duc către un deznodământ previzibil – prima noapte de amor , cu toată anticiparea, pasiunea, experimentele de rigoare. Intimitatea fizică vine la pachet cu intimitatea  sufletească, căci Sophia îl înțelege mai bine ca nimeni alta și dorește să-l ajute în a-și depăși condiția :

,,Nu-ți văd slăbiciunile ca fiind ceva stânjenitor. Mi se par mai degrabă omenești. Te temi, Damien. Și înțeleg probabil mai bine decât crezi . Am lăsat teama și rușinea ani de zile să-mi conducă viața, iar acum tu m-ai eliberat . Lasă-mă să te ajut și eu . „

Acțiunea cărții se precipită, toate încercările din ultimele zile ale Sophiei o apropie tot mai mult de ucigaș care se hotărăște să-i întindă o capcană trimițându-i un bilet la o presupusă întâlnire. Răpită și amenințată, află cu stupoare că ucigașul nu este altul decât… asta rămâne să aflați singuri!

Avem parte de un sfârșit previzibil, toată lumea se înțelege cu toată lumea, eroina este salvată de cavaler și de prietenii săi loiali și am încălecat pe o șa…

PS am dorit să fac o recenzie și a ieșit un rezumat extins, dar toate pentru a vă convinge că merită să o cumpărați. Cartea e reușita, m-a surprins peste așteptări, plină de umor, sinceră, cu dialoguri vii, o lectură tocmai plăcută pentru un weekend.

Cărțile autoarei Joanna Shupe pot fi comandate pe litera.ro, libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, librarie.net