Urgia si zorile de Renee Ahdieh, Editura Epica – recenzie

47

URGIA ȘI ZORILE

RENÉE AHDIEH

Editura Epica

Traducerea: Iris Manuela Anghel
Nr. pagini: 386
Titlu original: The Wrath & the Down
The Wrath and the Dawn series
  1. 0.25 The Moth & the Flame – 2016
  2. 0.5 The Crown & the Arrow – 2016
  3. 1. Urgia şi zorile (The Wrath & the Dawn) – 2015
  4. 1.5 The Mirror & the Maze – 2016
  5. 2. The Rose & the Dagger – 2016
Volumul 1 din Saga Șeherezadei și a califului Khalid
,,O poveste fascinantă, învăluită în mister, dar mai presus de toate, una care va deveni ea însăși clasică.” – VOYA
Într-un ţinut aflat sub domnia unui tânăr rege însetat de sânge, fiecare revărsat al zorilor sfâşie sufletul unei alte familii. Califul din Khorasan, un băiat de optsprezece ani, nu este altceva decât un monstru. În fiecare noapte, Khalid cere mâna unei fete, ca apoi, în fiecare dimineaţă, să curme viaţa noii lui mirese cu o frânghie de mătase. Când cea mai bună prietenă a Șeherezadei îi cade victimă lui Khalid, ea jură să se răzbune şi, în ciuda vârstei ei fragede, de doar şaisprezece ani, se oferă să-i devină mireasă califului din Khorasan. Șeherezada este hotărâtă nu doar să rămână în viaţă, ci şi să pună capăt, odată pentru totdeauna, domniei despotice a lui Khalid.
Seară de seară, Șeherezada îl atrage în mrejele sale, ţesând poveşti încântătoare, ce-o ajută să mai trăiască încă o zi, deşi ştie prea bine că următorul răsărit de soare ar putea fi ultimul. Dar lucrurile iau o întorsătură cu totul neaşteptată: Khalid nu este nicidecum aşa cum şi l-a imaginat ea. „Monstrul” este doar un tânăr cu sufletul sfâşiat de o suferinţă covârşitoare şi îndelungată. Iar Șeherezada descoperă, pe zi ce trece, că se îndrăgosteşte de el. Cum este posibil aşa ceva? Inima ei se dovedeşte, astfel, o trădătoare. Dar Șeherezada înţelege, încetul cu încetul, că nimic nu este aşa cum pare în palatul de marmură şi piatră al califului. Este hotărâtă să descopere tainele ce bântuie locul şi, în ciuda iubirii ei, este pregătită să-i ia viaţa lui Khalid în schimbul celor curmate de el.
Oare dragostea lor va supraviețui?
”O nestemată îmbătătoare și uluitoare. Nu trebuie să vă mirați dacă paginile cărții vă răpesc și vă poartă în ținiturile nisipurilor aurii și calde, unde vă veți trezi bând vin cu mirodenii într-o curte pavată cu marmură rece…Vă veți îndrăgosti, cum am făcut-o și eu.” (Marie Lu, autoarea seriei Legenda)

colaj urgia2

Cândva, avut-am mii de năzuințe,
Dar toate pe loc se contopiră
În dorința-mi nebună ca pe tine să te cunosc.” (Rumi)
Cu acest citat începe cartea, și e foarte semnificativ…
Eu m-am pierdut în poveste și-acum încerc să mă regăsesc…dar parcă n-aș vrea să mă desprind din lumea seducătoare a acestei cărți, lumea zilelor și mai ales nopților arabe, o minunată reinterpretare a basmului Șeherezadei din 1001 de nopți…
O poveste ca o sticluță prețioasă de parfum în care au picurat toate miresmele Orientului.
Am simțit nisipul fierbinte al deșertului sub tălpi, m-am lăsat orbită de soarele arzător și învăluită de mantia mătăsoasă a nopții din adăpostul coloanelor de marmură ale palatului din Rey, cel mai mare oraș din regatul Khorasanului. În timp ce din grădini adia miros de liliac și trandafiri…
Mi-a fluturat vântul pletele în goana cailor pur-sânge arabi și am auzit țipătul șoimului de vânătoare în înaltul cerului.

urgia7

Am savurat – stând pe perne de mătase – aromele unice  și bogate ale ceaiului de cardamon, fiert în în ibrice de argint, ale lipiilor lavash înmuiate în sos picant de gutui sau ale rodiilor coapte ale căror semințe strălucesc ca granatele în lumina razelor de soare.
M-am rătăcit în umbrele palatului, printre misterele, secretele, blestemele, vrăjile străvechi și magia țesută de acestea.
Am suferit pentru destine frânte pe nedrept și mi-am pierdut inima, alături de Șeherezada, pentru un băiat frumos și trist. Ursuz și mânios…
Așa am ”trăit” eu povestea.
Care spune așa:
Odată, în bogatul ținut al Khorasanului, trăia un tânăr calif ale cărui fapte îl arătau ca pe un om crud și neîndurător. În fiecare seară o fată inocentă era aleasă să-i fie mireasă, iar zorii fiecărei dimineți se răsfrângeau pe frânghia de mătase ce i se strângea în jurul gâtului, curmându-i viața, ruinând astfel destinul unei familii întregi. Zeci de familii distruse din Rey își plângeau dezolate și neputincioase fiicele…
Și ar fi continuat așa, supunându-se unui blestem, a cărui povară îl apăsa și distrugea, și nu cuteza să i se-mpotrivească, pentru ca alternativa să nu fie de o sută de ori mai rea.
O sută de vieți în schimbul celei pe care ai curmat-o. O viață luată la fiecare ivire a zorilor. De vei da greș, fie și o singură dată, îți voi răpi tot ce-ți dorești. Îți voi răpi și orașul. Și voi curma alte mii și mii de vieți.”
Cine l-a blestemat, și care era povestea din spatele blestemului, vă las să descoperiți.
Dar Șeherezada s-a oferit să-i fie soție, și totul s-a schimbat, pentru el, pentru ea, pentru soarta întregului regat.
O fată primejdioasă. De o frumusețe răpitoare. O distrugătoare de lumi și o urzitoare de minuni.”
Șeherezada, Șazi, cum o numeau prietenii, și-a riscat viața pentru a o răzbuna pe cea a Shivei, cea mai bună prietenă a ei, una din miresele sacrificate ale lui Khalid Ibn al-Rashid, califul din Khorasan. Suveranul suveranilor. Monstrul din coșmarurile ei.
Ea s-a dus de bunăvoie la palat, înarmată doar cu o hotărâre de nezdruncinat, o voință de fier, un curaj nemăsurat și ură cât cuprinde. Nu ca să lupte, ci ca să învingă. Să aplice legea talionului. Nu avea să aibă liniște până ce nu-i va lua viața califului în schimbul celor curmate de el. Și nici atunci n-ar fi fost de ajuns pentru a șterge toate lacrimile vărsate.
În timp ce se îndrepta spre tron, continua să-l îndrunte cu privirea, refuzând să se supună, chiar și în fața suveranului ei. El ridică ușor din sprâncenele-i dese, ce-i străjuiau ochii de un cafeniu deschis. În bătaia anumitor raze de lumină, semănau cu ochii unui tigru zugrăviți în nuanțele chiblimbarului. Profilul său putea constitui, din diverse unghiuri, modelul ideal pentru penelul magic al unui pictor. În tot acest răstimp, rămase încremenit ca o stană de piatră, scrutând-o cu o privire la fel de iscoditoare. Avea chipul dăltuit parcă în piatră; și ochi sfredelitori, ce-ți pătrundeau în suflet.
Atunci, îi oferi mâna. Și exact în clipa în care Șeherezada voi să i-o cuprindă într-a sa, își aminti că trebuie să se închine în fața lui. Mânia clocotitoare amenința să-i spargă zăgazurile inimii, colorându-i obrajii într-o nuanță fermecătoare de roșu.
Când privirile li se întâlniră din nou, el clipi.

– Soția mea, îi spuse apoi, dând din cap.
– Regele meu, îi răspunse ea.

”Voi apuca să văd cum soarele apune și mâine. Nu am voie să fac greșeli. Jur că voi apuca să văd cât mai multe apusuri de soare.
Și te voi ucide.
Cu mâinile mele.”
Bineînțeles că regele nu bănuia nimic din gândurile Șeherezadei, deși era curios în ceea ce o privește.
”- De ce te-ai oferit să-mi fii soție, Șeherezada al-Khayzuran? (…) Poate te-ai lăsat ispitită de perspectiva de a fi soția unui rege. Sau poate de speranța zadarnică de a cuceri inima unui monstru, în ciuda tuturor pericolelor…”
Pe tot parcursul cărții, replicile Șeherezadei sunt picante și savuroase. Eroina noastră e înzestrată cu mult spirit, dând dovadă de înțelepciune, îndrăzneală, sinceritate, ironie, în funcție de interlocutor și de subiectul în discuție. Și nu se sfia în nici o împrejurare să-și facă cunoscute opiniile. Era cu adevărat o soție demnă de un rege.

colaj urgia 3

Cum a reușit să obțină încă o zi? Stârnindu-i curiozitatea cu o poveste – Povestea Muntelui de Adamant, ce era învăluit într-o vrajă întunecată, ce-l făcea să acționeze ca un imens magnet ce atrăgea corăbiile către el, scoțându-le cuiele cu puterea lui, și lăsând-le să se scufunde, sfărâmate.
Povestea  l-a cucerit, și Șeherezada la fel…Ajunge să vă spun că astfel va prezenta unchiului său, generalul al-Khoury:
Generale…aș vrea să-ți fac cunoștință cu Muntele de Adamant…Regina mea.”
La rândul ei, Șeherezada începe să se îndoiască de faptul că soțul ei e monstrul pe care-l văd toți ceilalți. Începe să-l vadă pe omul din spatele faptelor sale, un suflet luminos, învelit de întuneric, dar, neștiindu-i motivațiile, căci el refuza să-i răspundă la întrebări, hotărârea ei de a-l nimici rămâne neclintită, chiar dacă inima ei îi spune altceva.
Khalid trebuia să plătească pentru faptele sale cumplite. Pentru viețile curmate după bunul lui plac.
Chiar dacă era aerul pe care ea îl respira.
Chiar dacă îl iubea mai presus de cuvinte.”
Căci prinsă între datorie și sentimente, inima ei a trădat-o, iar Șeherezada s-a îndrăgostit fără speranță de Khalid. O iubire imposibilă…
„Se topea în arome de santal şi raze de soare. Timpul încetă să mai fie doar o simplă noţiune. Iar buzele i se contopiră într-o clipă cu ale lui. Erau dulci ca mierea. Şi răcoroase ca apa proaspătă de izvor pentru un suflet însetat. Ca speranţa tuturor zilelor de mâine. Când îşi înfipse degetele în părul lui ca să-l atragă mai aproape, el rămase fără suflare, ştiind, la fel de bine ca şi ea, că soarta le era pecetluită. Pentru totdeauna.
În acest sărut.
Un sărut care avea să schimbe totul.” 
Un moment dramatic, care m-a bulversat, și a fost un moment de cotitură în relația complicată dintre Șeherezada și Khalid, a fost cel petrecut într-o dimineață, când fata se trezește singură în cameră. Califul nu venise la ea cu o seară în urmă, Despina, însoțitoarea ei, nu se vedea pe nicăieri, și nici păzitorul și garda ei personală nu era la ușă. În schimb, patru soldați necunoscuți au luat-o pe sus…iar ea a înțeles…
”Lacrimile începură să-i brăzdere, în tăcere, obrajii.

– Dați-mi drumul! Îngăimă ea. N-o să fug.

Pietrele de pavaj, din granit cenușiu, erau reci sub tălpile-i goale, căci soarele palid al dimineții nu reușise încă să le încălzească. Iarba de pe margini părea albastră în lumina argintie a zorilor. Șeherezada se gândi pentru o clipă să-și plimbe mâinile printre firele catifelate ale ierbii. Pentru ultima oară.
Se îndreptau spre un alcov acoperit cu baldachin, unde îi așteptau un soldat și o femeie mai bătrână. Aceasta ținea în mână o pânză mare de in, ce flutura în adierea blândă a vântului. Un giulgiu.
Iar în mâna soldatului…
Se afla o funie de mătase.”
Cum s-a terminat această dramatică întâmplare? Veți vedea…
”- Nu există cuvinte ca să-ţi cer iertare pentru ce s-a întâmplat astăzi. Aş vrea să…
– Unde aţi fost? îl întrebă Șeherezada, încercând să-şi stăvilească freamătul glasului.
– Nu unde ar fi trebuit să fiu.
–  Azi-dimineaţă şi aseară.
– Dimineaţă n-am fost unde ar fi trebuit să fiu, îi răspunse el, dezmierdându-i urechea cu răsuflarea sa. Iar aseară, n-am fost unde îmi doream să fiu.”
Iar data viitoare când a întrebat-o ”Cum te simți azi?”, n-a pierdut ocazia și i-a răspuns, amar: ”În viață”
Galeria de personaje din carte e fascinantă, de la Despina, camerista ei, și Jalal, căpitanul gărzilor palatului și vărul califului, până la Tariq, fiul unui puternic emir, ce era îndrăgostit din copilărie de Șeherezada, Reza bin Latief – sultanul Parției, și uluitor de frumoasa sa fiică Yasmine, care era la rândul ei îndrăgostită de calif. Nu lipsesc nici personaje inedite precum magi, fachiri și vrăjitori…
În mod deosebit mi-au plăcut Despina și Jalal, care au la rîndul lor o poveste, ce sper că ne va fi spusă în volumul următor.
Mi-au plăcut de asemenea foarte mult poveștile spuse de Șeherezada, fiecare având tâlcul ei. Poveștile din poveste – o poveste minunată, ce ne poartă pe tărâmuri exotice printre vise și dorințe de neatins, strălucitoare ca stelele căzătoare, dar oricât ai alerga în întâmpinarea lor nu le poți prinde…

colaj urgia

Încercări de otrăvire, ospețe la palat, ochi răi ce pândesc din umbră, intrigi politice, sentimente înșelate și loialitate trădată dar și încredere, magie neagră și stihii dezlănțuite, și, mai presus de toate, multă iubire…de toate acestea avem parte în ”Urgia și zorile”, o poveste fascinantă de la prima până la ultima pagină.
Nici un individ nu prinde aripi și nu-și poate lua zborul fără dragostea celor din jur.”
”- Și cum îți vei da seama că ai găsit acest ”suflet pereche”? O noțiune atât de evazivă…

– Va fi ca aerul. Îmi voi da seama la fel de ușor cum pot să și respir.”

”- Sufletul meu este aidoma sufletului tău.
Și cuvintele lui, învăluite în vraja unui sărut, o făcură să se topească în valuri de chihlimbar și certitudine. Lăsându-se purtată pe aripile unei iubiri imposibile și neverosimile pentru un băiat plămădit din contraste. Un băiat care îi transformase viața în scrum ca apoi să i-o recădească din cenușă, oferindu-i o lume de basm, aproape iluzorie (…)
Mâinile lor împletite deasupra capului ei. Șoaptele pe care el i le spunea la ureche.
Un băiat și o fată.
Contopiți în uitare.”

 

logo

Mulțumim Editurii Epica pentru exemplarul oferit pentru recenzie.
Cartea se poate comanda pe site-ul Editurii Epica, pe elefant.ro, pe librarie.net, pe libris.ro sau alte librarii on-line.

 

 

 

 

 

 

About Author

47 de comentarii

  1. Barbalata Mirela on

    Frumoasa recenzia Oli 🙂 .
    Acum sunt curioasa. Initial mi-am spus ca nu prea ma atrage dar, acum, citind recenzia ta, imi dau seama ca merita 🙂
    Mersi frumos.

    • E adevarat ca trebuie sa te lasi „atras” in lumea Orientului, care pe mine ma fascineaza, am mai spus-o. Poate de aceea am rezonat cu aceasta carte…

  2. Inca nu am cartea dar recenzia este superba!Imi si imaginam palatul si tot ce ai descris tu 🙂 multumesc pt o noua ispita

  3. Fetelor, am rezonat cu cartea asta, sper ca se vede ca am scris din suflet recenzia. E o poveste minunata, care se va continua in volumul urmator, asa ca stau pe ghimpi pana apare.
    Marele plus al cartii este atmosfera orientala in care te atrage pe masura ce citesti. Parca simti mirosul florilor din gradinile palatului, si gustul mirodeniilor din mancaruri. Chiar mi-as dori sa gust sosul picant de gutui sau iaurtul racoritor cu ierburi, sau ceaiul de cardamon pregatit cu arta…

  4. Denisa Oprea on

    Imi place mult aceasta carte si vreau sa o citesc in curand. Felicitari pentru recenzie, a fost foarte frumoasa!

  5. Daniela Cusa on

    Vaii, m ai facut atat de curioasa cu aceasta frumoasa recenzie. Mi-ai starnit interesul si mai mult si vreau sa aflu unde au dus-o acei soldati pe biata fata si ce s-a intamplat cu acea funie.

    • Sunt doua carti in serie pana acum:

      1. Urgia si zorile – The Wrath & the Dawn (2015)

      2. The Rose & the Dagger (2016)

    • Multumesc Tyna, ma bucur ca le-ai remarcat, am lucrat destul de mult la ele pana am ales pozele, si le-am definitivat…

  6. O recenzie superba, ella! Parca plina de miresmele Orientului! Clar m-a captivat povestea. Abia astept sa imi iau si eu cartea!

    • Imi pare bine ca-ti place ceea ce am transmis, ai simtit exact ce m-a incantat, pe langa povestea in sine: miresmele Orientului, cu care e „impregnata” fiecare pagina…

  7. sacadat2016 on

    mi-a pacut recenzia si cartea mie, tie si cred tutror celor care au citit-o . Ai fost Seherezada pentru o zi !

  8. Simona Stavăr on

    Acum cateva zile am primit cartea si de-abia astept s-o citeeeeesc <3 <3 Am adorat "1001 nopti" si cred ca o sa iubesc si aceasta serie 😀

    • E o minunata reinterpretare a Celor 1001 de nopti, asa ca iti va placea sigur!
      Lectura placuta si te asteptam sa revii cu impresii dupa ce o citesti!

  9. corinacindea on

    O recenzie minunata, Oli, felicitari! Nu aveam cartea pe lista de dorinte dar, in urma recenziei tale, am trecut-o. 1001 nopti m-a incantat intotdeauna, iar aceasta reinterpretare sigur imi va placea!

  10. Clipa Narcisa Elena on

    Am citit „O mie de nopti” si mi-a placut tare mult. Abia astept sa ii citesc si reinterpretare. Sunt sigura ca imi va placea.

    • Multumesc mult Ana, ma bucura comentariul tau, imi pare bine ca te-am tentat, e o carte plina de arome si culoare, un basm minunat!

Lasă un răspuns