Vânătoarea lui Octombrie Roșu de Tom Clancy, Editura RAO – recenzie

11

Vânătoarea lui Octombrie Roșu

(The Hunt for Red October – 1984)

Tom Clancy

Editura RAO

Traducere: Diana Ghido

Consultant de specialitate pentru traducere în limba română: Dan Munteanu

Nr. de pagini: 512

An apariție: 2005

Thomas Leo Clancy Jr. (12 aprilie 1947 – 1 octombrie 2013) este un scriitor bine-cu­nos­cut pentru romanele sale de spi­onaj a căror acţiune este plasată în timpul şi după Războiul Rece, în care abundă detaliile militare şi teh­nice. Clancy a studiat Literatura engleză la Loyola College în Baltimore, absol­vind în 1969. În 1992, el a primit un doctorat onorific în Litere. Deşi a dorit să se înroleze în arma­ta SUA, a fost respins la examenul medical. Înainte de debutul literar, Clancy a condus o agenţie indepen­den­tă de asigurări. Alături de John Gri­sham, Tom Clan­cy a fost singurul scriitor care a vândut două milioane de exemplare dintr-un roman – Pericol iminent – de la primul tiraj.

Cărțile scrise de Tom Clancy au fost adaptate în filme de mare succes la Hollywood, precum “Jocuri patriotice”, “Vânătoarea lui Octombrie Roșu” și “Singur împotriva președintelui.

Nu mai puțîn 17 dintre romanele sale au ajuns pe primul loc în lista de bestselleruri întocmită de The New York Times.

Tom Clancy a lansat genul literar “tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial și spionajul de stat.

Vânătoarea lui Octombrie Roșu este o adevărată capodoperă a genului thriller militar, atât de captivantă în acțiune și de convingătoare în acuratețea sa, încât există zvonul că Tom Clancy a fost chemat la Casa Albă pentru explicații. Poate nu a fost doar un zvon… căci de multe ori, în lumea spionajului, ficțiunea se apropie periculos de mult de realitate.

Când cel mai performant submarin nuclear rusesc, abia lansat la apă, se abate de la cursul lui predefinit, oceanele și mările Pământului încep să fiarbă. Sovieticii lansează în urmărirea lui 58 de submarine și 30 de nave de suprafață.

O asemenea desfășurare de forțe nu avea cum să rămână neobservată de americani, care intră imediat în alertă. Să fie oare începutul celui de-al treilea război mondial? Președintele convoacă o adunare de urgență, top secret, cu participarea mai multor oameni-cheie din mai multe structuri, cărora le dezvăluie o informație bulversantă primită de la un spion infiltrat la cel mai înalt nivel în Uniunea sovietică, conform căreia toată acea nebunie se declanșase în urma unei scrisori trimise de Marko Ramius, comandantul submarinului Octombrie Roșu, chiar înainte de plecarea sa în misiune.

Jack Ryan, agent CIA și consultant pe probleme de spionaj politic, lansează o ipoteză șocantă, anume că Ramius vrea să fugă din U.R.S.S și să dezerteze în S.U.A.

Ar fi fost o oportunitate excepțională pentru americani de a putea analiza noul submarin rusesc, ce avea un sistem de propulsare inovativ, fără zgomot, aproape nedetectabil, care-i oferea un mare avantaj față de SUA și aliații săi. Totuși, chiar și în situația în care Ramius reușea să se predea americanilor, submarinul nu putea fi păstrat fără a se declanșa un grav incident politic, cu consecințe extrem de volatile. În plus, era greu de presupus că toți cei 110 membri ai echipajului fuseseră de acord cu dezertarea și mai mult ca sigur că mulți dintre ei vor dori să se întoarcă în Patria mamă. Problema ca să-i anihileze pe toți nici nu putea intra în discuție.

Jack Ryan propune o soluție extrem de ingenioasă prin care s-ar fi putut rezolva ambele probleme simultan: să fie păstrat intact submarinul, iar echipajul să fie returnat Uniunii sovietice, fără ca aceștia să știe că submarinul mai există și nu a explodat. Dar, pentru ca aceasta să fie posibil, era esențial să ajungă la Octombrie Roșu înaintea sovieticilor și să reușească să se infiltreze pe submarin.

La nivel înalt începe un adevărat dans diplomatic. Fiecare parte minte, știe că cealaltă minte, însă niciuna nu știe cu adevărat ce cunoaște partea adversă și ce ascunde.

Rămânea însă deschisă o întrebare cheie, al cărei răspuns nu îl știa nimeni cu exactitate și care putea arunca în aer toate supozițiile: de ce oare s-ar fi hotărât să dezerteze cel mai bun ofițer sovietic specialist în submarine, o adevărată legendă în comunitatea navală, un om ce avusese până atunci o conduită ireproșabilă în toate misiunile?

Îmi place foarte mult cum Tom Clancy își creionează personajele, oferindu-ne câteva informații cheie despre personalitatea și trecutul lor, astfel încât le înțelegem pe deplin motivațiile și ajungem chiar să empatizăm cu ele.

Marko Ramius era pe jumătate lituanian. Tatăl lui Marko, Alexandr Ramius, fusese un erou al Partidului, un comunist sincer și devotat care îl slujise pe Stalin cu credință și succes. În anul 1940, când sovieticii au ocupat Lituania prima dată, Alexandr Ramius a avut un rol sumbru în anihilarea disidenților politici, preoților, proprietarilor de magazine și tuturor celor care ar fi putut reprezenta un pericol pentru noul regim. Aflând despre faptele tatălui său, Marko se simțea copleșit de rușinea de a fi copilul său. Însă renumele tatălui îi deschisese lui Marko și câteva uși, reușind să ajungă într-o funcție strategică, cu atât mai mult cu cât și propriile lui merite îl recomandau pentru aceasta.

Dorința de a se răzbuna pe Uniunea sovietică îi venise în urma morții soției sale, Natalia. Furia mocnită, aproape neștiută, pe care o simțise toată viața izbucnise cu o intensitate maximă și doar spiritul autodisciplinei exersat ani în șir îl ajutase să o ascundă, iar viața de instruire în marina militară îl provocase să găsească un țel demn de acea furie.

Natalia, sensibilă și bună, fusese soția ideală pentru Ramius. Chiar dacă ei nu putuseră să aibă proprii copii, îi ”adoptaseră” pe mulți dintre tinerii ofițeri pe care îi instruia Ramius. Deși mulți dintre aceștia aveau propriile îndoieli în privința regimului sovietic, Ramius îi sfătuise pe toți să se înscrie în partid și să-și camufleze nemulțumirile în spatele unui limbaj ”de lemn”, mult mai ușor de mânuit decât navigația, întrucât aceasta era singura cale de a promova în carieră.

A venit însă momentul tragediei, când o banală apendicită avea să-i fie fatală Nataliei, printr-un concurs revoltător de erori. Astfel, după ce a ajuns cu mari dureri la spitalul partidului, Natalia a fost operată de un doctor beat, care i-a provocat o peritonită. Ar fi putut fi salvată totuși dacă medicamentele din import s-ar mai fi găsit în spital, însă acestea fuseseră înlocuite, în urma indicațiilor politice primite, de unele autohtone, care erau însă complet ineficiente întrucât, dorindu-se depășirea planului, acestea erau subcalitative, aproape ”apă de ploaie”.

Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru moartea Nataliei. Doctorul care o operase era fiul unui important om politic și nu putea fi atins de nicio acuzație, iar calitatea îndoielnică a produselor autohtone nu putea fi în niciun caz scoasă la lumină.

Profund îndurerat și frustrat de cumplita nedreptate a morții soției lui, Ramius a decis că cel mai mare vinovat și cel care trebuia în final să plătească era statul sovietic. Astfel, cu multă meticulozitate, și-a elaborat planul de răzbunare. A participat activ la proiectarea submarinului și și-a ales echipa de ofițeri dintre cei pe care-i instruise el personal și fuseseră sub oblăduirea Nataliei, cu toții neînsurați și nemulțumiți de regim. Planul nu era infailibil și putea da greș în multe situații, însă Ramius și ofițerii lui erau dispuși să își asume toate riscurile.

După anihilarea agentului KGB aflat la bord și schimbarea direcției de mers, zarurile au fost aruncate și nu mai era cale de întoarcere. Octombrie Roșu era vânat din toate părțile, atât de sub apă, de la suprafața acesteia cât și din aer. În plus, un spion infiltrat în echipajul submarinului de către KGB, fără ca Ramius să știe, era pregătit să detoneze submarinul în caz de forță majoră.

Urmează un șir de aventuri incredibile, un joc de-a șoarecele și pisica între avioane, nave și submarine sovietice, americane și britanice. Ultima parte a cărții este deosebit de dramatică, balanța înclinând periculos de mult într-o parte sau alta. Vă las plăcerea să descoperiți în carte toate aceste aventuri, precum și care va fi deznodământul.

Vă recomand acest thriller foarte captivant și extrem de bine documentat, care te ține cu sufletul la gură de la prima până la ultima pagină!

Cartea a fost ecranizată în anul 1990, în regia lui John McTiernan, având o distribuție de excepție: Sean Connery (Marko Ramius), Alec Baldwin (Jack Ryan), Scott Glenn, James Earl Jones, Sam Neill, Stellan Starsgård. Filmul a câștigat un premiu și două nominalizări Oscar + alte două premii / nominalizări.

Am văzut filmul cu mulți ani în urmă și mi-a plăcut foarte mult!

Cărțile autorului Tom Clancy pot fi comandate pe elefant.rolibris.ro, carturesti.rolibrarie.net, cartepedia.ro, dol.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura RAO

Recenzii și prezentări cărți thriller

 

About Author

11 comentarii

  1. familiasimionescuyahooro on

    Extrem de captivanta si palpitanta recenzia, Tyna! Am trecut recomandarea in wishlist! Filmul il voi viziona in acest weekend! Multumesc mult pentru recomandarea deosebita, plina de adrenalina!❤❤❤

  2. Am auzit despre acest roman celebru, ma bucur sa aflu mai multe despre el. Este intr-adevar o poveste de calitate cu spionaj, submarine si razboiul rece, iar partea cu autorul chemat la Casa Alba chiar e interesanta. Multumesc pentru recomandarea excelenta!

  3. Superba recenzie si recomandare, atat de carte, cat si de film, felicitari Tyna si multumesc! Filmul l-am vazut cu ani in urma, dar ma bucur ca mi-ai adus aminte de el, il voi revedea cu placere! O recomandare excelenta pentru luna octombrie!

  4. Mirela Barbălată on

    Am văzut filmul cu mulți ani în urmă . Sincer, acum mă tentează să citesc cartea. Cu siguranță este mult mai detaliată și profundă.
    Felicitări pentru recenzia ispititoare!

Spune-ți părerea!