Verde de smarald de Kerstin Gier, Editura Litera – recenzie

33

Verde de smarald Smaragdgrün

Kerstin Gier

Editura Litera

Titlul original: Smaragdgrün
Traducere: Valentina Georgescu
398 pagini
Face parte din trilogia Culorile dragostei (Edelstein-Trilogie):
1. Roşu de rubin (Rubinrot) – 2009 – recenzia
2. Albastru de safir (Saphirblau) – 2010 – recenzia
3. Verde de smarald (Smaragdgrün) – 2010
Ultimul volum din trilogia Culorile dragostei m-a încântat cu o acțiune alertă, mister, suspans, romantism, personaje fascinante și replici pline de umor. Foarte atentă la detalii, autoarea a reușit să îmbine magistral piesele de puzzle disparate pe care le aveam din precedentele două volume, oferindu-ne o imagine de ansamblu complet satisfăcătoare, fiecare mister fiind lămurit în final.
Cartea începe cu Gwendolyn sfâșiată de durere în urma trădării lui Gideon, care speculase sentimentele ei pentru el în scopul de a o manipula. Totuși, deși cele mai negre gânduri îi trec prin cap, Gwendolyn și-a menținut simțul practic, rămânând puternic ancorată în realitate.
Eu nu prea mă văităm din fire, doar că era pentru prima oară în viaţa mea că sufeream din dragoste. Adică, sufeream aşa, pe bune, din dragoste. Genul ăla de suferinţă care doare rău de tot. Toate celelalte probleme erau departe şi uitate. Chiar şi supravieţuirea trecuse în plan secund. Sincer: pe moment, gândul morţii nici nu era chiar aşa de neplăcut. La urma urmei, nu aş fi fost prima care ar fi murit de inimă albastră, aveam chiar cea mai selectă companie: mica sirenă, Julieta, Pocahontas, dama cu camelii, Madama Butterfly – şi-acum, eu, Gwendolyn Shepherd. Partea bună era că puteam să renunţ la faza cu pumnalul (dramatic), căci, aşa de mizerabil cum mă simţeam, probabil că eram de mult bolnavă de oftică, din care se murea mult mai artistic. Palidă şi frumoasă precum Albă ca Zăpada, aveam să zac în patul meu, cu părul răsfirat pe pernă. Gideon avea să îngenuncheze la căpătâiul meu şi să regrete amarnic ceea ce făcuse, când eu aveam să-mi murmur ultimele cuvinte…
Însă, înainte de asta, aveam nevoie urgentă la toaletă.

0_original

Deși Gwen era dispusă să-l ierte pe Gideon, influențată de buna ei prietenă Leslie care o convinsese să creadă că, deși scopul lui inițial fusese să o manipuleze, se îndragostise totuși de ea, la prima lor întâlnire acesta îi spune nonșalant că speră ca ea să nu-i poarte ranchiună și să rămână buni prieteni în continuare, enervând-o la culme. Ne vom lămuri ceva mai târziu în carte că atitudinea lui era voit nepăsătoare, pentru a o proteja de un pericol teribil ce plana asupra ei.

07

Cu totul surprinzător, Gwen descoperă un cufăr misterios, ascuns în spatele unui perete fals, ce se pare că fusese zidit de bunicul ei. Cu ajutorul fratelui ei Nick și a domnului Bernhard, ce făcea parte de ani buni din personalul casnic al familiei Montrose, Gwen reușește să îl scoată de acolo, descoperind cu stupoare că în el se afla cronograful cu care Lucy și Paul fugiseră în trecut! Din păcate, zgomotele făcute de ei i-au atras atenția Charlottei care a bănuit imediat despre ce e vorba și a încercat să i-l sustragă. Gwen avea însă ajutoare de nădejde de partea ei – fratele ei Nick, sora ei Caroline, domnul Bernhard și strămătușa Maddy, care au stat pe rând de pază, reușind să-i zădărnicească planurile Charlottei.
Cu ajutorul cronografului, Lucy a reușit să elipseze în trecut, unde s-a întâlnit cu bunicul ei, care i-a predat o carte în care consemnase mai multe informații ce spera el să o ajute în timpul ei pentru dezlegarea misterului, înainte de a fi prea târziu.

68649f40453936c383e2adcb6fa958ba

Cu ajutorul lui Leslie și Rafael, fratele lui Gideon, Gwen încearcă să deslușească informațiile primite, sperând să descopere motivul pentru care Lucy și Paul au fugit cu cronograful în trecut, de ce anume se temeau aceștia, care erau planurile contelui de Saint Germain și ce reprezenta de fapt Piatra Filosofală, cea care s-ar fi obținut dacă se închidea cercul de sânge, respectiv dacă o mostră din sângele fiecăruia din cei doisprezece călători în timp s-ar fi aflat în cronograf.
Strămătușa Maddy are o nouă viziune, complet înfricoșătoare, în care Gwen era rănită foarte grav, fiind străpunsă cu o sabie. Toate viziunile ei din trecut se înfăptuiseră, astfel că perspectivele erau extrem de îngrijorătoare, mai ales că Gwen urma să elipseze în trecut, alături de Gideon, la balul din conacul familiei Pimplebottom, unde urma să se întâlnească cu contele de Saint Germain.
— N-a fost un vis! A fost o viziune. Mătuşa Maddy făcu ochii şi mai mari, dacă aşa ceva se mai putea. Într-o sabie. Ai intrat direct în ea.
 — O sabie? Şi asta de unde ajunsese acolo?
— Atârna… aşa, pur şi simplu, în aer, cred, spuse mătuşa Maddy, fluturând cu mâna prin faţa ochilor mei. Dar nu asta contează, continuă ea un pic iritată. Ci sângele nespus de mult! — Hmm. M-am aşezat lângă ea pe marginea patului. Şi ce să fac eu, mai exact, acum cu toate aceste informaţii? Mătuşa Maddy privi împrejur, luă de pe masă borcanul cu dropsuri de lămâie, apucă unul şi-l duse la gură.
— Of, iubito, asta nu ştiu nici eu. M-am gândit doar că poate te ajută… ca avertisment…
rubinrot-862715l
Din păcate, avertismentul strămătușei Maddy nu a ajutat-o prea mult, Gwen și Gideon fiind victimele unei trădări, iar lordul Alastair, membru al Alianței Florentine, a rănit-o extrem de grav cu sabia pe Gwen, tăindu-i o aortă. Gideon l-a atacat furibund pe lordul Alastair, rănindu-l la rândul lui și dezarmându-l, după care s-a repezit la Gwen, din care viața se scurgea cu repeziciune, încercând cu disperare să o salveze.
— Te iubesc, Gwenny, te rog nu mă părăsi, spuse Gideon, şi-acesta fu ultimul lucru pe care l-am mai auzit înainte să fiu înghiţită de un nemărginit neant.
Stupoare, însă! Reveniți în prezent, doctorul White a constatat doar o rană superficială, o mică înțepătură. Ce se întâmplase oare? Gwen era, la rândul ei, stupefiată, întrucât se văzuse plutind deasupra corpului ei lipsit de viață.
 Gideon și-a dat seama primul despre ce era vorba realizând, totodată, că nu mai era necesar să mai mimeze indiferența față de ea. Pericolul era însă departe de a fi înlăturat iar cei doi îndrăgostiți, proaspăt reuniți, trebuiau să-și unească forțele pentru a dezlega misterul cât mai repede întrucât toate indiciile i-au condus la concluzia că era un trădător ascuns în rândul Gardienilor. Pentru a dezlega misterul, cei doi mai aveau nevoie de câteva informații suplimentare, pe care doar Lucy și Paul puteau să li le furnizeze. Gwen aflase între timp, complet șocată, că aceștia erau de fapt adevărații ei părinți. Dacă în primul volum ne-am delectat cu reacția lui Lucy și Paul la vederea lui Gwen, foarte mândri de fiica lor, mai mică doar cu 2-3 ani decât ei, acum ne amuzăm la reacția lui Gwen când se întâlnește în trecut cu adevărații ei părinți, doar cu puțin mai mari decât ea. Lucy era o roșcată focoasă, foarte vorbăreață și energică, iar Paul cel sexy arăta a orice, doar a tată nu.
Mi-am ţinut respiraţia. Era doar cu câţiva ani mai mare decât mine şi, în viaţa normală, mi-ar fi trecut prin minte cât de minunat arăta, cu părul ăla negru ca pana corbului, neobişnuiţii ochi de Villiers şi cu mica gropiţă din bărbie. Speram să nu fie el vinovat de favoriţi, care bănuiam că erau la modă în acele timpuri. Dar, cu sau fără favoriţi, nu arăta deloc a tatăl meu – nici a tatăl oricui altcuiva, dacă vreţi.
În volumul al doilea, Gideon fusese lovit la cap, iar el o bănuise pe Gwen de trădare, întrucât ea apăruse în fața lui exact înainte de a fi atacat. M-am amuzat descoperind cine îl lovise de fapt pe Gideon atunci – el însuși!
Cei doi realizează că pericolul era extrem de mare și doar cu multă ingeniozitate se putea evita, mai ales că nu era nici un indiciu cine putea fi trădătorul. Iar punctul lor slab era chiar iubirea pe care o simțeau unul față de celălalt, fiecare dintre ei putând fi ușor șantajat, încercând să-l protejeze pe celălalt.

d5d278dc180fed07275d8ac765316ec3

Declarațiile lor de iubire te impresionează prin profunzimea lor.
Gideon:
Gwenny, tot ce se petrece mă îngrozeşte de-a dreptul. Fără tine viaţa mea nu ar mai avea nici un rost, fără tine… mi-aş dori să mor pe loc dacă ţi s-ar întâmpla ceva.
Gwen:
Te iubesc. Şi fără tine nu mi-aş dori să mai trăiesc.

maxresdefault

Adrenalina e la cote maxime, trădătorul e cineva la care nu te aștepți, iar finalul îți dezleagă tot misterul, oferindu-ți ca bonus și câteva surprize neașteptate.
Xemerius a făcut și de data aceasta deliciul cărții. Replicile lui m-au făcut să râd în hohote de-a lungul cărții. M-am distrat cum promitea el să apere cronograful cu prețul vieții lui, de parcă acest lucru ar fi fost cumva posibil. Totuși, surprinzător, și-a dovedit o utilitate practică în final, când fantoma lordului de Alastair venise să o bântuie pe Gwen și ea se gândea cu groază că în anii ce vor urma o să îi audă în permanență amenințările la adresa ei, stricându-i momentele plăcute. Însă, dacă în viața reală Xemerius nu putea interveni, de la fantomă la fantomă era cu totul altceva…
— N-am să plec niciodată de lângă creaturile demonice până ce nu-mi voi îndeplini misiunea. Voi blestema fiecare gură de aer pe care-o va respira.
Am oftat. Ce perspectivă sinistră. Îl şi vedeam pe Darth Vader lângă mine pentru tot restul vieţii mele, scoţând pe gură, fără încetare, vorbele lui pline de ură. Aveam să pic la toate examenele, pentru că el avea să-mi horcăie în ureche, avea să-mi distrugă balul de absolvire şi nunta şi…
Se pare că şi Xemerius se gândea la aceleaşi lucruri. Mă privi ingenuu.
— Am voie, te rog, să-l mănânc?
I-am zâmbit.
— Dacă întrebi aşa de politicos, nu pot să spun nu!

3693533-full-41_72

Mi-au plăcut foarte mult ambele personaje principale.
Gwen e bună, exuberantă, curajoasă și foarte loială persoanelor la care ține. Mi-a plăcut că și atunci când credea că Gideon a trădat-o nu putea să-l urască, ea iubindu-l în permanență. S-a maturizat mult de-a lungul cărții, în final devenind mult mai puternică și mai sigură pe ea, păstrându-și în același timp esența dulce, care te face s-o îndrăgești.
Gideon e… pur și simplu adorabil! Puternic, inteligent, stăpân pe el, elegant, cu talente uluitoare în diverse domenii, dovedindu-se în același timp extrem de tandru, iubitor și protector.
Romantică, antrenantă, cu o acțiune bine gradată, ingenios construită și plină de umor, cartea te cucerește irezistibil.

1891585_684535051588352_440128270_o

 

litera

Mulțumim Editurii Litera pentru exemplarul oferit.

About Author

33 de comentarii

  1. De cate ori am dat tarcoale seriei ….Recenzia m-a incitat ! Nu stiam ca s-a ecranizat,acum mi s-a facut si mai tare pofta !!

  2. Waw, Tyna, o recenzie superba!!! M-ai incantat cu ea, mi-ai inseninat inceputul zilei cu o poveste asa minunata si frumos prezentata. Imi plac si citatele alese, si pozele, e o carte/trilogie pe care imi doresc sa o citesc de mult, iar in urma recenziilor tale, imi dau seama ca va deveni una din favoritele mele! Imi place actiunea, personajele, imi plac cartile cu calatorii in timp, iar faptul ca are si romantism, ca nu lipseste umorul si situatiile amuzante e un mare plus! Fix pe gustul meu!

  3. Barbalata Mirela on

    Frumoasa recenzia Tyna 🙂
    La inceput nu ma atragea aceasta serie dar tot citind recenziile imi dau seama ca inceputul ar fi mai greu pentru mine iar restul vine de la sine 🙂 .
    Imi place povestea 🙂

  4. Superba recenzie, frumoasa încheiere de serie! Atat de multa acțiune ca te tine cu inima in gât. Sper sa fac curand rost de Roșu de Rubin.
    Felicitari Tyna!

  5. Ce bine ar fi daca s-ar reedita aceasta serie!!
    In prezent, e aproape imposibil sa achizitionezi intreaga serie. Primul volum, Rosu de rubin, chiar nu se mai gaseste pe nicaieri, poate doar pe okazii…

  6. Simona Stavăr on

    Văd peste tot seria asta… Poate voi avea ocazia s-o încerc într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat 🙂

Lasă un răspuns