Vicontele Verenței Pierdute, Lumina lui Trodheim de Laura Stirbu, Editura Quantum – recenzie

22

Vicontele Verenței Pierdute

Seria Lumina lui Trodheim

Laura Stirbu

Editura Quantum Publishers

An apariţie: 2018
Nr. pagini: 300
Au trecut 10 ani de la revoluţia care a unit ţinuturile valahe sub acelaşi rege. Pacea domneşte ȋn Valahia Unită, ȋnsă evadarea unui criminal nebun, Vincenţiu Leopold, bagă din nou teama ȋn popor.
Acesta a fost sprijinit de către fiica sa adolescentă, Liliana Venin, şi de anturajul ei de băieţi, toţi studenţi la academia militară SanteVel. Liliana doreşte ca tatăl ei să o ajute să acapareze puterea ȋn stat, pentru că astfel poate să se răzbune pe politicienii care i-au omorât familia.
Pentru că are nevoie de ajutor, Vincenţiu apelează la prietenul său, Boromir Mojic. Acesta are un nepot de 10 ani, Iustinian, pe care nu doreşte să ȋl implice ȋn probleme sale, aşa că ȋl trimite la SanteVel.
Iustinian este ȋncântat de noua sa aventură, pentru că la acea şcoală ȋnvaţă să zboare pe dragoni şi, ȋn urma unei aventuri, chiar devine proprietarul unuia. La SanteVel leagă noi prietenii şi se infiltrează ȋn anturajul Lilianei.
Pe baza viselor sale, Iustinian ȋşi dă seama că este clarvăzător, o aptitudine moştenită de la mama sa. Nu şi-a cunoscut niciodată părinţii, ȋnsă ȋntr-o viziune află faptul că aceştia au avut un sfârşit tragic şi că s-ar putea să aibă o soră mai mare. Băiatul ȋncepe astfel să caute mai multe informaţii despre trecutul său, furând chiar şi o apă magică, care ȋnsă nu ȋi e de folos.
Cartea de față este primul  volum al seriei Vicontele Verenţei Pierdute, și după cum ne indică și titlul acesteia, este un fantasy destinat atât copiilor cât și adolescenților. Nu am citit nimic de această autoare, nu știu dacă a scris și alt gen de carte, cert este că are o imaginație foarte bogată,  a creat niște personaje și locuri cu nume foarte haioase și amuzante,  bine alese.
Ce mi-a plăcut de la început este faptul că acțiunea cărțîi se petrece undeva în țară noastră, în Valahia, de aici și denumirea de Regatul Valahiei Unite.
În prim plan îl avem pe Iustinian, un băiat crescut de către așa zisul „unchiul Boromir” până la vârsta de 10 ani, care va trebui să plece să-și continue pregătirea militară la Academia Sante Vel pentru a deveni ceea ce își dorește cel mai mult, și anume un Zburător.
Pentru că în urmă cu 10 ani a avut loc Revoluția sângeroasă ce a unit ținuturile valahe, ducând la moartea multor valahi – chiar dacă acum domnește pacea – toți copiii sunt  trimiși la această pregătire militară, pentru a fi pregătiți în cazul unei noi revoluții.
Drumul parcurs de către Iustinian și câinele său, Titirez, către academie este presărat cu multe peripeții.  Este însoțit de către țiganul Marțipan, plătit de unchiul său să aibă grijă de ei, însă acesta își pierde căruța și calul la jocurile de noroc cu tot cu băiat și cățel, care în acel moment dormeau în ea. Când noul proprietar îi găsește în căruță, îi fugăreşte, iar aceștia rămân singuri în mijlocul pustiului. Însă băiatul fiind isteț și având și o hartă la el, nu se rătăcește, și este ajutat pe parcurs de mai multe personaje: preotul Măricel Botonic, grupul de studenți de la academia Nembro Vel, bătrînica din satul Brăduleţ, iar spre finalul destinației, de către Lucian și Leonardo, alți doi studenți – Leonardo la academia Helio Vel, iar Lucian la academia Sante Vel, de fapt la academia unde voia Iustinian să ajungă de la bun început.
Domnul va găsi o cale, zise preotul. Valeriu, tu o să-l duci până la Răscrucea lui Gregorie, doar ai drum mâine p-acolo. De la răscruce poți lua o Caleașcă Ecspres până la baza Semenicilor, băiete… O iei înainte până dai de următorul sat, la poalele munților, la Lilieci-sub-munte,  apoi trebuie să ajungi la Înghețul-Codrului. Acolo îți găsești o familie gazdă.
Însă pentru că până la deschiderea academiei, care începe pe 1 septembrie, mai este timp, Lucian îl duce pe Iustinian la familia Basra, o familie ce ține în gazdă viitori studenți. Aici îi cunoaște pe fiul lor, Andrei, și pe un alt băiat, Sebastian, care vor fi colegii lui, deja studenți în anul IV – unul în grupul Epsilon, iar celălalt în grupul de Magi. Aceștia doi îi explică din timp că există anumite reguli care trebuie păstrate cu strictețe, începând cu uniforma fiecăruia și terminând cu ora de stingere. Dacă eșți student  Zburător porți uniformă neagră, dacă ești student  Mag porți uniformă vișinie, iar dacă ești student Welden porți uniformă de culoarea turcoazului, cel din urmă fiind și cel mai important. Pe lângă asta, îi povestesc și câteva năzbâtii din anii precedenți, amuzându-se și distrându-se pe seama anumitor profesori:
– Eu pot numără pe degete de câte ori am fost treaz anul trecut la Alchimie cu Tarantela. Ba îmi trebuie numai o mână! Omul asta poate să-ți predea o carte și într-o oră, frate! Eu nu pot să suport atâta informație într-o zi! Mai ales după orele alea lipsite de sens cu dirigu! Și să nu mai vorbim de deșteptul de Oliandru-Sebil, care mă bate la cap cu prostiile lui, cu fandarea, cu atacul, cu ce mai vrea el. Măi, am o sabie? Bine nene, știu la ce se folosește și știu să o folosesc. Dar dacă mă ia cu teoria lui peşte…
Emoțiile lui Iustinian în prima zi de școală sunt foarte mari, „inima îi bate cu putere”, iar drumul printr-o trecătoare ce duce la cetate i se pare de neimaginat:
Munții îmbrăcați de conifere se ridicau de o parte și de alta ca niște ziduri…. Visase de mic la locurile acelea mirifice, care adăposteau dragoni, la vârfurile muntoase ce străpungeau norii albi ca spuma laptelui. I se păru că aude un răget specific de dragon, așa că ciuli urechile și căscă ochii în jur.
Pe lângă Andrei, Sebastian și Lucian, Iustinian își face și alți prieteni, majoritatea fiind boboci ca el, Mădălina, Cezar și Diego, colegul lui de cameră. Împreună cu ei are parte de multe întâmplări, lupte, dueluri, furişări în locuri și camere interzise, furtișaguri de lucruri și poțiuni interzise, toate aceste peripeții haioase având loc și în funcție de secretele pe care le vor descoperi pe parcurs. Iustinian are și anumite vise și premoniții care nu îi dau pace și care îl fac să descopere că nu a fost adus de valurile mării, așa cum i s-a spus, ci că a avut și el părinți dar care au murit destul de misterios.
Nu pot trece cu vederea anumiți profesori pe care Iustinian ori i-a îndrăgit ori s-a temut de ei, dar care m-au amuzat și m-au făcut să râd în hohote:  profesorul Valter Dardanele, Iosif Tarantelă, Abram Deifob, Ulise Mivil și soția acestuia profesoara Mivil, directorul Aurelian Bretcu, etc.
Însă în plan secund îi avem și pe cei cinci studenți avansați de la Sante Vel, Alfred, Boris, Albert, Mario și Liliana, denumiți și trupa de șoc, care plănuiesc evadarea din închisoare a celui mai mare criminal din ținut, evadare pe care o și reușesc cu ajutorul unei poțiuni magice și a Dragonului de foc.
De ce procedează astfel această trupă, care este legătură între Iustinian și ei și ce rol au dragonii de foc, vă las pe voi să descoperiți. Eu m-am amuzat citind această carte, pe alocuri mi s-a părut că autoarea s-a inspirat puțin și din minunata lume a lui Harry Potter, dar are și ea destulă imaginație.
După cum se vede, mi-au plăcut anumite personaje, în special numele lor, însă asta a fost totodată și puțin obositor pentru mine, mi-a fost greu să rețin atât de multe locuri și personaje destul de complicate, mai ales pentru un prim volum. S-ar putea că un cititor mai tânăr să se piardă la un moment dat de tot în poveste, să nu mai știe ce și cum, de câteva ori și eu a trebuit să recitesc anumite denumiri și pasaje, însă apreciez autoarea pentru curaj și imaginație și recomand această carte celor ce îndrăgesc în special genul fantasy. În cazul în care va întrebați dacă are și puțin romantism, vă las tot pe voi să descoperiți…

Mulţumim Editurii Quantum Publishers pentru cartea oferită pentru recenzie.

Cartea Vicontele Verenței Pierdute de Laura Stirbu poate fi comandată de pe quantumpublishers.ro , elefant.ro.

About Author

22 de comentarii

  1. Mirela Nenciu on

    Felicitări ,Dorina! Chiar dacă nu este genul meu,recenzia ta este foarte convingătoare!

    • Fratiloiu Dorina Petronela on

      Mersi mult Oli! Ti-ar placea cu siguranta personajele amuzante si aventurile lor!

  2. Intotdeauna ma intriga o noua aparitie fantasy si recenzia ta ma intriga inca si mai mult. Pare intr-adevar in genul seriei HP sau al altor academii magice, ceea ce nu e rau deloc. Acum ramane de vazut daca m-ar prinde si stilul de scriere.

    • Fratiloiu Dorina Petronela on

      Autoarea este la inceput Ana! Iar stilul de scriere este destul de bun, nu m-a deranjat f mult, si pentru tineri este fff potrivita!

  3. Barbalata Mirela on

    Felicitari pentru recenzie Dorina! Recunosc ca nu e genul meu preferat. Ma tenteaza dar mi-e si teama . Plus ca de Harry Potter nici nu vreau sa aud

    • Fratiloiu Dorina Petronela on

      Sa stii ca nici eu nu m-am dat in vant dupa Harry Potter! Este clar , cartea nu ti se potriveste!

  4. O carte pe care am trecut-o pe listă de cand a apărut, păcat ca face parte dintr-o serie. Felicitări pentru recenzie, Dorina!

Spune-ți părerea!