Delicatese Literare
Recenzii

Vinovat fără vină de Agatha Christie, Editura Litera, Colecția Buzz Books – recenzie

Vinovat fără vină

(Ordeal by Innocence – 1958)

Agatha Christie

Editura Litera

Colecția Buzz Books

Nr. de pagini: 352

An apariție: 2018

AGATHA CHRISTIE este cunoscută în întreaga lume drept „Regina Crimei“. Hercule Poirot, cel mai renumit detectiv după Sherlock Holmes, a fost creat pentru primul roman al Agathei Christie, Misterioasa afacere de la Styles. Poirot și Miss Marple au devenit faimoși la nivel mondial și au făcut subiectul multor filme realizate pentru marele și micul ecran.

Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare. UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi (cel puțin 56), fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions.

Până în 2006, cărțile sale s-au vândut în două miliarde de exemplare, în întreaga lume. Agatha Christie a publicat 80 de romane și nuvele și 19 piese de teatru, traduse în peste 70 de limbi.

În timp ce executa pedeapsa pentru uciderea mamei sale – o crimă pe care nu a comis-o, dupa cum susţine el –, Jacko Argyle moare de pneumonie în închisoare. Doi ani mai tarziu, un bărbat care suferise o amnezie își face apariția pe neașteptate și confirmă alibiul lui Jacko. Se pare că tânărul era de fapt nevinovat... iar adevăratul ucigașul face parte din familie. Suspiciunea cade acum pe fiecare dintre ei...

Ascuns în ambiguitatea morală a crimei, acest puzzle-ul psihologic provocator de vinovăție, răzbunare și secrete sângeroase se numără printre preferințele personale ale lui Agatha Christie.

Scris în 1958, Vinovat fără vină este un roman de sine-stătător, provocator și plin de mister, care poartă amprenta inconfundabilă a Agathei Christie. La sfârșitul cărții am găsit o informație deosebit de interesantă. Într-un top10  personal al romanelor sale, Agatha Christie a plasat ”Vinovat fără vină” pe locul 9!

Ideea romanului este una deosebit de interesantă. După cum spunea la un moment dat unul din personaje, binefacerea este mai degrabă un păcat decât o virtute, iar când recunoștința devine o obligație, iubirea iese complet din ecuație.

În urmă cu doi ani, Jacko Argyll fusese condamnat pentru uciderea mamei sale. O adevărată ”oaie neagră” a familiei, Jack își arătase înclinațiile de delicvent încă de mic, șterpelind diverse bunuri și intrând mereu în bucluc. În seara crimei, Jacko sunase la ușa mamei sale, Rachel Argyll, cerând o sumă importantă de bani pentru a-și acoperi niște datorii urgente. Deși în trecut îl ajutase de nenumărate ori, de data aceasta Rachel îl refuzase categoric, cerându-i să-și asume responsabilitatea faptelor sale. Jack plecase din cale afară de nervos, somându-și mama să facă bine să-i dea acei bani, ”altfel…”.

Puțin mai târziu, la ora 7.30, menajera familiei, Kirsten Lindstrom, a găsit-o pe stăpâna ei moartă în sufragerie în urma unei răni la cap, provocată de o lovitură cu un vătrai. Arestat la scurt timp după aceea, Jack a părut arogant și încrezător, susținându-și nevinovăția și afirmând că are un alibi beton: în perioada în care se produsese crima el se aflase într-o mașină de ocazie, îndreptându-se spre Londra. Persoana respectivă nu putuse însă să fie identificată, iar dovezile împotriva lui Jack erau covârșitoare: amprentele lui fuseseră găsite pe vătrai, iar banii ridicați de la bancă în dimineața crimei de mama lui fuseseră găsiți asupra sa. Astfel, Jacko a fost condamnat la închisoare pe viață. Șase luni mai târziu, a murit de pneumonie în închisoare.

Stupoare însă! Doi ani mai târziu, dr. Arthur Calgary, un om de știință ce participase la o expediție în Antarctica, a sunat la ușa familiei și le-a mărturisit că el fusese persoana care îl luase în mașina sa pe Jack. Din păcate, în acea seară suferise o comoție ce îi cauzase o pierdere temporară a memoriei, uitând complet ce făcuse în intervalul celor câtorva ore. Revenit în țară după expediția întreprinsă în Antarctica, văzuse din întâmplare un ziar cu poza lui Jacko, iar memoria îi revenise brusc. Simțindu-se vinovat și dorind să repare reputația lui Jack, Arthur mersese la poliție, iar declarația lui răsturnase complet verdictul dat inițial, Jacko fiind grațiat post mortem.

Reacția familiei a fost complet neașteptată. Arthur Calgary se aștepta la reproșuri, la ușurare, la bucurie sau chiar recunoștință, însă nu a avut parte de nici una dintre aceste manifestări, cu toții părând mai degrabă stupefiați, neliniștiți sau chiar supărați. Explicația a ieșit repede la iveală. Dacă nu Jacko fusese criminalul, însemna că unul dintre ceilalți membri ai familiei înfăptuiseră crima. Iar, în timp ce nimeni nu fusese surprins de faptul că Jacko o omorâse pe Rachel, cu toții erau șocați la gândul că altcineva o făcuse.

Intrigat, Arthur Calgary a început propria sa investigație asupra familiei. Astfel, a descoperit că Rachel Argyll fusese aproape o sfântă. Neputând avea proprii copii, adoptase cinci, proveniți din familii dezorganizate, pe care îi înconjurase apoi cu afecțiune și atenție.

Mai întâi, soții Argyll o adoptaseră pe Mary, o fetiță pe care o întâniseră pe străzile din New York și care îi implorase să o ia cu ei. Apoi, în timpul războiului, Rachel înființase un orfelinat pentru copiii ai căror părinți nu le puteau asigura un adăpost pentru a-i feri de bombardamentele ce cădeau asupra Londrei. După terminarea războiului, soții Argyle adoptaseră încă patru copii, ai căror părinți nu mai doriseră să-i revendice: Mickey, a cărui mamă îl bătea adesea, plăcându-i prea mult ginul și bărbații, Hester, de origine irlandeză, a cărui mamă se căsătorise și plecase peste ocean, Tina, o mulatră a cărei mamă o făcuse cu un marinar și o abandonase ulterior, Jack, cel cu o față de maimuță dar plin de șarm, făcându-i pe toți să-i mânânce din palmă.

Deși Rachel își revărsase întreaga afecțiune asupra copiilor și le oferise tot confortul material de care aveau nevoie, nu putuse să le cumpere și iubirea. În timp ce copiii se simțiseră prea sufocați, tânjind după puțină neglijență, Leo, soțul lui Rachel, suferea că fusese lăsat pe planul secund.

Mickey o ura pe Rachel, întrucât își iubise mama naturală și o considera în sinea lui pe mama adoptivă răspunzătoare de abandonul acesteia.

Hester se revoltase în tinerețe și fugise să se alăture unei trupe de teatru. Rachel o căutase și o convinsese să se înscrie la școala de artă dramatică, însă Hester o mai dăduse încă o dată în bară începând o relație cu un bărbat însurat, care îi frânsese inima. Faptul că mama ei adoptivă avusese mereu dreptate îi lăsase un gust amar al înfrângerii.

Mary se căsătorise, contra voinței lui Rachel, cu Phillip Durrant, un pilot de vânătoare. O perioadă le mersese bine, însă apoi afacerile lui Phillip dăduseră faliment, iar el rămăsese invalid în urma unei poliomielite. Rachel îi primise cu drag în casa ei, dar, în loc să-i fie recunoscători, simțeau o ranchiună că se dovedise că ea avusese dreptate în privința viabilității afacerilor lui Phillip.

Tina era singura dintre copii care se părea că o iubise pe Rachel, fiind recunoscătoare pentru tot ceea ce aceasta îi oferise.

Deși ani de zile se resemnase stoic să nu aibă parte de afecțiunea soției sale, în urmă cu ceva timp Leo fusese surprins să descopere adorația cu care îl trata secretara sa, Gwenda Vaughan, începând și el să aibă sentimente romantice față de aceasta.

Kirsten Lindstrom făcea parte practic din familie, fiind angajată de Rachel încă de pe vremea războiului, pe când ținea orfelinatul. Nutrea afecțiune față de toți copiii și ținuse mult timp și la Rachel, însă sentimentele ei se răciseră, nesuportând pretenția de autoritate a lui Rachel asupra tuturor.

Încetul cu încetul, descoperim că toți avuseseră oportunitatea să comită crima, inclusiv cei care nu se aflaseră în acel moment în casă. Dar ce motiv să fi avut? Financiar, nimeni nu ar fi avut de câștigat în urma morții lui Rachel. Aceasta își asigurase financiar toți copiii, inclusiv lui Kirsten îi oferise o rentă viageră. Aparent, singurii care ar fi avut un motiv erau Leo și Gwenda, care se și logodiseră după moartea lui Rachel.

Dincolo de necesitatea de a face dreptate, era esențial să se descopere adevărul și din alt motiv. Nici unul din cei implicați nu mai putea să-și continue viața în condiții de normalitate, suspectându-i pe ceilalți și simțindu-se suspectat la rândul său. Dreptatea pentru nevinovați era la fel de importantă ca și cea a pedepsirii vinovatului.

Așa cum ne-a obișnuit, autoarea ne conduce pe multe piste false. Eu nu am ghicit adevărul decât foarte aproape de final, când am avut parte de o spectaculoasă răsturnare de situație. Vă invit să descoperiți singuri în carte deznodământul, asigurându-vă că veți fi uluiți!

Cartea a fost ecranizată printr-o mini-serie spectaculoasă în anul 2018, având o distribuție de excepție: Bill Nighy (Leo Argyll), Anna Chancelor (Rachel Argyll), Luke Treadaway (dr. Arthur Calgary), Anthony Boyle (Jack Argyll), Christian Cooke (Mickey Argyll), Crystal Clarke (Tina Argyll), Ella Purnell (Hester Argyll), Eleanor Tomlinson (Mary Durrant), Matthew Goode (Phillip Durant), Morven Christie (Kirsten Lindstrom).

Cărțile autoarei Agatha Christie pot fi comandate pe litera.ro, elefant.ro, libris.ro, librarie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, dol.ro, librariadelfin.ro

Listă cărți apărute în colecția Buzz Books ordonate după autor si serii

Listă cărți Agatha Christie

Recenzii și prezentări cărți Agatha Christie

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți cu mister

Recenzii și prezentări cărți clasice

14 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *