Vorbeste cu mine de A. Stephanie, Editura Bookzone – recenzie

15

Vorbește cu mine

A. Stephanie

Editura Bookzone

Anul apariției: 2017
Număr de pagini: 360
Vorbește cu mine este, într-o oarecare măsură, povestea fiecăruia dintre noi – îți amintește de fiorii primei iubiri, de neînțelegerile cauzate de lipsa de comunicare, de lacrimile amare, dar și de acea fericire care pare eternă. Ne regăsim în rândurile cărții, dar este povestea lor – povestea dintre Blake, un adolescent decis să nu vorbească deloc și Bex, fata care este dispusă să suporte momente îndelungate de tăcere doar pentru a fi în compania lui. Asta până când el decide să vorbească. Dar cine știe dacă asta nu cumva complică lucrurile și mai mult?
“— Ți-ai făcut prieteni?
O mulțime. Toată lumea vrea să fie prietenă cu un tip care nu vorbește.”
Încă de când am aflat de această carte eram nerăbdătoare să o citesc.
Tentație a fost prima carte a acestei autoare, pe care am citit-o în format tipărit. Mi-a plăcut foarte mult și am așteptat cu mare interes o nouă carte a autoarei.
Descrierea acesteia mi s-a părut incitantă și mi-am dorit să descopăr povestea. Am apreciat foarte mult coperta cărții: atractivă vizual, lasă cititorul să-și dea seama despre ce este vorba în carte, dar în același timp te duce cu gândul la o poveste nu tocmai roz, în care fiecare are secretele și traumele sale.
Un punct important este faptul că autoarea a dat titluri inspirate și inedite capitolelor cărții, titluri ce fac cititorul din ce în ce mai curios.
“Unele lucruri nu se schimbă niciodată.
De altele îți dai seama că sunt pe cale să o facă încă dinainte să se schimbe.”
Corect. Important este să știm cum să facem față acestor lucruri în continuă schimbare. Să vedem cum ne afectează prezentul și chiar viitorul…
Încă de la prima pagină facem cunoștință cu Bex – o adolescentă rebelă și cinică, care are o soră geamănă și fix trei prieteni. Emiah, prietenul ei cel mai bun, încearcă să o scoată din starea în care se află, făcându-i propuneri indecente în fiecare zi…
Bex, cu toată rebeliunea ei, îmi aduce aminte de anii de școală când toți ne credeam atotștiutori. Oare ce a determinat-o să adopte această atitudine și ce a produs ruptura între cele două surori? O întrebare care sper să-și capete răspunsul pe măsură ce citesc cartea.
Îmi place stilul lejer al autoarei, accesibil tinerilor din ziua de azi.. O lectură relaxantă, care m-a făcut să trec prin mai multe stări emoționale și, totuși, mi-a menținut zâmbetul pe buze.
Emiah este persoana de care Bex a reușit să se apropie încă din prima zi de liceu.
“Nu sunt neprietenoasă sau ceva de genul ăsta, dar am un grad de toleranță aproape inexistent în fața idioților…”
Cred că fiecare dintre noi avem sau ar trebui să avem așa ceva.
Dacă “Arțăgoasa” știm că este sora geamănă a eroinei noastre, despre “Indiferentul” cu care se tot ceartă aceasta, aflăm că este mut… Interesul lui Bex pentru tipul cel nou stârnește gelozia lui Emiah…
“Dar nu… el nu poate fi gelos. Suntem prieteni. Nu poate să mă vadă ca pe ceva mai mult… noi… Nu.
Of, Doamne!”
Nu știu cum va reacționa Bex la această situație, dar clar, cineva va avea de suferit. Adică, fie își va pierde cel mai bun prieten și ea va suferi, fie Emiah va suferi…
Indiferentul Blake are și el propriile sale probleme cu care se confruntă și cărora trebuie să le facă față. Este un personaj misterios, care atrage atenția cititorului asupra sa tocmai datorită faptului că nu vorbește. Cel puțin, nu cu colegii de școală. Deoarece cu consilierul școlar o face: recalcitrant și răspunzând scurt, de nevoie, dar o face.
Cred că acest personaj este cel care are cu adevărat multe de spus.. Să vedem și în ce fel o va face!
Povestea lui este destul de tristă: dragostea față de sora sa, dorința de-a o știi în siguranță, l-au transformat într-un tip cu cazier, care a fost la școala de corecție, după ce l-a bătut pe un coleg de școală până l-a lăsat inconștient.
Cred că fiecare frate din lumea asta pus în situaţia a-și apăra sora, l-ar înţelege…
Bex, pe de altă parte, este un mister pentru moment. Nu-mi dau seama de ce nu se înțelege cu sora ei – Hailey.
“Indiferentul e atrăgător. Are o pereche de ochi de un verde închis, dar crud, al naibii de ciudat, iar fața îi este simetrică, cu trăsături perfecte. Înghit în sec, în timp ce privirea îmi cade pe buzele sale ușor întredeschise..”
Și de aici, începe să viseze cu ochii deschiși la tipul pe care îl crede prietenul surorii sale.
În această carte, toată lumea are probleme. Se pare că autoarea s-a gândit să nu lase nici un personaj să aibă o viață simplă și normală de adolescent. Un plus al cărții aș spune eu.
Emiah provine dintr-o familie disfuncțională, mama lui devenind o alcoolică după ce tatăl său i-a părăsit…
O carte a cunoașterii, ca mai toate cărțile young- adult. Cunoaștere de sine, a celor care te înconjoară, a valorilor morale; de prețuire a ceea ce contează cu adevărat. Povestea drumului spre clipa în care ești împăcat cu tine însuți, dar și cu cei din jur.
Când Bex îl întreabă pe Blake de ce nu vorbește, acesta-i spune simplu:
“- Pentru că nu vreau să îmi fac prieteni.
– Aș vrea să mă fi gândit și eu la asta când am intrat la liceu, râde. Poate nu ar fi trebuit să mă mai comport așa dacă știam că dacă nu vorbești nu îți poți face prieteni.”
Aceste vorbe ascund suferință, o durere mare de ambele părți.
Modul în care este scrisă cartea, problemele cu care se confruntă personajele ei; toate acestea fac cititorul să devoreze cartea fără a realiza când ajunge la final.
Dacă timp de șase capitole m-am familiarizat cu personajele, le-am cunoscut mai bine și am preferințele mele, de aici înainte am savurat o poveste aparte.
Cu momente pline de haz strecurate printre clipele de tensiune maximă, cu atracția care-și face simțită prezența, Bex și Blake au devenit reali, au căpătat substanță, sunt persoane care stârnesc interesul celorlalți tocmai datorită modului lor de a conversa: total atipic și unic!
“Blonda nu e bună pentru mine. O să mă scoată din minți și o să mă facă să vorbesc.”
Este clipa în care, într-un mod întortocheat, Blake admite că se simte atras de Bex. Și că aceasta are șanse să devină cineva important pentru el. Chiar dacă, pe moment, nu este exact ceea ce-și dorește.
Și destinul îi demonstrează că totul se întâmplă cu un scop. Astfel, atunci când Bex este agresată de Nathan, Blake îi sare în apărare, pentru ca la final să ajungă să vorbească cu aceasta.
De aici te-ai aștepta ca totul să decurgă mai lin, nu-i așa? Ei bine, nu se întâmplă așa ceva! Povestea se complică. Autoarea ne face părtași la lupta și zbaterile interioare ale fiecărui personaj, suferind și bucurându-ne alături de ele la fiecare eșec sau realizare.
Ușor, ușor, realizăm că Bex și Blake se completează unul pe celălalt, sunt stâlpul de susținere atunci când fiecare are probleme.
“Tipul ăsta chiar mi-a dat lumea peste cap. Tipul ăsta chiar m-a adus în stadiul în care îmi doresc să îl cunosc, iar uneori nu sunt sigură că îmi place persoana în care mă transform atunci când sunt în preajma lui.
O persoană dispusă să vorbească despre propriile probleme.”

Am citit cartea cu mare plăcere, felicitări autoarei! Abia aștept următoarea carte semnată A. Stephanie.

Mulțumim Editurii Bookzone pentru cartea oferită pentru recenzie.

Cartea Vorbește cu mine poate fi comandată de pe site-ul Editurii Bookzone

About Author

15 comentarii

  1. Foarte frumoasă recenzie, felicitări Geo! M-ai tentat cu prezentarea ta, mulțumesc de recomandare! Nu am citit cartea, dar cred ca mi-ar plăcea…

  2. Mulțumesc mult pentru recenzie! Mă bucur că v-a plăcut și sper și următorarele să fie pe gustul vostru. Faceți o treabă minunată!

Lasă un răspuns