Vremuri interesante de Naoise Dolan, Editura Humanitas Fiction – recenzie

Vremuri interesante

(Exciting Times – 2020)

Naoise Dolan

Editura Humanitas Fiction

Colecția Raftul Denisei

Traducere din limba engleză de Mihaela Buruiană

Nr. de pagini: 304

An apariție: 2022

NAOISE DOLAN s-a născut în 1992 în Dublin. După studiile la Trinity College din Dublin, a urmat un masterat în literatură victoriană la Oxford University. Și-a descoperit vocația literară în timpul studenției, publicând pe blogul personal. În 2016, a început să predea engleză la Singapore, mutându-se apoi în Hong Kong. Ulterior a trăit la Londra, în Italia și în Irlanda. Scrie ficțiune, eseuri și critică literară, articolele ei fiind publicate în The London Review of Books, The Guardian și Vogue. Vremuri interesante (Exciting Times, 2020; Humanitas Fiction, 2022), romanul ei de debut, a fost nominalizat la Women’s Prize 2021, Comedy Women in Print Prize 2021, International Dylan Thomas Prize 2021 și a fost finalist la Sunday Times Young Writer of the Year Award și Waterstones Book of the Year în 2020.

Roman de debut fulminant tradus în peste 20 de limbi, Vremuri interesante a fost nominalizat, în 2021, la Women’s Prize, Comedy Women in Print Prize și International Dylan Thomas Prize. În 2020, a fost finalist la Sunday Times Young Writer of the Year Award și la Waterstones Book of the Year. Roman recomandat de: The New York Times Book Review • Vogue • Time • Marie Claire • Elle • O, the Oprah Magazine • The Washington Post • Esquire • Harper’s Bazaar • Bustle • PopSugar • Refinery 29 • LitHub • Debutiful. Bestseller Sunday Times și Irish Times. Vremuri interesante va fi ecranizat de Amazon Studios, cu Phoebe Dynevor în rolul principal.

O poveste lucidă, ironică și intensă despre iubire și relații în secolul XXI, Vremuri interesante este scrisă cu subtilitatea sentimentală și îndrăzneala unei Jane Austen moderne, care ar naviga în lumea cosmopolită și complicată a generației millenials.

„Gelozie și obsesie, iubire și capitalism târziu, sex și internet, toate sunt prinse în vârtejul unei povești pline de ironie și prospețime despre clase sociale și privilegii.” New York Times Book Review

„Vremuri interesante” este romanul de debut al autoarei irlandeze Naoise Dolan. Am fost atrasă să îl citesc datorită (sau ar fi oare mai corect să zic din cauza, în acest context?) recomandărilor de pe coperta a patra, provenite de la diferite publicații celebre.

Ava este o irlandeză din Dublin, în vârstă de 22 de ani, care s-a mutat în Hong Kong cu scopul de a evada din Dublin și de a schimba perspectivele. Ea lucrează ca profesoară de engleză la una dintre școlile private pentru copii bogați din marea metropolă, ai căror părinți doresc să le ofere posibilitatea de a învăța „engleza standard”. Ea cunoaște un tânăr cu șase ani mai mare, cu o funcție importantă într-o bancă, educat la Oxford, tipologia britanicului înstărit și cinic, deși acesta este un cuvânt blând pentru Julian. Inițial, cei doi sunt doar prieteni, ea vizitându-l la apartamentul său luxos pentru conversații și cine, bucurându-se de privilegiul de a nu trebui să plătească pentru toate acestea, până când relația lor ajunge să fie una sexuală, iar Ava se mută în apartamentul lui. Relația lor este foarte flegmatică, niciunul nefiind implicat emoțional, sau măcar dispus să recunoască așa ceva. Eroina romanului se tot păcălește cu gândul că îi va plăti chirie, dar este doar o manevră mentală, întrucât nu se dă deloc peste cap să facă asta, preferând să trăiască pe cheltuiala lui Julian și economisind banii proprii, pentru o eventuală mutare.

Julian, la rândul lui, este mai rece decât un aisberg. Relațiile lui cu părinții sau cu prietenii sunt dominate de aceeași răceală pe care o manifestă și față de Ava. Altfel zis, cei doi se folosesc unul de celălalt fără scrupule, însă Julian trebuie să călătorească mult, iar în acest timp Ava poate sta în apartament.

În timpul unei astfel de absențe îndelungate ale lui Julian, plecat pentru mai multe luni tocmai la Londra, Ava o cunoaște pe Edith, o profesionistă bogată și rafinată din oraș. Ușor-ușor, prietenia lor se transformă într-o altă relație sexuală. Ava nu îi spune lui Edith că Julian, „colegul de apartament” este, de fapt, amantul ei. Nici pe Julian nu consideră necesar să îl informeze despre noua sa iubită, timp în care continuă să locuiască în apartamentul lui, ba chiar își permite să mai intre și în cardul pe care i-l lăsase, cu unele ocazii. Duplicitară, Ava jonglează cu propriile emoții – sau, mai corect spus, cu lipsa lor – într-o stare de inconștiență imatură. Îi minte pe cei doi sau se minte pe sine?

Sexul este prezent constant în narațiunea Avei, întrucât pare maniera ei de a dinamiza o viață interioară extrem de săracă. În prima parte a cărții, cea dedicată lui Julian, actul în sine e redus la dimensiuni vulgare; în partea a doua, cea dedicată lui Edith, e o idee mai suav. Pe deasupra, personajul-narator dovedește acea înclinație pe care o au unii tineri occidentali ai zilelor noastre pentru marxism, comunism etc. Bineînțeles, fără nici cea mai mică noțiune asupra consecințelor provocate de acest tip de ideologie. Ambele elemente (sexul și politica) puteau foarte bine fi conturate printr-o tehnică diferită, care sa ridice valoarea stilistică și estetică a textului.

Vremurile devin oarecum interesante abia spre final, atunci când Julian urmează (evident) să revină în Hong Kong, iar el și Edith să afle unul de celălalt și, implicit, de caracterul duplicitar al Avei.

Ava are, clar, un complex de inferioritate față de ambii săi amanți, oameni din familii înstărite, cu posturi importante, atrăgători. Poate de aici i se trag simpatiile politice, deși nu are nicio problemă în a se bucura de avantajele financiare care rezultă din stilul lor de viață.

Singurul domeniu în care Ava reușește cu adevărat să fie agreabilă este cel didactic – culmea, deși face acest serviciu din pură necesitate, neavând, cel puțin pe moment, posibilitatea unui post mai bun (pe care, între noi fie vorba, nici nu-l caută, complăcându-se în situația de fapt), totuși este o profesoară bună, care îndrăgește copiii și lucrul cu ei, deși nu o spune.

Este greu de spus dacă Naoise Dolan a creat un personaj emblematic în scop serios sau sarcastic. Titlul înclină, cumva, spre a doua variantă, dar îmi e greu să mă pronunț. Oricum, romanul mi-a amintit puțin de „Interior zero”, al Laviniei Braniște, cu același tip de protagonistă feminină lipsită de inițiativă, aflată în derivă, la care se adaugă elementele LGBT și viziuni politice încețoșate (bine, viziunile politice sunt așa de obicei).

Astfel, descoperim tabloul unei lumi ce are toate elementele spre a fi fascinantă, dar care este, de fapt, fadă, lipsită de culoare, de arome, de pasiune. Un Hong Kong cosmopolit, plin de vervă, devine doar spațiul de desfășurare al unei dramolete contemporane. Ava rămâne prizonieră modului în care a fost crescută, în ciuda unei aparente emancipări, care este declanșată, probabil, tocmai de dorința de a nu se mai identifica cu cei rămași acasă, de a renunța la o moștenire culturală pe care o consideră greoaie, dar pe care nu reușește să o înlocuiască cu ceva consistent, lăsând în loc un vacuum.

Eu, pornită în căutarea unei Marian Keyes a noii generații, nu am obținut ceea ce speram, însă, cu siguranță, lectura se va dovedi de interes pentru mulți cititori, chiar și numai pentru faptul că ridică anumite întrebări.

Cartea Vremuri interesante de Naoise Dolan poate fi achizitionata de pe cartepedia.ro

Recenzii și prezentări cărți din colecția Raftul Denisei