Ziua barbatului in traditia romaneasca

 Traditii de Ziua Barbatului – 9 martie

Solicitări pentru o Zi internațională a bărbaților au fost prezente încă din anii 1960 când mulți bărbați au propus stabilirea unei  Zile Internaționale a bărbaților, ca echivalent al zilei de 8 Martie, care este Ziua Internațională a Femeilor.

Ziua Internațională a Barbatului este sărbătorită în peste 60 de țări la 19 noiembrie, inclusiv în Trinidad și Tobago, Jamaica, Australia, India, China, Statele Unite ale Americii, România, Republica Moldova, Singapore, Malta, Marea Britanie, Africa de Sud, Tanzania, Zimbabwe, Ungaria, Irlanda, Ghana, Canada, Danemarca, Norvegia, Austria, Bosnia și Herțegovina, Franța, Italia, Pakistan, Antigua și Barbuda, St Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Grenada si Insulele Cayman.

La noi în țară, pe data de 2 februarie 2016, Parlamentul a votat sărbătorirea Zilei bărbatului în România ca și sărbătoare oficială a statului român. Însă nu este zi liberă. Prima dată când se sărbătoreşte este pe 19 noiembrie 2016.

Dar până în noiembrie mai e destul, așa că putem sărbători liniștiți Ziua bărbatului în tradiția noastră românească, conform căreia, imediat după 8 martie, Ziua femeii este urmată de cea a bărbatului, ziua celor 40 de Mucenici, când bărbații  închină 40 de pahare de vin în cinstea sfinţilor care au suferit martirajul din anul 320, pentru credinţa creştină.

Carțile sfinte spun că pe vremea împăratului Lichinie, în Sevas­tia, cetatea Armeniei, trăia un voievod crud care avea o armată formata din 40 de soldați, toti creștini. Aflând acest lucru, voievodul i-a silit să se lepede de credință pentru a se închina idolilor păgâni. Deoarece au refuzat să facă acest lucru, soldații au fost supuși unor torturi de neimaginat. Legenda celor 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia este închinată credinţei supreme, pentru care aceştia s-au sacrificat şi au îndurat chinuri cumplite în numele dragostei purtate lui Iisus Hristos. Ei au fost întemniţaţi, loviţi cu pietre, ţinuţi în apă înghețată, schingiuiţi şi arşi pentru a renunța la credința lor, lucru pe care l-au refuzat cu îndârjire.

  Obiceiuri, superstiţii și ritualuri de 9 martie  

Această sărbătoare de 9 martie este destinată bărbaţilor, care trebuie să îşi măsoare rezistenţa împotriva Zeului Bachus. Tradiţia românească spune că prin cele 40 de pahare pe care trebuie să le consume astăzi în cinstea Sfinţilor Mucenici din cetatea Sevastei, aceştia vor fi sănătoşi şi feriţi de boli tot anul. Cei care sunt stropiţi cu vinul din pahare – ce simbolizează sângele vărsat de martiri – vor avea putere de muncă peste an. Pe lângă “dezlegarea postului” la băutură, obiceiul are însă şi o semnificaţie moralizatoare, fiind totodată o probă de autocontrol pentru bărbaţi.

Pentru a fi protejaţi de rele tot restul anului, cei care consumă toate cele 40 de pahare trebuie să îşi păstreze cumpătul, această provocare nefiind lipsită însă şi de riscuri. Astfel, bărbaţii care nu rezistă băuturii vor fi urmăriţi de acest viciu tot anul, căci credinţa lor nu este demnă de sacrificiul Sfinţilor Mucenici.

Printre datinile adresate bărbaţilor se numără şi obiceiul de a merge la pescuit în această zi, iar cel care va prinde 40 de peşti, va trebui să mănânce unul viu ca să aibă noroc tot anul la prins peşte.

În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altfel vei fi ”pedepsit” de sfinţi cu 40 de săptămîni de boală.

O superstiție ne spune că vremea dinaintea şi din ziua mucenicilor ne arată cum va fi vara. Astfel, se spune că, dacă va tuna înainte de 9 martie, vara va fi ploioasă, şi nu foarte îmbelşugată. În cazul în care va tuna chiar în ziua de mucenici, vara va fi bogată şi călduroasă. O altă superstiţie spune că ploaia din această zi anunţă o vreme asemănătoare şi pentru ziua de Paşte. Zăpada sau ploaia care cade de Mucenici are puteri vindecătoare pentru durerile de ochi sau cap.

Obiceiurile și tradițiile asociate acestei zile urmează un ritual specific, cu puternice influenţe locale sau regionale.

Potrivit credinţei populare, în ziua mucenicilor se deschid mormintele şi porţile Raiului, fiind un prilej pentru săvârşirea numeroaselor ritualuri prin care oamenii din popor încearcă să alunge gerul.

• Astfel, pe 9 martie, bătrânii rostesc descântece, copiii dansează peste foc, iar pământul se loveşte cu beţe pentru a scoate căldura, in timp ce flăcăii bat tobele în sate.

• Tot în ultima zi a Babelor, bătrânii obişnuiesc să cureţe gospodăria şi ard gunoaiele cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura şi afară – „Focurile de Măcinici”

• Tinerii sar peste foc, pentru ca fumul să le pătrundă pe sub haine, să fie feriţi de rele şi să se bucure de sănătate. Cenuşa este presărată de gospodine peste straturile din grădină şi în jurul arborilor din livezi, pentru ca aceştia să fie roditori.

• În multe sate din Banat, femeile merg la o apă curgătoare, curată, unde întind pomeni pentru cei morţi. Pe malul apei se aştern şervete curate pe care se pun mucenici îndulciti, o ulcică de colivă, un ulcior cu apă şi unul cu vin roşu, dulciuri şi mere. Ofrandele sfinţite se fixează pe plute mici din lemn de alun, fiind lăsate să plutească pe apă în numele răposatului. Aici, obiceiul se numeşte “slobozirea pentru sufletele mortilor” şi este respectat cu sfinţenie în fiecare an în luna martie.

• Nici gospodăriile nu sunt neglijate, astfel că arătorii trag prima brazdă, iar înaintea plugului se aruncă un ou fiert pentru ca roadele să fie îmbelşugate.

• În semn de respect pentru credinţa de nestrămutat a Sfinţilor crucificaţi, gospodinele gătesc în această zi colaci în formă cifrei opt, numiţi, în funcţie de zonă, mucenici, sfinţi sau bradoşi.

Mucenicii:

În Moldova, aceştia au formă cifrei opt şi sunt copţi din aluat de cozonac şi unşi cu miere şi nucă, care se dau de pomană, în credinţa că grâul va rodi astfel, iar oamenilor le va merge bine în acel an.

Reteta mucenici moldovenesti: Pentru aluat: 1 kg faină, 20 g drojdie, litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte) şi un praf de sare. Pentru glazură: 2 ouă, 1 cană zahăr alb sau cană miere, 1 cană de apă şi 250g nuci măcinate.
Se face un aluat moale din faină, drojdie şi apă (apa/lapte). Se frămîntă 10 minute. Se lasă la crescut o oră. Apoi se modelează în forma de 8-uri de dimensiunea dorită (lungi de-o palmă şi groase de 2 cm). Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se dau apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit pînă se rumenesc (cca 20 minute). Între timp se face pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Cînd mucenicii s-au răcit se dau cu siropul cald. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.

În Dobrogea se păstrează aceeaşi formă, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, în semn de purificare a lacului în care au fost aruncaţi cei 40 de Sfinţi Mucenici. În zona Galaţiului însă, colacii poartă numele “Sfinţi şi Sfinţişori”.

În Muntenia, aceştia sînt preparaţi într-o fiertură simbolizînd lacul îngheţat în care au fost aruncaţi cei 40 de mucenici. Atît mucenicii moldoveneşti, cît şi cei munteneşti au forma cifrei 8, un simbol pentru infinit şi echilibrul divin.

Reteta mucenici muntenesti: Pentru aluat: 1 cană faină albă, liguriţă de sare, cană lapte. Pentru sirop: zahăr sau miere după gust, 3-4 litri de apă pt fiert, cană de nuci măcinate, 1 linguriţă scorţisoară şi linguriţă coajă de lămîie.
Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frămîntă zece minute. Se lasă să se odihnească o jumătate de oră la temperatura camerei. Se modelează suluri lungi şi groase de 0,5 cm, din care se fac inele mici și se răsucesc în formă de opt. Se pun pe o tavă şi se usucă în cuptor 10 minute la foc potrivit. Între timp se pregătește siropul. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care se adăugă zahăr după gust şi coajă de lămîie. Cînd fierbe, se reduce focul la jumătate şi se adaugă „8-urile“ din aluat. Se amestecă cu grijă să nu se lipească. Se lasă să fiarbă 10-15 minute, apoi se iau de pe foc și se adaugă nucile şi scorţişoara.

În unele locuri se crede că Ba­bele, capricioase și imprevizibile, mai zăbovesc încă trei zile pe la noi, dar în majoritatea zonelor, începand de astăzi, Zilele Babelor lasă locul Zilelor Moșilor. Despre acestea se spune că ar fi mai bune, mai căl­du­roa­se și mai senine precum sufletul Moși­lor. Mucenicii sunt spiritele acestor stră­moși mitici, cărora femeile le pre­gă­tesc și le aduc ofrande conform ritualului, sau sunt împarțite  pomeni la biserică. Poartă numele de mucenici, măcinici, brânduși, brân­dușei, bradoși, sfinți și sfințișori, și au forma de opt, de albină, de po­rum­bel sau chiar de om, ca simbol al  sacrificiilor rituale umane, atestate în ceremoniile Anului Nou, celebrat în vechime la echinocțiul de primăvară.

De asemenea, astăzi se sărbătoresc toţi cei ale căror nume nu se regăsesc în calendarul creştin-ortodox.

Așadar, la mulți ani de Ziua bărbatului tradițional românească!

Bineînțeles, o așteptăm să o sărbătorim și pe cea de pe 19 noiembrie, că nouă, românilor, ne plac sărbătorile și știm a sărbători.

Surse: romaniatv.net , wikipedia, crestinortodox.ro, internet