Ziua Internaţională a Ceaiului – 15 Decembrie

O ceaşcă aromată şi relaxantă de ceai fierbinte este binevenită oricând, dar mai ales iarna, și neaparat pe 15 decembrie, Ziua Internaţională a Ceaiului. Aceasta a fost proclamată la World Social Forum 2004 de la Mumbai, India. Se sărbătoreşte începând cu anul 2005.

Ceaiul este o băutură străveche, consumată de mii de ani, proprietăţile sale terapeutice fiind descoperite în secolul al IV-lea î.H. în Birmania şi Thailanda, unde era o băutură tradiţională. Toate sortimentele de ceai se obţin din mugurii, florile şi frunzele arborelui de ceai, Camellia sinensis.  

Ceaiul a fost adus în Japonia în anul 800, de către un călugăr budist, iar în Europa a ajuns în 1610, adus de o corabie olandeză, însă  costurile de livrare şi comisioanele intermediarilor erau atât de ridicate, încât ceaiul a fost considerat mult timp băutura celor bogaţi. În 1890, Sir Thomas Lipton a înlăturat intermediarii, scăzând astfel preţul, care a devenit accesibil tuturor categoriilor sociale.

Legende:

Se spune că primul ceai s-a preparat din întâmplare pe vremea împăratului chinez Shen Nung (2737-2697 î.Hr.). Acesta obişnuia să bea apă fiartă de teama îmbolnăvirii, şi tot timpul în bucătărie era pe foc un vas cu apă. Într-o zi, o pală de vânt a aruncat frunze şi crenguţe, din grădina de sub fereastra bucătăriei, direct în vasul cu apă fiartă. O aromă puternică și foarte plăcută s-a ridicat în aer. Băutura obţinută din întîmplare a fost pe placul împăratului, şi astfel a apărut ceaiul.

O altă legendă zen ne spune că fondatorul școlii Zen, Bodhidharma a adormit preț de câteva clipe după 9 ani în care a meditat continuu. Profund dezamăgit de momentul lui de slăbiciune, s-a autopedepsit tăindu-și pleoapele. Iar în locul în care au căzut pleoapele sale au crescut arbuști de ceai. Astfel a apărut Camellia Sinensis, planta de ceai.

Stiaţi că:

–  După apă, ceaiul este cea mai populară băutura din lume, mai mult de trei miliarde de cești de ceai fiind consumate zilnic în întreaga lume.

– Există în jur de 1500 de tipuri de ceai, toate obținute din planta de ceai Camellia Sinensis.  Camellia Sinensis are frunzele verzi tot timpul anului, poate atinge înălțimea de nouă metri şi poate produce ceai timp de 50 de ani. O singură plantă  produce în jur de 3000 de frunze anual.

– Iniţial, ceaiul era întrebuinţat de feţele bisericeşti ca băutură tămăduitoare, care înlătura oboseala, revigora organismul, dar şi ca parte componentă a alifiilor în tratarea reumatismului.

– Cei mai mari producători de ceai din lume sunt: China, India, Kenya, Sri Lanka, Turcia, Vietnam, Iran, Indonezia, Argentina, Japonia.

– Obiceiul de a oferi ceai unui oaspete a început în China, cu Kwanyin, faimosul discipol al lui Laotse care i-a oferit acestuia o ceașcă cu aromata licoare la porțile trecătoarei Hangu.

– Ceremonia Ceaiului Japonez își are originile în ritualul zen. Adepții credinței zen  au formulat un ritual complex al ceaiului, în care călugării se adunau în fața imaginii lui Bodhidharma – călugărul budist care a adus zen-ul în China în secolul al V-lea – și beau cu toții ceai din aceeași cupă.

– În Japonia, samuraii își lăsau sabia la intrarea în Casa Ceaiului, deoarece Casa Ceaiului a fost, este și va rămâne Casa Păcii.

– Cea mai veche ceainărie din lume se află în Japonia. Este vorba de „Casa de ceai Tsuen”, din Uji, care a fost înființată în secolul al XII-lea de către un samurai.  Acum, „Casa de ceai Tsuen” se află la a 24-a generație urmași care servesc oaspeților ceai în stil japonez. „Sencha“ este cel mai popular ceai japonez. Se prepară din frunze măruntite si uscate prin coacere. La întrepătrunderea celor două se afla „Gyokyro“, un ceai considerat a fi extrem de valoros. Inainte de a fi culese, frunzele de ceai sunt tinute la umbra 20 de zile. „Hojicha“ este un tip aparte de ceai verde pentru că frunzele sunt coapte intr-un vas de portelan deasupra cărbunelui incins, ceea ce le schimba culoarea de la verde la o nuantă rosie-maro.Toate ceaiurile pot fi băute la fereastra Casei Tsuen, în timp ce privesti raul Uji. Te serveste tot un Tsuen, la fel ca acum 850 de ani.

– Ceaiul negru este numit și „ceai roșu” în China. Ceaiul Oolong se mai numește și „ceaiul dragonului”.

–  În Europa, ceaiul  a ajuns prima dată în  Olanda, în anul 1610. În Anglia ceaiul ajunge în anul 1650 şi în Franța ceaiul ajunge în jurul anului 1636.

– În Anglia obiceiul de a bea ceai este introdus de către prințesa lusitana Ecaterina de Braganza, în urma căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. În prezent, aici există două feluri de a servi ceaiul: afternoon tea și high tea, însoțit de o masă completă.

– În Rusia ceaiul ajunge după anul 1638, dar, datorită prețului său ridicat, a devenit popular abia în secolul al XIX-lea. Ei au învățat să prepare ceai în hanurile negustorilor chinezi. În Rusia, ceaiul este preparat în samovar – un recipient din metal încălzit care menține ceaiul cald câteva ore.

–  Stiţi cum s-a invenatat “ice-tea”?  La târgul Saint Louis, în anul 1904, Richard Blechynden, proprietar al unei plantaţii de ceai, participant la primul Târg Internaţional al Americii de la St. Louis, a dorit să le ofere vizitatorilor un ceai fierbinte. Însă, datorită căldurii, nimeni nu era interesat. Foarte inspirat, a mai făcut o încercare de a atrage atenţia vizitatorilor, adăugând în ceaiul servit câte un cub de gheaţă. Aşa a fost inventat Ice -Tea-ul, concept care s-a dovedit extrem de profitabil.

– în 1908, Thomas Sullivan, din New York, a dezvoltat conceptul de pliculeţ de ceai (tea bag). Fiind un comerciant de ceai, el ambala cu mare grijă mostrele de ceai pe care le trimitea beneficiarilor, în săculețe de hârtie de filtru, în locul cutiilor de metal obișnuite. A realizat oportunitatea afacerii, când a văzut că restaurantele prepară ceaiul cu tot cu ambalaj, pentru a nu împrăştia frunzele de ceai prin bucătărie.

– Ceaiul instant a fost folosit prima dată în anul 1940. El își dizolvă aroma și devine solubil și în apă rece.

–  Ceaiul conține polifenoli – antioxidanți naturali care previn bolile cardiovasculare, cancerul, osteoporoza. Pentru a valorifica polifenolii din ceai, alegeți o apă „moale”, plată, în niciun caz de la chiuvetă, pentru că este plină de clor și posibile substanțe nocive (apa „dură” de la robinet inactivează polifenolii din frunzele de ceai) și nu adăugați lapte în ceai – studii recente au arătat, de asemenea, că laptele reduce capacitatea antioxidantă a ceaiului.

–  Specialiști de la Universitatea Harvard au descoperit că persoanele care au băut câte cinci cești de ceai verde zilnic, timp de două săptămâni, și-au îmbunătățit sistemul imunitar atât de mult, încât produceau de zece ori mai mulți interferoni decât cei care nu au consumat ceai. Interferonul este o proteină care luptă împotriva infecțiilor, a răcelii și gripei. Totodată, ceaiul verde reduce riscul de cancer, reduce riscul de boli de inimă, asigură sănătatea creierului, ajută la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, previne artrita, diminuează simptomele alergiilor sezoniere, ajută în procesul de slăbire și detoxifiere, reduce nivelul de stres, energizează.

–  O ceașcă de ceai negru conține jumătate din cantitatea de cofeină dintr-o ceașcă de cafea.

– ceaiul verde are mai mulți antioxidanți decât ceaiul negru. Ceaiul alb are mai mulți antioxidanți decât ambele tipuri de ceai.

– Sucul de la citrice adăugat în ceai permite polifenolilor să facă față acidului din stomac pentru mai mult timp.

– băut în fiecare zi, ceaiul lupta împotriva cariilor!

– Degustarea de ceai este similară cu degustarea de vinuri. Specialiștii trebuie să stabilească particularitățile fiecărui tip de ceai, să găsească combinațiile perfecte pentru amestecurile de ceaiuri.

– În Asia, cititorii în ceai sunt la fel de respectați ca astrologii. Așadar, viitorul se poate citi și în frunzele de ceai, agitate de trei ori.

– Stiţi cum a apărut parfumatul ceai Earl Grey? Se spune că, pe la 1800, aristocratul englez Earl Charles Grey a primit cadou din partea unor diplomați chinezi un transport maritim de ceai negru și portocale bergamote, depozitate în același loc. Ceaiul negru a absorbit aroma de portocale și astfel s-a născut ceaiul Earl Grey! Are o aromă unică, inconfundabilă.

– Cel mai scump ceai din lume este un ceai chinezesc rar, numit Tieguanyin, care costă în jur de 3000 dolari/1 kilogram. Ceaiul este numit după zeitatea budistă Guan Yin și este un ceai oolong.

– Cel mai scump plic de ceai din lume a fost realizat de compania PG care a marcat astfel 75 de ani de existență. Plicul de ceai a fost decorat manual cu 280 de diamante. Plicul costă nici mai mult, nici mai puțin de 7500 lire sterline.

–  Frunzele de ceai reprezintă o modalitate naturală de a alunga țânțarii. Se umezesc frunzele de ceai și se pun în camerele unde doriți să îndepărtați țânțarii.

– Până în secolul al XIX-lea, în Siberia, lăzile de ceai erau folosite deseori în loc de bani, având în vedere preţul lor extrem de ridicat.

Preparare şi servire în lume:

• În India, al doilea cel mai mare producător de ceai al lumii, ceaiul tradițional se prepară după o rețetă specială: frunzele de ceai se fierb cu zahăr și lapte, rezultând o băutură cremoasă – Masala Chai.

• În India și Sri Lanka se adaugă în ceai ghimbir, nucușoară, mentă, iar uneori ceaiul este fiert în loc să fie infuzat, ceea ce îi scoate și mai mult în evidență aroma.

• Tibetanii au un ceai uleios special, numit Su Yu Ch’a, în care adaugă puțin unt de yak și sare.

• În Mongolia, ceaiul se bea cu lapte și sare.

• Rușii adaugă zahăr și lămâie, sau lapte, miere, dulceață sau mirodenii.

Surse informatii si poze: Internet, Agerpres, Realitatea, Wikipedia

Unele din cele mai cunoscute melodii, referitoare la ceai, sunt Tea for Two, din 1950, interpretata de Doris Day, ca si When I take my Sugar to Tea, din 1947, in interpretarea lui Nat King Cole: