Fericirea unei femei

La un seminar pentru cupluri ce s-a desfăşurat la Universitatea din Fresno (California, SUA), unul dintre vorbitori i-a adresat o întrebare unei femei: „Soţul d-voastra vă face fericită? Cu adevărat vă face fericita?”

În acel moment, soţul se întinse, arătând o mare siguranţă. Ştia ca soţia va spune da, deoarece nu se plângea niciodata.

Soţia sa totusi, a raspuns printr-un ”NU” , foarte clar!

„Nu, soţul meu nu mă face fericita”!

Bărbatul a rămas dezorientat, dar ea a continuat:

„Soţul meu nu m-a făcut niciodată fericită şi nici nu o va face. Eu sunt fericită. Dacă eu sunt sau nu fericită nu depinde de el, ci de mine. Eu sunt singura persoană de care depinde fericirea mea.

Eu decid sa fiu fericită în orice situatie şi în orice moment al vieţii mele, deoarece, dacă fericirea mea ar depinde de cineva, de lucruri sau de circumstanţe de pe Pământ aş avea mari probleme.

Tot ceea ce există în aceasta viaţă e într-o mişcare continuă: fiinţa umana, bogaţiile, corpul meu, clima, şeful meu, plăcerile, prietenii, sănătatea mea fizică şi mentală, şi aş putea să adaug o listă cu lucruri interminabilă.

Trebuie să decid sa fiu fericită independent de tot ceea ce există! Dacă astăzi am casa plina sau goala, sunt fericită! Daca ies singură sau însoţită, sunt fericită! Daca munca mea este bine plătită sau nu, sunt fericită!

Astăzi sunt casătorită, dar eram deja fericită când eram singură.

Sunt fericită de mine. Alte lucruri, persoane, momente sau situaţii sunt pentru mine experienţe care pot să-mi ofere momente de bucurie sau de tristeţe.

Învăţ din experienţele trecătoare şi trăiesc pe cele care sunt eterne precum a iubi, a ierta, a ajuta, a întelege, a accepta, a consola.

Sunt persoane care zic: „Astăzi nu pot să fiu fericit pentru că sunt bolnav, pentru că nu am bani, pentru că e cald, pentru că e foarte frig, pentru că cineva m-a jignit, pentru că o persoană nu mă mai iubeşte, pentru că nu ştiu să mă pun în valoare, pentru că soţul meu nu e cum speram, pentru că fiii mei nu mă fac fericită, pentru că prietenii mei nu mă fac fericitî, pentru că slujba mea este mediocră” şi aşa mai departe.

Iubesc viaţa pe care o am nu pentru că ar fi mai uşoară ca a altora, ci pentru că am decis să fiu fericită ca şi persoană şi sunt responsabilă de fericirea mea.

Când eliberez pe soţul meu sau pe oricare altă persoană de această obligaţie, Ii uşurez de greutatea de-a mă purta pe umerii lor. Viaţa fiecăruia devine mult mai lejeră.

În acest fel am reuşit să am o căsătorie reuşita în cursul anilor”.

Să nu laşi în mâinile nimănui o responsabilitate aşa de mare precum susţinerea fericirii tale! Fii fericit, chiar dacă e cald, chiar dacă eşti bolnav, chiar dacă nu ai bani, chiar dacă cineva te-a rănit, chiar dacă cineva nu te iubeşte.

Toate acestea sunt valabile pentru barbaţi şi femei de orice vârstă.